A fi parte a echipei sau a grupului, a fi de ajutor și a contribui în mod responsabil la atingerea obiectivelor comune, reprezintă aspecte importante pentru noi ca ființe umane. Suntem ființe sociale și în multe studii s-a demonstrat că nu putem trăi singuri iar dacă suntem izolați, sănătatea noastră fizică și psihică este pusă în pericol. În plus, nevoia de apartenență este una reală pentru noi și în piramida trebuințelor a lui Maslow, este așezată la mijloc, după cele fiziologice și de securitate. Avem nevoie să fim împreună cu alții și să aparținem. Avem nevoie să ne simțim ca parte a grupului și să contribuim la scopurile comune. Avem nevoie să fim recunoscuți de ceilalți ca parte a grupului, să fim acceptați.
Munca în echipă înseamnă că în situații specifice suntem angajați să contribuim la succesul echipei. Echipa ar putea fi un grup de lucru sau o echipă sportivă, dar s-ar putea referi și la familie, căsătorie sau chiar un grup de prieteni care lucrează împreună la un proiect. Munca în echipă se extinde la a fi un bun cetățean al comunității sau al țării și, mai larg, la un sentiment de responsabilitate socială pentru anumite grupuri de oameni sau chiar pentru întreaga umanitate. Cu alte cuvinte, persoana care lucrează în echipă aplică un anumit mod de a acționa în orice context, se consideră angajat și acționează pentru binele grupului în ansamblu. Totuși, cel mai frecvent, această caracteristică se referă la faptul că suntem membri dedicați, de încredere și care contribuim la grupul sau echipa noastră mica sau mare. Munca în echipă este strâns legată de alte 3 concepte:
- Cetățenie: responsabilitate față de comunitate;
- Loialitate: încredere neclintită pentru un grup;
- Patriotism: loialitate față de patrie / națiune fără ostilitate față de alte națiuni;
Capacitatea de a munci în echipă este o caracteristică în cadrul categoriei justiției, una dintre cele șase virtuți ( din cele 24 de puncte forte). Justiția descrie punctele forte care ne ajută să ne conectăm la comunitate sau la un grup.
Rezultatele cercetării cu privire la beneficiile capacității de a munci în echipă au relevat faptul că cei care se pot angaja la un nivel ridicat de muncă în echipă determină și experimentează un nivel mai ridicat de încredere socială și au o viziune mai pozitivă asupra celorlalți. Cei care pot munci bine în echipă și se simt confortabil în aceste situații pot avea roluri ca: creatori de idei, culegători de informații, factori de decizie, implementatori, influenceri, manageri ai relațiilor și de persoane energizante, fie prin umor sau prin prospețimea ideilor și a abordărilor sau prin entuziasm. Oamenii variază în ceea ce privește rolurile cu care se potrivesc cel mai bine, care le reflectă personalitatea și cine sunt ei cu adevărat, iar o mai mare satisfacție a vieții este asociată cu gradul în care o persoană îndeplinește rolul cel mai optim pentru el. Cred că este nevoie să experimentăm cât mai multe roluri în grupurile noastre, pentru a vedea cu care ne simțim cel mai bine, care ne este cel mai potrivit și care ne reflect cel mai mult personalitatea.
Pentru a ne pune în valoare această caracteristică, ne-ar fi util un timp de gândire în care să reflectăm la modul în care muncim, sau îndeplinim sarcini, dacă ne place să lucrăm cu alții sau preferăm să ne organizăm singuri. Dacă atunci când suntem puși în situația de a munci cu alții suntem parte a echipei, deținem un rol sau altul, le dăm și celorlalți posibilitatea să se exprime sau nu, suntem flexibili sau rigizi, care este feedback-ul de la ceilalți, cum ne simțim?
Unora dintre noi le este mult mai comod să muncească singuri. Totuși care sunt contextele în care facem lucruri cu alții, fie chiar și în familie? Cum sunt aceste situații pentru noi? Căror grupuri aparținem? Ne simțim parte din grup? Ce facem în acest grup? Ce am putea face mai bine sau mai mult pentru a participa și mai mult la scopurile comune ale grupului? Cum împărțim responsabilitățile în grup? Munca în echipă presupune implicarea tuturor și este posibil să ne simțim singuri sau că facem doar noi, dacă ceilalți nu sunt suficient de implicați. Sunt multe întrebări pe care putem să ni le adresăm și este nevoie de timp de gândire și de încercarea mai multor roluri până le găsim pe cele potrivite, în fiecare context al vieții noastre.
Sursă rezultate cercetare: Viacharacter.org
Articole anterioare:
