Inteligența socială sau abilitățile interrelaționale sunt parte din categoria virtuților umanității, una dintre cele șase caracteristici de bază care cuprind cele 24 de puncte forte ale noastre. Umanitatea descrie punctele forte care se manifestă în relațiile  cu ceilalți. Aceste puncte forte sunt interpersonale și sunt relevante mai ales în relațiile individuale. Umanitatea se referă la bunătate , dragoste , și inteligența socială .

Inteligența socială se poate traduce atât prin cunoaștere de sine cât și prin recunoașterea trăirilor celorlalți, prin empatie. Înseamnă că suntem conștienți și ne înțelegem propriile sentimente și gânduri, precum și sentimentele celor din jurul nostru. Putem să ne punem în papucii celor din jur și să îi înțelegem, ne pasă de cei din jur și suntem prezenți.

Când o persoană știe ce îi face pe alții să rezoneze, când le atinge “coarda sensibilă”, el posedă ceea ce numim inteligență socială.Oamenii cu această caracteristică sunt conștienți de motivele și sentimentele lor și ale celorlalți și știu cum să se încadreze în diferite situații sociale.Se pot simți confortabil și pot spune ceea ce este corect, just, adevărat, fie că sunt într-o ședință, într-o discuție față în față, fie  într-un cadru școlar sau în orice alt mediu de muncă de la orice nivel social. Inteligența socială implică două componente generale:

  • Conștientizarea socială- se simțim în legătură cu ceilalți;
  • Facilitatea socială – ceea ce facem cu conștientizarea noastră;

Poate am observant că unii oameni sunt plăcuți și știu să se facă plăcuți  în orice mediu. Și aici nu ne referim la dorința și străduința unor persoane, posibil rănite, cu un trecut în care nu au primit atenție și iubire, acum încercând să compenseze niște lipsuri. Sigur, acești suferă și caută modalități de a-și reduce durerea.

Totuși, acum ne referim la oamenii capabili să găsească ceva bun la oricine, cu toate limitările pe care toți le avem, fiecare om fiind valoros în felul lui și demn de apreciere și respect. Ne referim la oamenii care aleg să fie buni și calzi, care emană energie pozitivă și care sunt deschiși spre ceilalți și spre experiențe diverse. Ne referim la oamenii cărora le pasă de ceilalți, care nu fac rău gratuit sau cu intenție și care îi iubesc în general pe ceilalți.

Rezultatele cercetărilor privind avantajele acestei caracteristici, ale inteligenței sociale, relevă faptul că aceasta contribuie la un nivel ridicat de confort într-o varietate de situații sociale, deschidere, flexibilitate, facilitând  oportunități de întâlnire a oamenilor noi și de participare la noi experiențe. Capacitatea de a recunoaște sentimentele atât în ​​tine, cât și în ceilalți a fost legată de o mai bună sănătate mentală și fizică, performanță în muncă și relații sociale armonioase. Inteligența socială și emoțională ajută la negocierea tranzacțiilor încununate de succes cu alte persoane, indiferent dacă sunt în situații personale, sociale sau de muncă.

Cum putem să ne folosim abilitățile sociale pentru a ne crește starea de bine? Ne putem gândi la modul în care am folosit inteligența socială în trecut, în viața de zi cu zi și în perioadele speciale sau critice ale vieții noastre, dacă acestea ne-au ajutat și cum au contribuit la depășirea obstacolelor  din calea noastră.

Ne putem adresa întrebări care să ne ajute să ne înțelegem mai bine această valoare, cum ar fi:

Care sunt situațiile sociale care au avut cele mai pozitive rezultate pentru noi și cum am influențat pozitiv interacțiunile?

Când ne-a fost util să ne verificăm intuiția prin dovezi în anumite situații, când  ne-am dat seama că am citit bine oamenii sau situațiile fără să avem dovezi, acestea venind mai târziu ca o confirmare?

Când ne-am dat seama că ne folosim inteligența socială? În ce context sau moment a apărut ea în viața noastră?

Dacă ne întrebăm de momentele în care este posibil să folosim această  valoare, iată câteva exemple de inteligență socială aplicată la locul de muncă .

Când ne regăsim într-o situație de neînțelegere, chiar conflict cu cineva, putem încerca să găsim cel puțin un element pozitiv în comentariile și opiniile celeilalte persoane, să ne punem în papucii celuilalt și să înțelegem situația  și din punctul ei de vedere.

Putem să ne gândim la un eveniment pe care să îl organizăm la locul de muncă sau în cartierul în care locuim și să îl punem în practică, un eveniment fie de divertisment, fie cu scop caritabil sau de acțiune și schimbare pozitivă în mediul respectiv.

Putem participa la dezbateri sau evenimente în care să fim activi, chiar curajoși punctând niște elemente adevărate, dar incomode, într-un mod deschis și plin de înțelegere pentru părțile implicate.

Cum putem profita la maxim de inteligența socială în viața  de zi cu zi? În ce momente ea contează cel mai mult? Iată câteva idei:

Exersarea, observarea, etichetarea și exprimarea emoțiilor, după ce am conștientizat  o emoție pe care o simțim, o putem eticheta și, dacă este cazul, putem să o descriem verbal cuiva apropiat.

Putem ține un jurnal al stărilor sau al emoțiilor, să scriem zilnic cinci sentimente, emoții, stări personale timp de patru săptămâni și să ne monitorizăm tiparele.

Putem exersa în timp ce urmărim un program TV preferat sau un film, cu sonorul dezactivat și să scriem sentimentele, emoțiile, stările observate.

Este bine de știut că nu toate valorile sunt importante pentru toți oamenii, astfel inteligența socială este importantă pentru unii oameni și neimportantă pentru alții. Cei care rănesc sunt în general răniți, dar depinde de ei să iasă din carapace și să își îngrijească rănile, altfel vor fi întotdeauna undeva la margine. Depinde de ei să își gestioneze frustrările, cu sau fără ajutor din afară, să nu îi atace, rănindu-i pe cei din jur, să își dorească să fie în compania altora și să își assume un process de schimbare și creștere. Alegerea este a fiecăruia.

Un profesor de-al meu spunea că atunci când un om nu se înțelege cu nimeni din jurul lui, sau majoritatea relațiilor lui sunt conflictuale, fie în familie, fie în mediul social sau profesional, explică faptul că nu are aceste abilități sociale și cei din jur, mai ales cei care îl iubesc fac eforturi mari și uneori compromisuri pentru a păstra relațiile într-o matrice cât de cât funcțională. Totuși, relațiile trebuie văzute ca o eșarfă cu două capete, dacă se lucrează doar dintr-un capăt, vor fi dezechilibre, durere și eforturi inegale. Relația trebuie văzută ca o a treia “persoană” care face legătura între celelalte două și are nevoie să fie hrănită, iubită, susținută,  are nevoie de înțelegere, timp, dăruire, respect. În caz contrar, moare.

Psiholog Cristina Eftimie

Sursă rezultate cercetare: Viacharacter.org

Articole anterioare:

Starea noastră de bine (14) – Iubirea

Starea noastră de bine (13) –Bunătatea

Starea noastră de bine (12) –Pofta de viață, entuziasmul sau avântul

Starea noastră de bine (11) – Perseverența

Starea noastră de bine (10) – Onestitatea

Starea noastră de bine (9) – Curajul sau vitejia

Starea noastră de bine (8) – Perspectiva

Starea noastră de bine (7) – Dragostea de a învăța

Starea noastră de bine (6) – Hotărârea ca parte a înțelepciunii

Starea noastră de bine (5) – Curiozitatea

Starea noastră de bine (4) – Creativitatea, componenta înțelepciunii

Starea noastră de bine (3) – Ghidarea după valori

Starea noastră de bine (2) – Cu cine ne înconjurăm?

Starea noastră de bine (1) – Învățăm de la copil

Bullying (10) – Reflectare și feed-back în ceea ce privește bullying-ul în școli

Bullying (9) – Jocuri și sugestii de activități care îi pot ajuta pe copii să înțeleagă fenomenul de Bullying în școli

Bullying (8) – Acțiuni clare pe care le putem face în situațiile identificate

Bullying (7) – Cum gestionăm în mod practic cazurile de bullying? Ce facem?

Bullying (6) – Strategii pentru o școală care se opune bullying-ului

Bullying (5) – Mituri și realități despre bullying

Bullying (4) – Programe eficiente împotriva bullying-ului în școli

Bullying (3) – Alte considerente despre bullying

Bullying-ul în școli (2) – cauze și efecte

Bullying-ul în școli – partea 1

Cum vorbim cu adolescenții? Cum îi facem să asculte și să vorbească despre problemele lor?

Părinte perfect sau părinte suficient de bun?

Ce-i place copilului tău? Cum irosești materialul destinat încercărilor și erorilor?

Micii corporatiști – copiii obosiți de ambiția părinților

Psiholog Cristina Eftimie: Metode de gestionare a furiei la copii

Tradiția cititului în familie – un obicei islandez sănătos

Mami lucrează la servici’, tati la muncă…….

Psiholog Cristina Eftimie: IDENTITATEA ÎN ADOLESCENȚĂ

Psiholog Cristina Eftimie: Copiii ne pedepsesc atunci când nu ne facem timp pentru ei

Psiholog Cristina Eftimie: Bunici mai buni decât părinți?

Psiholog Cristina Eftimie: Jocuri ale emoțiilor

Psiholog Cristina Eftimie: EMOȚIILE SE SIMT ÎN CORP

Psiholog Cristina Eftimie: CUM SE VĂD EMOȚIILE – EXPLICAȚII PENTRU COPII

Psiholog Cristina Eftimie: Emoțiile copiilor și vocabularul emoțional

Psiholog Cristina Eftimie: Alternative la NU când le vorbim copiilor

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul și etichetele pe care i le aplicăm

Psiholog Cristina Eftimie: Cum să-ți convingi copilul să citească?

Psiholog Cristina Eftimie: De ce este important să le citim copiilor?

Psiholog Cristina Eftimie: Retragerea afecțiunii părintelui atunci când copilul a greșit

Psiholog Cristina Eftimie: Copilul mic și televizorul

Psiholog Cristina Eftimie: Să vorbim corect cu copilul!

Psiholog Cristina Eftimie: Joaca cu tatăl sau joaca cu mama

Psiholog Cristina Eftimie: A fi aici și acum!

Psiholog Cristina Eftimie: Despre Separare și Încredere

Psiholog Cristina Eftimie:Tantrum sau furia copiilor atunci când apare un frățior

Psiholog Cristina Eftimie: Seara și crizele de afect ale copiilor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.