Corectitudinea înseamnă să îi tratăm pe toți cei din jurul nostru în mod egal și corect și să le dăm tuturor aceleași șanse aplicând aceleași reguli, fără să facem diferențe. Înseamnă să îi tratăm pe oameni așa cum am dori să fim noi tratați, să le acordăm considerația și respectul de care este demnă orice ființa umană.
Cum recunoaștem corectitudinea sau echitatea în viața noastră, cum o manifestăm, dacă o manifestăm, dacă aceasta este sau nu o valoare pentru noi, sunt doar câteva întrebări pe care putem să ni le adresăm.
Corectitudinea se referă la tratarea corectă a oamenilor, la a nu lăsa sentimentele noastre personale să ne influențeze deciziile cu privire la ceilalți. Oare câți dintre noi facem acest lucru? Oare câți dintre noi îi tratăm corect pe cei din jur, chiar dacă poate nu ne plac? Cum ar fi să le oferim tuturor o șansă echitabilă, oare ar trebui să existe șanse egale pentru toți, deși poate că ceea ce este corect pentru o persoană ar putea să nu fie corect pentru alta?
Corectitudinea se referă și la capacitatea de judecată cognitivă care implică raționamentul și formularea de judecăți. Acesta implică două tipuri de raționament:
- Raționamentul justiției care pune accentul pe logică și principiile de cântărire pentru a determina drepturile și responsabilitățile morale.
- Raționamentul de îngrijire care include empatia și compasiunea, adică abilitatea de a te pune în locul altcuiva.
De câte ori am încălcat unul sau amândouă tipurile de raționament? Noi cum am vrea să fim tratați de către ceilalți?
Se întâmplă des, mai ales în anumite instituții, dar și în medii private ca această valoare să fie total ignorată, să se facă abuz de putere și “corectitudinea” să fie de fapt “părerea șefului”, indiferent cum este ea. Oamenii au de suferit, ori se conformează, ori pleacă.
Corectitudinea este o valoare din cadrul categoriei de bază – justiția – una dintre cele șase virtuți care cele 24 de puncte forte. Justiția descrie punctele forte care ne ajută să ne conectăm în situații de comunitate sau de grup. Justiția cupride corectitudinea, capacitatea de a conduce și capacitatea de a munci în echipă.
Rezultatele cercetărilor cu privire la beneficiile echității sau corectitudinii au dus la concluzia că persoanele corecte sunt mai susceptibile să se angajeze în comportamente pozitive, prosociale și mai puțin probabil să se angajeze în comportamente ilegale și imorale. Ele tind să se concentreze asupra întrebării dacă comportamentul lor va avea un impact negativ direct asupra celorlalți. Ele tind să cântărească mai mult efectul faptelor proprii. De asemenea, cercetările au sugerat că echitatea este influențată de empatie. Abilitatea de a delibera logic asupra aspectelor de bine și rău este mai puțin centrală, dar poate fi, de asemenea, important în cazul folosirii acestei valori.
Cum putem să ne folosim această caracteristică?
Putem să reflectăm asupra modului în care am folosit corectitudinea în trecut, în viața de zi cu zi și în perioade speciale sau critice. Face ea parte din valorile noastre de bază sau am vrea să o folosim mai des? Ne ajută ea în vreun fel?
Cum ne exprimăm corectitudinea la locul de muncă, acasă și în comunitate?
În ce situații am primit feedback că am acționat nedrept? Cum am rezolvat situația? Ne-a păsat, am avut remușcări sau nu?
Cum ne împăcăm simțul corectitudinii manifest cu realitatea că „viața nu este chiar corectă”?
Putem să promovăm această valoare, să o creștem în viața noastră.
Îi putem provoca pe cei din jur și pe noi înșine să ne explorăm convingerile și percepțiile despre oamenii din medii diverse. Putem să încercăm să comunicăm cu oameni din diverse medii și să vedem că fiecare este valoros în felul lui, indiferent de statut sau poziție. Putem să căutăm acel element care îi face distincți, care le dă valoare.
Putem să avem curajul la locul de muncă de a fi susținători, încurajatori ai celor din jur sau să fim pur și simplu mai binevoitori cu ceilalți. Sunt colegi care au nevoie de susținere în anumite situații, sau de încurajare, sau să știe că cineva i-a văzut și le apreciază munca.
Ne putem înscrie într-o fundație sau asociație care militează pentru drepturile persoanelor defavorizate.
Cum putem profita la maximum de corectitudine în viața noastră de zi cu zi? În momentele care contează ea cel mai mult?
Putem să facem un experiment, să ne monitorizăm pentru a vedea dacă ne gândim sau le tratăm în mod diferit pe persoanele de alte etnii și culturi.
Data viitoare când facem o greșeală, putem fi puțin atenți la noi, la cum ne comportăm după, dacă o recunoaștem, dacă încercăm să o reparăm.
Îi putem implica pe ceilalți în decizii care îi afectează, la muncă sau în familie, le solicităm părerile și este important să le permitem să nu fie de acord cu ideile și presupunerile noastre. Putem chiar să punem în practică ideile celorlalți ca o altă modalitate de abordare a deciziei.
Cred că este important să fim deschiși spre ceilalți și să le acordăm încredere.
Unii dintre noi suntem excesiv de justițiari și chiar încercăm să îndreptăm lumea și faptele celor din jur. Unii au chiar profesii orientate în această direcție. E de remarcat că mulți purtăm în noi “răni de nedreptate” și că ele au legătură de obicei cu sfera emoțională și cu copilăria mai mult sau mai puțin fericită pe care am avut-o. Sunt zone care merită explorate. Cert este că atunci când ni se face o nedreptate, o simțim organic, profund, pentru că ea activează dureri mai vechi care nu au fost vindecate și care dor mai mult decât ar fi normal. În plus tindem să ne plasăm în poziții și situații în care să suferim aceeași durere de mai multe ori. Poate că este o șansă de vindecare, de fapt, dacă o conștientizăm, o observăm și ne ocupăm de originile ei.
Sursă rezultate cercetare: Viacharacter.org
Articole anterioare: