Problema porției de mâncare merită aprofundată mai în detaliu. Între 1970 și 2000, numărul produselor alimentare cu dimensiuni mari din supermarket a crescut exponențial. Răspândirea mâncărurilor de tip fast-food a dus la proliferarea porțiilor supradimensionate, în timp ce companiile se bat parcă pe miza „a face bani și mai puțină valoare”. Într-un studiu faimos realizat în anul 2003 de către psihologul Paul Rozin, de la Universitatea Pennsylvania și sociologul francez Claude Fischler, au fost comparate dimensiunile porțiilor în fast food-uri, pizzerii, cofetării și restaurante din Philadelphia și Paris. Din 36 de meniuri și băuturi comparate, 26 dintre ele aveau o masă semnificativ mai mică în Paris, porțiile fiind, în medie, cu 25% mai mari în orașul american. Pentru a ilustra acest aspect, Wansink a invitat 85 de profesori în nutriție și studenți la o petrecere cu înghețată. Când au ajuns, au primit un bol mediu sau unul mare și o lingură de înghețată medie sau mare, îndemnându-i să se servească singuri. Cei care au primit boluri și linguri mari s-au servit cu 53% mai multă înghețată decât cei cu boluri și linguri mici. Tendința de a mânca mai mult dintr-o porție mai mare se datorează, probabil, faptului că poți consuma multă mâncare înainte de a vedea o diferență notabilă în dimensiunea porției.
Oare, noi rămânii, cu cine ne comparăm? Cu porțile XXL ale americanilor sau cu delicatețea măsurată a poporului francez?
Nu ar trebui să copiem pe nimeni, tradiția noastră este suficientă, iar cumpătarea fiecăruia ar trebui să fie trează. Din păcate lucrurile nu stau așa… Ne plac porțiile mari, ne dau un sentiment de abundență, iar rezultatul nu este nici pe departe imaginat, atunci când ne lăsăm înșelați. De atât de puțină mâncare avm nevoie pentru a fi sănătoși, este ne neimaginat! Mâncăm mult mai mult decât avem nevoie, pentru că avem atât de multă varietate în jur. Mâncăm și pentru că ne izolăm tot mai mult social, mediul de viață ne împinge spre izolare, consumerism și stagnare în evoluția conștiinței. Sună ciudat, dar oare nu te-ai gândit niciodată la asta până acum?
Și graba e o problemă dar, oare de ce te-ai grăbi la masă? Să mânănci mult mai mult decât e nevoie?
Mai bine nu mănânc, decât să o fac pe grabă! Beau un pahar mare de apă și atât! Multe studii au arătat că este nevoie de 20 de minute pentru ca semnalele de sațietate să fie interpretate de creier, destul pentru a mai lua o felie de pizza sau a mai face o tură la bufet. Cu toate acestea, există multe trucuri prin care poți contracara conspirația dintre creier și mediu care pare să promoveze mâncatul în exces.
Și, în final, trebuie să fii conștient atunci când mănânci – ignoră distragerile, concentrează-te și mănâncă încet! Tendința generală de a „curăța farfuria” și de a mânca oricând apare ocazia, pare să insinueze o lăcomie înnăscută a naturii umane. Poate este o referință la trecutul nostru de vânători-culegători, când oamenii nu știau când vor avea următoarea masă și mâncau mult peste măsură. În acele zile, comportamentul avea o valoare de supraviețuire clară. Însă, în secolul 21, probabil că exact opusul este valabil…
Fii atent la tine, vezi, oare mănânci mai mult decât ar trebui!
Să descoperim împreună prevenția bolilor și starea de sănătate să ne însoțească mereu! Aceasta a fost propunerea mea pentru acest episod. Nu uitați să mă citiți în fiecare zi de luni pe revista de Sănătate 7Aprilie.ro! Merită!
Articole precedente: