Dopamina, neurotransmițătorul implicat în starea noastră de bine, poate fi declanșat de diferitele noastre obiceiuri, unele bune, iar altele mai puțin bune. Dopamina este implicată în dependența de droguri, alcool și tutun, dar și în cea de mâncăruri cu multe grăsimi și zahăr. În asemenea cazuri, este mai ușor parcă să înțelegi mâncatul în exces…
Un raport dintr-un studiu desfășurat pe o perioadă mai lungă de timp a arătat că, de două ori mai probabil ca femeile care au suferit de abuzuri în copilărie, să aibă comportamente de alimentație similare dependenței. Poate avea vreo legătură secreția de dopamină cu istoricul familial al copilărie noastre? Se pare că da… Julia Buckroyd, profesor la Universitatea din Hertfordshire, afirma că în multe cazuri, tiparele unui comportament alimentar disfuncţional apar încă din copilărie. Alte studii recente au dezvăluit că obezitatea şi excesele alimentare sunt încercări de a controla o stare internă de anxietate copleşitoare. „Comprotamentul uman – oricât de bizar şi distructiv ar fi – are totuşi un sens. Aceşti oameni încearcă să se simtă mai bine, chiar dacă, evident, nu ajung la acest rezultat. Au nevoie să fie ajutaţi să găsească moduri de a se descurca altfel decât recurgând la mâncare”, spunea ea.
Cum ai reacționat în copilărie la stările de stres, cum a afectat aceasta dezvoltarea sistemului nervos din punct de vedere structural și biochimic, toate acestea te pot conduce la alegeri mai puțin inspirate în prezent. Stresul te face să mănânci mult peste nevoile tale? Da, iar unele dintre noi au preferințe pentru anumite alimente! Se pare că această ”cablarea interneuronală” are rădăcina în copilăria noastră. Pentru mulți dintre noi, mâncarea poate fi un mecanism de rezistență în condiții de stres sau anxietate. Pentru că nu avem dopamină, iar consumul anumitor alimente ne fac să ne simțim bine.
Care sunt aceste alimente? Cine nu a mâncat vreodată, stresat fiind, ciocolată, îngheță, paste sau pizza? Aceste alimente cu o combinație clară zahăr-sare-grăsimi, ne aduc în creier acea senzație de bună dispoziție. Mâncarea de tip fast-food afectează în mod negativ conexiunile dintre celulele creierului şi, prin urmare, formarea memoriei pe termen scurt şi pe termen lung. În plus, consumul de alimente fast food poate provoca depresie, spun multe studii din ultimii ani. Ce păcat că o masă de acest gen este așa de trecătoare, iar acest obicei ne sabotează constant. O astfel de alegere îți dă atât de puțin, ca mai apoi, să-ți ia înzecit mai mult! Imediat ce depășești starea de stres acut ce te-a îndemnat să cazi în ispita unei ”găleți” de înghețată, începi să te simți vinovat. Te simți parcă și mai rău decât înainte, chiar dacă factorul stresor a trecut.
Mâncatul în exces este cablat în creier, iar debranșarea lui stă în conștientizarea obiceiurilor tale. Ai nevoie să înțelegi că, așa cum l-ai construit, poți să-l și dărâmi. Ai nevoie să introduci altceva în acele momente de stres. Kelly McGonigal, profesor la Universitatea Stanford, studiază starea de stres de peste 20 de ani, spunea atât de frumos că, ”stresul declanșează în noi biologia curajului.” În acest caz, ai nevoie de curaj să depășești cel mai mare dușman al tău: propria minte.
Unele studii au descoperit faptul că femeile şi bărbaţii reacţionează diferit la stres, în sensul în care femeile aleg mâncarea în exces şi bărbaţii băutul sau fumatul. Cantitatea de cortizol produsă de un organism, ca răspuns la stres, este un alt factor de luat în calcul în ecuaţia stres -îngrăşare – stare de bine – anxiatate – depresie – etc.
Lasă-te inspirat de ”biologia curajului” și începe să fii atent la tine. A fi atent este într-un fel de a fi conștient, iar aceasta înseamnă a fi sincer interesat de ceea ce se întâmplă cu adevărat în corpul și în mintea ta. Această dorință de a ne întoarce spre experiența noastră în loc să încercăm să ne suprimăm rapid pofetele neplăcute poate însemna o nouă șansă. Accesează-ți capacitatea intrinsecă de a fi curios despre ce se întâmplă în corpul tău, în mintea ta în mod conștient. Simte bucuria puterii de a renunța și repetă asta. Schimbă comportamentele nocive, izvorâte din fuga de realitate, fuga de tine… De ce să stai pradă unor obiceiuri, când poți fi atent și curios de tine, moment de moment? Poate aceasta să fie numită stare de prezență? Sau ”a fi prezent în viața ta”?
Poți schimba anumite obiceiuri dacă devii mai curios? Psihiatrul Judson Brewster studiază relația dintre conștiență și dependență – de la fumat la mâncatul excesiv, la toate celelalte lucruri pe care le facem, deși știm că nu sunt bune pentru noi. Iar studiile sale, demonstrează cu curaj că… DA!
Sursa foto: Shutterstock
Să descoperim împreună prevenția bolilor și starea de sănătate să ne însoțească mereu! Aceasta a fost propunerea mea pentru acest episod. Nu uitați să mă citiți în fiecare zi de luni pe revista de Sănătate 7Aprilie.ro! Merită!
Articole precedente: