Tot mai frecvent auzim discutându-se despre necesitatea educației sexuale ca temă de dezbatere în media dar și prin grupurile de părinți și cadre didactice. Părerile sunt împărțite, vocile mai vehemente sau mai puțin răsunătoare dar concluzia este departe de a fi extrasă din aceste divergențe de opinie.
Înainte de a elucida necesitatea ei, ar trebui să știm despre ce vorbim atunci când spunem “educație sexuală” pentru că, cei mai mulți dintre cei care se pronunță “împotrivă” au convingerea fermă că un astfel de curs îi învață pe cei mici să facă sex. Total greșit! Educația sexuală este o subtemă din educația pentru sănătate și vizează informarea corectă privind igiena, înțelegerea diferențelor de sex și a comportamentelor permise sau nepermise în relația cu ceilalți etc. De asemenea, este extrem de important acest tip de educatie ca având rol de prevenție pentru că orice copil sau adolescent trebuie să știe cum să se protejeze, cum să se apere, cum să identifice anumite gesturi și cum să reacționeze în cazul unui abuz.
Se pune întrebarea dacă educația sexuală este necesară și, în caz afirmativ, de la ce vârstă ar trebui făcută. Necesitatea este o certitudine iar educația sexuală se face la orice vârstă dar în cuvinte potrivite și de către cine trebuie.
Dacă vrem ca educația sexuală să fie mai mult decât o informare, dacă vrem rezultate gen amânarea începerii vieții sexuale până la minimum 18 ani, scăderea numărului de minore care rămân însărcinate, diminuarea numărului de avorturi, atunci ea trebuie făcută de persoane potrivite respectiv psihologi. De ce așa? Pentru că, atunci când informația este completă, detaliată pe înțelesul copilului/adolescentului și vine de la o persoană care nu reprezintă autoritate pentru copil, este primită cu deschidere. Cu siguranță, tinerii nu știu să gestioneze tentația și poate nici nu cunosc urmările și riscul începerii vieții sexuale înainte de maturizarea completă.
Desigur, educația sexuală se face într-un limbaj și într-o manieră adecvată vârstei copiilor. În fiecare etapă de vârstă învățăm ceva nou și atingem un alt nivel de înțelegere. Din păcate, o mulțime de părinți care nu sunt de acord cu educația sexuală se confruntă cu disconfortul de a discuta ei înșiși cu copiii lor despre acest subiect așa că preferă să îi lase confuzați, sa se informeze din alte surse mai mult sau mai puțin avizate.
Este adevărat că până în urmă cu 30 de ani acest subiect era unul tabu, nu se discuta despre sex, nu existau surse de informare decât limitate și mai greu accesibile iar generațiile actuale de părinți și bunici nu au lejeritate în a vorbi despre astfel de subiecte așa încât să poată satisface nevoia de cunoaștere a copiilor/nepoților. Ce ar fi de făcut? Părinții ar trebui să ceară ajutorul psihologului fie pentru a învăța cum sa gestioneze curiozitățile copiilor și cum să le facă educație, fie pentru a delega acestă sarcină ce uneori pare extrem de incomodă.
Educația sexuală este parte din educația pentru sănătate și rămâne o nevoie reală a evoluției individului. Despre riscurile necunoașterii dar și despre cultura relațională vom vorbi în săptămânile următoare.
Până miercurea viitoare, nu uitați să aveți grijă de sănătatea voastra fizică și mentală!
Psihoterapeut Lorena Diaconescu
Lorena Diaconescu este psiholog, lucrează în domeniul psihoterapiei dar alocă și foarte mult timp dezvoltării personale cu grupuri de copii și adolescenți. A urmat studiile Facultății de Psihologie a Universității București dar este licențiată și în științe juridice și științe economice. Consideră că instruirea în domenii diverse și formarea continuă sunt elemente importante în evoluția personală a oricărui om.
Articole anterioare:
[…] Psiholog Lorena Diaconescu: Educația sexuală – un subiect controversat […]