Dintre tulburările de comportament alimentar, anorexia este extrem de periculoasă pentru că prezintă risc de deces și statisticile actuale chiar arată că circa 20% dintre pacienți mor.
Ce este și când apare Anorexia?
În cele mai multe cazuri, anorexia apare la femei (fără însă a exclude și cazurile rare în care se manifestă la bărbați), cu predilecție la persoanele tinere, chiar din preadolescență sau adolescență atunci când începe preocuparea pentru propria imagine. La persoanele adulte, acest comportament apare asociat cu o serie de alte tulburări de personalitate sau în urma unor depresii, evenimente traumatizante etc. Concret, anorexia este refuzul de menţinere a greutății normale pentru vârsta şi înălţimea subiectului, însoțită de teama obsesivă de a nu lua în greutate deși calculul indicelui de masă corporală arată cert că este subponderal pe de-o parte, precum și deformarea percepției cu privire la propriul corp pe de altă parte. Adesea, anorexia are ca tulburare asociată dismorfofobia.
Anorexicul recurge la limitări dietetice drastice, autoimpuse și recurge la soluții maladaptive în sensul de a exagera cu laxative sau diuretice. Toate acestea duc la deshidratare și lipsa unor nutrienți de bază în prima fază, urmate de o serie de probleme de sănătate cum ar fi tulburările hormonale (ex. amenoree, infertilitate), tulburări cardiovasculare (ex. aritmii), deficit de minerale, căderea părului, disfuncții ale organelor, scăderea densității osoase etc. Trebuie menționat că unele dintre tulburările asociate și problemele diverse de sănătate sunt ireversibile (ex. pierderea dinților, scăderea densității osoase etc).
La vârstele înaintate, apariția anorexiei se datorează modificării patternului alimentar pe când la pacientele aflate în etapa de preadolescență și adolescență, factorii de influență diferă: standardele societății, căutarea perfecțiunii, preocuparea excesivă pentru frumusețe, influența părinților, defectuoasa gestionare a emoțiilor și a conflictelor ce generează insecuritate în relațiile cu ceilalți, teama de respingere etc.
Frecvent, anorexicul prezintă dispoziție depresivă, stimă de sine de nivel scăzut, stare de vinovăție, insomnii, irascibilitate și labilitate emoțională etc. De asemenea, din cauza sentimentelor de inadecvare dar și din cauza comportamentelor alimentare sau restricțiilor autoimpuse, persoana tinde sa se izoleze social.
Din păcate, fără tratament, anorexia prezintă risc mare pentru moarte și scade dramatic calitatea vieții persoanei care suferă de această tulburare de comportament alimentar.
Ce este de făcut?
Obișnuința de a auzi mereu în jurul nostru că sunt persoane care țin dietă, se preocupă de aspectul fizic, de sănătate etc ne fac sa nu mai fim vigilenți și să identificăm cu greu atunci când există o problemă reală la cineva care ajunge să se înfometeze sau să țină o dietă exagerată ce duce la scăderea dramatică în greutate dar care, mai ales, duce la îmbolnăvirea persoanei. Atunci cand preocuparea față de propria greutate și față de aspectul fizic devin obsesive, par că sunt prioritatea nr. 1 în viața subiectului, atunci acesta are nevoie de ajutor specializat, respectiv de vizita urgentă la medic și urmarea unui tratament însoțit de psihoterapie. În cadrul ședințelor de psihoterapie, stilul de gândire rigid, temerile persoanei anorexice trebuie destructurate și recodate conform unei realități sănătoase.
Rolul suportiv al familiei
În multe dintre situații, din pacate, s-a dovedit că o cauză a declanșării anorexiei nervoase este chiar stilul de viață al familiei, dezorganizarea vieții de familie, lipsa unor reguli sănătoase de alimentație pe care părinții trebuie să le impună încă de la vârstele mici pentru copii. Având în vedere că tratarea anorexiei este o problemă ce trebuie privită ca o temă a familiei, și nu doar individual, ar fi ideal ca și ceilalți membri ai familiei să facă psihoterapie, corectând astfel comportamentele inadecvate, destructurând credințele limitative și învățând să ofere suport pentru persoana anorexica.
Miercurea viitoare vom trata subiectul tulburărilor de comportament alimentar la copii și adolescenți. Până atunci, nu uitați să aveți grijă de sănătatea voastra fizică și mentală!
Lorena Diaconescu este psiholog, lucrează în domeniul psihoterapiei dar alocă și foarte mult timp dezvoltării personale cu grupuri de copii și adolescenți. A urmat studiile Facultății de Psihologie a Universității București dar este licențiată și în științe juridice și științe economice. Consideră că instruirea în domenii diverse și formarea continuă sunt elemente importante în evoluția personală a oricărui om.
Articole anterioare: