Liana era o tânără care dorea din tot sufletul să devină mamă. Și ar fi fost în stare de orice pentru ca dorința să i se îndeplinească. A fost fericită când a aflat că acest lucru se va întâmpla, însă, din păcate, viața i-a fost schimbată radical.
Totul a început frumos: în 2013 și-a cunoscut partenerul de viață împreună cu care plănuia să aibă o familie. La un an după cununia civilă, urma să aștepte și primul copil. Din păcate, lucrurile nu au decurs așa cum se aștepta, iar la puțin timp fericirea i-a fost umbrită.
Era 23 aprilie 2014, o dată pe care Liana nu o va uita niciodată. Era în cea de a șasea lună de sarcină. „Dimineața, am început să am dureri în capul pieptului. Am mers de urgență la spitalul unde era medicul meu ginecolog. Acesta mi-a injectat un calmant ca să scap de durere. Apoi, am plecat acasă. Pe la miezul nopții, durerea a revenit mult mai puternică și am ajuns la Urgență.“.
A fost internată având tensiunea foarte ridicată: 210/110. I-au fost administrate mai multe medicamente pentru a i-o stabiliza. Dimineața, după o ecografie i s-a spus că fătul nu a rezistat, și că trebuia să i se facă o cezariană.
Un nou diagnostic…
Tânăra a suferit enorm pentru pierderea sarcinii și cu greu urma să-și revină psihic după acest șoc. Dar mai avea de trecut niște hopuri: trebuia să-și rezolve problemele medicale. Medicii i-au spus că principala cauză a pirederii sarcinii a fost preeclampsia. „Toate valorile analizelor erau date peste cap.Pentru prima dată mi s-a spus că am insuficiență renală cronică. Medicii mi-au spus că organismul meu își va reveni după sarcina pierdută în 4-5 luni“.
După 9 zile de internare a cerut externarea pe proprie răspundere. AU urmat luni de recuperare fizică și psihică, în care a repetat analizele de sânge și s-a documentat despre boala pe care aflase că o are. Un medic de la spitalul de Nefrologie din București i-a spus că are rincihi atrofici. „Am aflat șocată ce urma să mă aștepte: dializă, un transplant renal și imposibilitatea de a mai face copii. Cu ajutorul familiei și prietenilor am rămas puternică“.
Timp de 3 ani, Liana a ținut un regim special igieno-dietetic, repeta regulat analizele și a slăbit de la 87 de kilograme cât avea după sarcină la 55 de kilograme. După 2 ani, a început să meargă la sala de fitness și să alerge în parc.
Dar, din păcate, ultimele analize din 2017 i-au arătat că situașia rinichilor s-a agravat, creatinina crescând foarte mult, astfel încât a fost trecută pe dializă. S-a înscris pe lista de transplant și a fost foarte norocoasă. În câteva luni, din a doua încercare, a găsit un rinichi compatibil la Satu Mare.
…și o nouă viață
A stat în spital o lună de zile, după care a plecat acasă cu un rinichi nou, o pungă cu medicamente și speranța la o nouă viață, una normală. A urmat o perioadă mai grea din cauza efectelor medicamentelor imunosupresoare, pe care trebuie să leia toată viața, pentru ca organismul să nu-i respingă rinichiul transplantat.
„Au trecut doi ani de atunci și în fiecare zi îi mulțumesclui Dumnezeu și donatorului meu pentru șansa care mi s-a dat. Și pentru că încerc să nu o risipesc, încerc să duc o viață cât mai frumoasă și sănătoasă“, a conchis Liana povestea ei.