Sorina S. din Galați a dus până la 45 de ani o viață perfect normală, fără probleme de sănătate majore. După ce a intrat la premenopauză a început însă să se confrunte cu diverse neplăceri digestive și să slăbească văzând cu ochii.

„Făceam crize în fiecare primăvară și nu înțelegeam ce mi se întâmplă. Nu puteam să mănânc mai nimic, făceam indigestie și aveam sângerări în scaun. Speriată fiind, am hotărât să fac o colonoscopie. Medicii mi-au descoperit un polip colonic pediculat care a fost cauterizat și extirpat. Am crezut că s-a terminat după ce am făcut polipectomie. Dar m-am înșelat. În Prămăvara următoarea au apărut diareea și sângerările. Aveam și stări de greață, și mă simțeam slăbită. Am ajuns chiar și la urgență de două ori unde mi-au pus perfuzii. Au urmat cinci colonoscopii, alte analize, o intervenție cu o capsulă videoscopică. Apoi a venit diagniosticul: aveam boala Crohn.“, povestește Sorina.

A urmat regim alimentar strict

Nu a înțeles ce i se ăntâmplă. Poate că nici acum nu înțelege. A învățat să se adapteze la noul stil de viață și să trăiască cu boala. „Nu mănânc aproape niciun fruct crud, doar banane verzi, nu consum lactate, ciorbe, mâncăruri gătite, dulciuri și totuși mă bucur de viață. Urmez un tratamen pentru întreținere, pentru pusee, iar mâncarea este în cantități reduse, cumpătate și sănătoase. La pusee, până la regresia bolii, care țin 2-3 luni, mănânc cartofi fierți, piure sau la cuptor, morcov fiert, carne slabă, ceai de izmă cu pâine prăjită și fac perfuzii cu vitamine. “

După ce boala intră în regresie, Sorina poate avea o alimentație cât de cât normală, dar fără grăsimi ori prăjeli. Doare alimente fierte ori pe grătar, ouă fierte, lactate doar în compoziția preparatelor de casă (dulciuri). Important este să mănânce ce-i priește, ce nu-i face greață sau disconfort abdominal. „Și schimbările meteo îmi influențează mult boala, dar mereu merg mai departe“.

Viața e frumoasă

„Am un loc de muncă, o familie, viață socială normală, sunt mamă și soție. Am învățat să trăiesc cu boala. Toți trebuie să facem asta, să învingem, cu ajutorul și înțelegerea celor dragi. Așa putem depăși aceste necazuri ale vieții. Viața este frumoasă, iar aceasta boală nu mă pune în genunchi. E grea, dar nu cumplită. Sunt o fire optimistă și vreau să mă bucur de viață și să fiu fericită cu ceea ce am“, a conchis Sorina.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.