Căldura extremă și valurile de căldură au fost asociate cu riscuri crescute de mortalitate și morbiditate legate de bolile cardiovasculare. O metaanaliza publicată în anul 2022 în jurnalul Lancet care a analizat 266 de studii din toată lumea și a venit cu urmatoarele concluzii:
Creștere a mortalității – pentru fiecare creștere de 1°C peste temperatura de referință, există o creștere asociată de 2,1% a mortalității legate de bolile cardiovasculare.
Creștere a morbidității – pentru fiecare creștere de 1°C peste temperatura de referință, există o creștere asociată de 0,5% a morbidității legate de bolile cardiovasculare.
Diagnostic specific și riscuri
Accident vascular cerebral– creștere de 3,8% a riscului de mortalitate.
Boala coronariană- creștere de 2,8% a riscului de mortalitate.
Aritmii și stop cardiac- creștere de 1,6% a riscului de morbiditate.
Stop cardiac în afara spitalului- creștere de 2,1% a riscului de morbiditate.
Efectele valurilor de văldură
În timpul valurilor de căldură, riscul de mortalitate asociată bolilor cardiovasculare a crescut cu 11,7%, riscul crescând pe măsură ce intensitatea valurilor de căldură a crescut.
Mecanisme fiziologice
Căldura excesivă poate duce la o serie de evenimente patologice care afectează sănătatea cardiovasculară:
Pierderea de apă și deshidratare – creșterea transpirației și a fluxului sanguin la nivelul pielii poate duce la pierderea de apă și deshidratare, crescând riscul de accident vascular cerebral.
Scăderea volumului plasmatic – concomitent, concentrația de celule roșii și alte componente sanguine crește, ceea ce poate provoca tromboembolism, ducând la un risc crescut de accident vascular cerebral ischemic și boli de inimă.
Stres termic – acesta poate crește riscul de disfuncții cardiovasculare precum hipertensiune, tulburări ale ritmului cardiac și boală cardiacă ischemică.
Vasodilatație periferică – aceasta reduce tensiunea arterială sistolică și fluxul de sânge coronarian, crescând riscul de aritmii și stop cardiac.
Consumul de oxigen miocardic – un ritm cardiac și o contractilitate cardiacă crescute pot crește consumul de oxigen miocardic, ceea ce poate reprezenta un risc de aritmii fatale.
Diferențe de risc în funcție de vârstă
Studiile au arătat că persoanele în vârstă (65 de ani și peste) sunt mai vulnerabile la efectele căldurii asupra sănătății cardiovasculare. Acestea prezintă o toleranță fiziologică scăzută la căldură, răspund cu un debit de transpirație redus, un flux sanguin redus la nivelul pielii și o capacitate cardiovasculară scăzută.
Concluzii și implicații pentru sănătate publică
Aceste descoperiri subliniază importanța adoptării de măsuri preventive, în special pentru populațiile vulnerabile, în contextul schimbărilor climatice și al creșterii frecvenței valurilor de căldură. Strategiile ar putea include îmbunătățirea accesului la sisteme de răcire, educația publicului cu privire la riscurile asociate căldurii și promovarea de măsuri pentru a reduce expunerea la căldură extremă.
Sănătate, România!