Există anumite activități ușoare și la care poți avea acces facil pentru a avea o stare de sănătate mai bună, scriu cei de la The Guardian. Aceste exerciții te vor ajuta să-ți micșorezi presiunea arteriala, colesterolul „rău“ și risscul de a face boli de inimă.
Alergare
foto: Filip Mroz
Săptămâna trecută, o cercetare publicată de British Journal of Sports Medicine a scos la iveală faptul că alergarea poate reduce riscul de deces prematur în funcție de cât de mult alergi și cu ce viteză. Cercetarea s-a concentrat pe alte 14 studii anterioare bazate pe șase grupe diferite de participanți, totalizând mai mult de 230 000 de oameni pe o perioadă de 5 ani jumătate și 35 de ani. Autorii au declarat că orice distanță parcursă prin alergare, chiar și numai o dată pe săptămână, este mai bună decât deloc.
Înotul
Tenis
foto: Christopher Burns
Oamenii de știință care au încercat să descopere beneficiile aduse sănătății de mai multe sporturi au descoperită că tenisul și badmintonul practicate în mod regulat pot reduce riscul de deces la orice vârstă cu până la 47%. Studiul, publicat de Bristish Journal of Sport Medicine, a adunat răspunsurile de la 80 000 de adulți cu vârsta peste 30 de ani, în urma unor analize desfășurate între 1994 și 2008.
Yoga
foto: Erik Brolin
Pentru a îmbunătăți forța, respirația și flexibilitatea, yoga poate ajuta la reducerea factorilor de risc pentru boli ale inimii, cum ar fi indicele ridicat de masa corporală, colesterolul și tensiunea arterială. Un studiu al Colegiului American de Cardiologie a descoperit că oamenii care combină exercițiile de yoga cu cele de aerobic, cum ar fi alergarea sau înotul, le-a scăzut de două ori mai mult indexul de masă corporală, nivelul de cholesterol și tensiunea arterial în comprație cu cele care făceau doar un anumit tip de exercițiu.
Mers vioi
foto: Matthew Feeney
Numeroase
studii sugerează că sedentarismul pe o perioade lungi poate fi un factor de
risc pentru deces premature. Un studiu publicat de British Journal of Sports
Medicine a descoperit că activități de nivel scăzut, cum ar fi ieșirea la o
plimbare între 10 și 59 de minute pe săptămână, poate diminua riscul de deces
din orice cauză cu 18%.
Mișcarea, sportul nu trebuie să fie un chin. Trebuie să te simți bine, să te distrezi, să faci ceva care îți place. Despre asta e vorba atunci când vine vorba de Zumba: despre distracție, dans și mișcare. Muzica este rapidă, și te prinde repede în mreje, astfel încât nu ai încotro și trebuie să te miști.
Zumba este de departe unul dintre cele ma bune modalități de a-ți aduce prietenii în rutina ta sportivă.
Antrenoarea de fitness Mihaela Apetrei, instructor de Zumba, ne spune de ce e bine să mergem la orele de Zumba și care sunt beneficiile acestor exerciții pentru sănătate.
Arde calorii și grăsimi
Este un exercițiu extraordinar pentru arderea puternică a caloriilor. O persoană poate arde, în medie, între 600 și 1.000 de calorii la o oră de Zumba. În cazul unei coregrafii mai avansate, care alternează intervalele de intensitate și mișcările, consumul de grăsimi este la maximum. În dansul de Zumba există și mișcări de fitness. Așa că nu fii surprinsă dacă de la un ritm rapid de merengue treci la o serie de exerciții la saltea, sau le genulexiuni, ori diverse tipuri de sărituri.
Îmbunătățește coordonarea
Orele de Zumba te vor ajuta să-ți îmbunătățești coordonarea, ceea ce este foarte important odată cu înaintarea în vârstă.
Lucrează tot corpul
Zumba înseamnă și dans, dar și fitness. În afară de beneficiile aduce sănătății inimii, Zumba furnizează exerciții pentru întreg corpul. De la cap la umeri, apoi întinderea gâtului și încălzirea jumătății superioare a corpului, către picioare unde sunt angrenați genunchii, dar și călcâiele. Această metodă de fitness lucrează cu aproape fiecare mușchi și încheietură. Chiar și aceia care de-bia învață pașii de dans se vor trezi a doua zi după o oră de Zumba cu o febră musculară zdravănă.
Beneficii aerobice
Zumba este evident un exercițiu cardio, care antrenează inima. Și asta pentru că flosește melodii care au 145 de bătăi pe minut. Astfel de pași rapizi tefac săte miști natural mai rapid. Este o cale către adevăratele exerciții de aerobic. Dacă vrei să lucrezi la anduranță, este cel cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru tine. Dacă faci exerciții de o asemenea intensitate, pe o perioadă mai lungă, vei avea o inimă mai puternică.
Beneficii anaerobice
Pentru că pașii de Zumba sunt rapizi, să te miști în ritul muzcii nu face altceva decât să te facă mai rezistent după numai câteva exerciții. Anduranța ta anaerobică se va construi foarte rapid. Sistemul cardiovascular, dar și cel respirator nu vor avea decât de câștigat. Vor crește cantitatea de oxigen pe care o respiri în timpul unui exercițiu de maximă intensitate.
Te atrage și nu mai renunți
Dacă te duci la sală și faci exerciții care te muncesc și te obosesc și nu-ți plac, se poate de multe ori să te duci fără chef, fără bucuria de a face mișcare. Dar Zumba este o bucurie și de-abia aștepți să revii. Schimbă complet idea de exercițiu fizic, pentru că este ceva ce de-abia aștepți să faci din nou. Și astfel te menține într-o rutină sănătoasă!
Exerciții pentru toată lumea
Există ore de orice nivel: Zumba standard, Zumba Gold pentru pensionari, Zumba pentru copii și chiar Aqua-zumba, în piscină. Pentru că Zumba se bazează pe muzică și dans, pare să vorbească un limbaj universal pentru orice popor. Și nu există mari diferențe între participanții la clasă. Pentru că noii participanți,ori sunt instruii puțin mai mult înainte de un dans mai lung, ori pur și simplu intră în ritm urmărind instructorii.
Crește încrederea în sine
Datorită mișcărilor de dans pe care le solicită Zumba, ve reuși să scapi deinhibiții, îți vei îmbunătăți postura, coordonarea și te vei simți bine în pielea ta. Toate aceste schimbări se vor reflecta imediat asupra stării tale emoționale și în aspect. Cineva care se simte bine va avea o mai mare încredere.
Dă o stare bună
Este exercițiul perfect pentru a scăpa de stresul pe care-l acumulezi în fiecare zi. Mișcările de Zumba favorizează eliberarea de endorfine și, participând la o oră de zumba, ți se vor topi toate grijile pe măsură ce te pierzi în muzica din boxe.
Este un mod de socializare
La o oră de Zumba, vei putea întîlni și interacționa cu oameni interesanți și haioși. Poți merge la orele de Zumba de 2-3 ori pe săptămână și s-ar putea să-ți faci amici printre colegii de clasă. Sau îți poți aduce prietenele, de asemenea, la ore.
Drenajul limfatic mai este numit masaj, deoarece implica mișcarea mâinilor pe piele. El este totusi foarte diferit de masajul de relaxare sau terapeutic, in care mâinilor produc activarea circulatiei sangvine.
Drenajul limfatic are ca scop dinamizarea circulației limfei, lichidul ce are ca sarcina transportul a mare parte din deșeurile metabolice si toxinele acumulate in corp. În timp ce inima pompează continuu sângele prin vasele de sânge, sistemul limfatic se bazează pe mișcarea mușchilor pentru a transporta lichidul prin vasele limfatice.
Unele
probleme de sănătate pot întrerupe fluxul normal al limfei, determinând
acumularea de lichid limfatic într-o anumită zonă a corpului, adesea în
brațe sau picioare, unde poate provoca umflarea. Această afecțiune se
numește edem limfatic, in cazurile cronice devenind limfedem.
Oamenii
pot dezvolta edem sau limfedem ca urmare a infecțiilor, a tratamentelor
pentru cancer care implică îndepărtarea ganglionilor limfatici și orice
afecțiune care dăunează sistemului limfatic.
Manevrele
de drenaj limfatic sunt foarte delicate, au o ordine si o logica
specifice si nu pot fi efectuate fara o serioasă pregatire prealabila.
Ele stimulează circulația limfei pe sub piele printr-un efect de
sifonare si incurajeaza sistemul limfatic sa lucreze mai eficient,
dezvoltand la nevoie in mod natural noi cai si canale pentru a drena
limfa.
Masajul de drenaj limfatic poate fi extrem de benefic persoanelor care se confruntă cu următoarele: retenție de lichide, edem, fibromialgie, unele afecțiuni ale pielii, oboseală, insomnie, stres, probleme digestive, artrită, episoade de migrenă, celulita. Nu orice problema medicala poate beneficia insa de efectele drenajului limfatic. Persoanele ce suferă de insuficiență cardiacă congestivă, cheaguri de sânge, probleme renale grave, infecții sau probleme de circulație severe, trebuie să discute cu un medic înainte de a încerca un masaj limfatic.
Drenajul Limfatic poate fi invatat sau primit ca terapie, la scoala de masaj BioFocus, contact 0773733114.
Mersul pe jos timp de 30 de minute pe zi este cam ca proverbul ăla cu mărul: există mari șanse să țină medicul departe. De la slăbit la scăpat de stres ori scăderea tensiunii arteriale și reducerea riscului de a face boli cronice, plimbarea regulată este unul dintre cele bune și mai ușoare lucruri pe care le puteți face pentru sănătate, spune dr.Melina B. Jampolis, autor al cărții „The Doctor on Demand Diet“.
„Mersul pe jos este exercițiul numărul 1 pe care îl recomand celor mai mulți dintre pacienții mei, pentru că este foarte ușor de făcut, nu necesită nimic altceva decât o pereche de adidași și are uimitoare beneficii din pucnt de vedere mental și fizic“, spune ea.
Iată la ce vă puteți aștepta când începeți să mergeți pe jos 30 de minute pe zi, în majoritatea zilelor din săptămână.
Ți se va îmbunătăți starea de spirit
Uneori simțim nevoia unui pahar de vin sau a câtorva tablete de ciocolată pentru a tece peste o zi dificilă. Mersul pe jos este o strategie care nu implică nicio calorie în plus, cu aceleași beneficii, spune dr. Jampolis. „Cercetările arată că mersul pe jos în mod regulat modifică sistemul nervos atât de mult încât stările de furie și de ostilitate se diminuează“, spune ea. Ba mai mult, dacă mergeți pe jos împreună cu altcineva, partenerul, un vecin sau un prieten, interacțiunea te ajută să te simți conectat, spune dr. Jampolis, ceea ce îți dă o stare de bine. În sfârșit, plimbarea te expune la lumina directă a soarelui, ceea ce te poate ajuta să scapi de stările de depresie pe timpul iernii, spune dr. Jampolis.
Ideile îți vin mai ușor
Fie că te-ai împotmolit la serviciu sau cauți o soluție la o problemă care nu-ți dă pace, cercetările arată că este o idee bună să te pui în mișcare. Potrivit un studiu din 2014 apărut în Journal of Experimental Psychology, Learning, Memory and Cognition mersul pe jos poate incluența creativitatea. „Oamenii de știință au administrat unor subiecți teste de gândire creativă în timp ce stăteau jos și în timp ce mergeau pe jos și au descoperit că aceia care au mers pe jos au gândit mai creativ decât cei care au stat jos“, spune dr. Jampolis.
Vei arde calorii și vei slăbi
Asta pare evident, dar cu siguranță este un beneficiu pentru cei care merg pe jos în mod regulat, spune dr. Jampolis. „Continuând să mergeți pe jos, veți observa că pantalonii încep să devină ușor mai largi în zona burții, chiar dacă numărul de kilograme nu pare să fi scăzut prea mult“, spune ea. „Asta pentru că mersul pe jos în mod regulat poate ajuta la îmbunătățirea răspunsului organismului la insulină, ceea ce poate reduce grăsimea de pe burtă.“
Ariel Iasevoli, antrenor personal spune că mersul pe jos în fiecare zi este unul dintre cele mai eficiente moduri cu impact redus pentru a mobiliza grăsimea și pentru a influența pozitiv corpul. „Mersul pe jos zilnic crește metabolismul prin arderea caloriilor în plus și prin prevenirea pierderii masei musculare, ceea ce este foarte important pe măsură ce îmbătrânim“, spune Iasevoli. „Unul dintre clienții mei și-a micșorat cantitatea de grăsime cu 2 procente în numai o lună numai mergând pe jos în fiecare zi de la muncă acasă, ceea ce era unde în jur de un kilometru“, spune ea.
Secretul scăderii în greutate: intervalele, spune Michele Staten, antrenoare. „Mersul pe jos în intervale accelerează arderile, caloriile fiind astfel arse mult după ce practic plimbarea s-a terminat“, spune Stanten. Pentru a adăuga intervale, fă-ți încălzirea timp de 3 minute. Apoi, timp de 25 de minute alternează 1 minut de mers rapid (cât de repede poți) și 1 minut de mers vioi. Apoi, odihnește-te 2 minute.
Scade riscul de boli cronice
Statisticile sunt impresionante: Asociația Americană pentru Diabet spune că mersul pe jos scade nivelul de zahăr din sânge și riscul de a face diabet. Cercetătorii de la Universitatea Boulder Colorado și de la Universitatea din Tennessee au descoperit că mersul pe jos în mod regulat au scăzut presiunea arterială și riscul de infarct cu 20-40 de procente. Unul dintre cele mai citate studii despre mers pe jos și sănătate, publicat în 2002 în The New England Joural of Medicine a scos la iveală că aceia care au mers pe jos 30 sau mai multe minute de cinci sau mai multe ori pe săptămână au avut un risc de a face boli cardiovasculare cu 30% mai mic, încomparație ci cei care nu au mers pe jos în mod regulat.
„Beneficiile fizice ale mersului pe jos sunt bine documentate“, spune Scott Danberg, instructor de fitness. Pentru prevenirea bolilor, plimbările lungi sunt secretul, spune Stanten. Include o plimbare lungă de o oră o dată sau de două ori pe săptămână, spune ea.
O să ai picioare sănătoase
Pe măsură ce îmbătrânești, crește riscul de varice. Mersul pe jos este un mode dovesdit de a preveni dezvoltarea varicelor, spune Luis Navarro director al unui centru de tratare a varicelor din New York.
„Sistemul venos include o secțiune circulatorie cunoscută sub denumirea de „a doua inimă“, care este formatădin mușchi, vene și valve localizat în călcâi și talpa piciorului“, explică el. „Acest sistem lucrează pentru a împinge înapoi sângele către inimă și plămâni – iar mersul pe jos întărește acest sistem circulator secundar prin întărirea și menținerea mușchilor piciorului, ceea ce îmbunătățește sănătatea fluxului sangvin.“ Dacă suferi deja de varicoză, mersul zilnic pe jos poate ajute la ameliorarea umflăturilor și a tulburărilor de la nivelul picioarelor, spune dr. Navarro. „DE asemenea, dacă ești predispus genetic pentru a face varicoză, mersul zilnic pe jos poate întârzia apariția afecțiunii“.
Ți se va îmbunătăți digestia
Dacă acum prețuiești cafeaua pentru că îți menține starea funcțională a sistemului digestiv, pregătește-te să-i mulțumești în loc plimbării de dimineață. Și asta pentru că o rutină matinală de mers pe jos zilnic poate îmbunătăți în mod clar mișcările intestinelor, spune Tara Alaichamy, terapeut la Cancer Treatment Centers of America. „Unul dintre primele lucruri care este solicitat unui pacient operat abdominal este să meargă pe jos pentru că folosește trunchiul și mușchii abdominali, încurajând mișcarea la nivelul tractului gastro-intestinal“, spune ea.
Reușești să faci ce ți-ai propus
Când ai început să mergi pe jos în mod obișnuit, deja ți-ai stabilit o rutină – iar când ai o rutină, îți vine să continui activitatea și să ai comportamente sănătoase. „Cred cu tărie că mersul pe jos în mod regulat te poate ajuta să realizezi ce ți-ai propus“, spune Kim Evans, antrenor personal.
Îți protejezi încheieturile
În pofida a ceea ce ai putea crede, mersul pe jos te poate ajuta să-ți îmbunătățești mișcarea și mobilitatea pentru că această activitatea crește fluxul sangvin în zonele tensionate și ajută la întărirea mușchilor din jurul încheieturilor. De fapt, cercetările arată că mersul pe jos timp de cel puțin 10 minute pe zi – sau în jur de o oră în fiecare săptămână – poate ține la distanță dizabilitatea și durerilor provocate de artrită la seniori.
Un studiu din aprilie 2019, apărut în American Journal of Preventive Medicine a urmărit 1 564 de adulți cu vârsta de peste 49 de ani cu dureri la încheieturi, în partea inferioară a coprului. Participanților li s-a cerut să meargă pe jos timp de o oră pe săptămână. Cei care nu au făcut-o au spus că merg prea încet și au probleme în a-și realiza rutina matinală, în timp ce ceilalți au început să aibă o mobilitate mai bună.
Vei avea o imunitate mai bună
S-a dovedit că mersul pe jos poate ajuta la diminuarea riscului de a face boli și este un factor al longevității. O cercetare din Arthritis Research & Therapy sugerează că o perioadă de mers pe jos la intensitate mare poate ajuta la îmbunătățirea funcției imune la adulții cu artrită reumatoidă, o boală inflamatorie care afectează încheieturile.
Un studiu recent din Chronic Respiratory Disease arată că mersul pe jos poate ajuta pacienții cu boli pulmonare obstructive cronice să li se reducă riscul de deces. Aceștia tind să se îngrașe și să devină obezi pentru că nu pot să facă exerciții perioade lungi și le e greu să respire în timpul mișcării. Dar mersul pe jos poate ameliora simptomele și scădea riscul de boli cardiovasculare și sindrom metabolic.
Vei dormi mai bine
Dacă faci sport în mod regulat, știi că vei dormi mai bine noaptea. Și asta pentru că mișcarea îmbunătățește efectele melatoninei, hormonul somnului. Un studiu din 2019 a descoperit că femeile aflate la postmenopauză care fac activitate fizică între ușoară și moderată dorm mai bine noaptea decât cele sedentare. Mersul pe jos ajută de asemenea la reducerea durerilor și stresului, ceea ce pot cauza tulburări de somn.
„Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces și la bărbați și la femei, aproape în întreaga lume“, spune dr. Jennifer Haythe, director al departamenului de cardiologie de la NYPH/Columbia, pentru wellandgood.com. „Cheia longevității este să avem grijă cu adevărat de inima noastră“.
Dr.Haythe explică faptul că inima este un mușchi și, prin urmare, ca și alți mușchi, are nevoie să fie în formă. „De asemenea, este conectată intim cu sistemul neurologic“, spune ea. „Așa că starea și nivelul de stres are un impact uriaș asupra modului în care se simte inima“.
Care sunt ponturile pentru sănătatea inimii pe care ni le poate da un cardiolog care le și respectă? Dr.Haythe ne spune.
Stabilește un set de exerciții
Lui dr. Haythe îi place să alerge și spune că stabilirea unor ținte, precum un semimaraton sau maraton, o ajută să se țină de un program regulat de exerciții. „Făcând cel puțin 45 de minute de exerciții cardio de patru sau cinci ori pe săptămână este parte din viața mea“, spune ea.
Din fericire, nu trebuie să fii un alergător pentru a avea grijă de inima ta. Asociația Americană de Cardiologie recomandă adulților să facă cel puțin 150 de minute de activitate aerobică de intensitate medie (plimbări susținute, dans sau chiar grădinărit) sau 75 de minute pe săptămână de activitate aerobică intensă (alergare, ciclism sau înot). Le puteți combina chiar.
Adoptă dieta mediteraneeană
Cuvântul „restrictiv“ nu face parte din vocabularul dr. Haythe atunci când vine vorba de mâncare. Ea a adoptat o dietă bazată mai mult pe plante și pește, limitând consumul de carne roșie la o dată la două săptămâni. Dieta ei, care este de fapt cea mediteraneeană, se bazează în principal pe ulei de măsline, pește, pui, legume , fructe și nuci. „E OK să mănânci din când în când cartofi prăjiți și pizza, dar nu trebuie exagerat“, spune ea.
Acordă importanță obiceiurilor sănătoase de somn
Dr. Haythe spune că își propune să doarmă cam șapte ore pe noapte, „chiar dacă nu este mereu posibil“. Asta are sens, având în vedere un studiu recent publicat în Journal of the American College of Cardiology , arată că prea puțin – și prea mult – somn poate duce la un risc crescut de infarct la adulți. Potrivit studiului, oamenii care au dormit mai puțin de șase ore pe noapte au avut un risc de a face infarct cu 20% mai ridicat; pe de altă parte, oamenii care au stat în pat mai mult de nouă ore pe noapte au avut un risc cu 34% mai ridicat.
„Somnul este esențial pentru sănătatea inimii, iar ritmul bătăilor încetinește, iar tensiunea scade în somn“, spune dr. Haythe. De asemenea, ea citește înainte să meargă la culcare, ceea ce o ajută să adoarmă mai ușor.
Încearcă meditația
Dr. Haythe nu este un fan al meditației, dar spune că asta o calmează și are chiar o aplicație pe telefon, Calm pe care o folosește aproape zilnic câte 20 de minute ajutând-o să se concentreze pe relaxare. „Meditația scade ritmul cardiac și diminuează tensiunea, ceea ce e bine pentru inimă“, spune ea. Dacă nu te prinde statul pe o perniță sau un covoraș, există alte forme active de meditație pe care le poți încerca, precum gătitul, plimbarea sau o baie lungă.
Ai grijă de dinți
Când te gândești la sănătatea inimii, nu faci legătura cu periatul și curățarea dinților, dar dr. Haythe spune că ar trebui. „O igienă dentară precară poate duce la boli ale inimii, așa că mă duc de două ori pe an la stomatolog pentru control de rutină și pentru curățat“, spune ea. Într-adevăr, un studiu din 2018 efectuat pe 682 de persoane arată că aceia care se spală pe dinți mai puțin de două ori pe zi și mai puțin de două minute își triplează riscul de a face boli cardiovasculare, în comparație cu cei care au spus că se spală de cel puțin două ori pe zi pentru cel puțin două minute.
Dr. Mona Pristavu este medic de medicina muncii și de familie, activând la Centrul Medical Alexis.
„Din mai multe puncte de vedere, cele două ramuri in care lucrez se aseamănă destul de mult: prevenție primară, evaluarea stării de sănătate a populației in general și cea activă in câmpul muncii in special, depistarea unor afecțiuni și indrumarea în consecință către investigații suplimentare (paraclinice și/sau de specialitate) în vederea stabilirii diagnosticului, recomandarilor ulterioare și după caz a tratamentului corespunzător.
Starea de sănătate a populației in general este influențată, bineînțeles, de stilul de viață (deprinderile alimentare, fumatul, nivelul de activitate care de multe ori influențează in mod negativ modul de alimentație și ritmul de viață), poluarea, factorii genetici, mentalitățile și prejudecățile .
În domeniile în care lucrez cele mai importante afecțiuni/ boli/ probleme de sănătate sunt hipertensiunea arterială (afecțiune întâlnită poate cel mai frecvent, influențată de toți factorii enumerați mai sus și care de multe ori este subdiagnosticată pt. că „nu doare”), urmată îndeaproape de diabetul zaharat, tulburări in metabolismul lipidelor , bolile cardiovasculare ( cardiopatia ischemică, insuficiența venoasă cronică și varicele). În plan secund, dar nu mai puțin important, se regăsește discopatia lombară, alte atingeri ale discurilor intervertebrale și spondiloza, afecțiuni osteoarticulare frecvent întâlnite datorate îndeosebi pozițiilor vicioase sau mișcărilor repetitive. Alte afecțiuni destul de frecvent întâlnite sunt astmul bronșic si diversele alergii, brohopatiile cronice, datorate factorilor de mediu/fumatului; afecțiuni neuropsihice , digestive ( dintre acestea cele mai frecvente: gastrite, sindrom intestin iritabil) și cele endocrine (hipotiroidia). .
O problemă importantă cu care se confruntă medicina de familie este insuficiența nivelului de vaccinare in populație, datorată refuzului unei părți dintre părinți de a-și vaccina copiii, situație care necesită implicare serioasă pe mai multe planuri, pentru o informare corectă, conștientizare și schimbare de mentalități și prejudecăți.
Cele mai uzuale sfaturi pe care le folosesc in practica mea sunt de eliminare pe cât posibil a factorilor de risc, o alimentație sănătoasă, monitorizarea unor constante biologice(glicemie, colesterol, trigliceride, transaminaze hepatice) a tensiunii arteriale, o hidratare corectă și bineînțeles urmarea tratamentului corespunzător acolo unde este cazul.
Să fii sănătos este de multe ori o
alegere personală.
Dr. Gety Gabriel Maxer lucrează de un an în Centrul Alexis. „ Sunt un om meticulos, ambitios si plin de defecte. Spre deosebire de alte persoane, le recunosc si nu ma ascund, este uman si consider ca asta imi ofera un avantaj. Admit ca exista aceasta parte umana si sa nu o ignor, ma face constient, ma tine conectat.“
Ceea ce face pentru pacientii săi nu se defineste doar printr-un consult, diagnostic si tratament sau prin semne holistice („avertizari”), ci incearcă sa le ofere totodata optiuni viabile care sa-i avantajeze pe pacienti pe termen lung.
Cum definiti domeniul in care lucrati si cum se vede starea de sanatate a Ro din acest unghi?
– Medicina Muncii reprezinta un subiect vast, plin de oportunitati, scenarii, semne de intrebare in toata patologia. Bineinteles, as putea sa vorbesc despre structura sa sau modalitatile de desfasurare, dar nu isi are sensul. Problema este cu totul alta. Romania este o tara a tuturor posibilitatilor, dar bineinteles nu pentru romanul de rand. O tara care a adoptat de la marile companii „ca ar trebui sa lucram pana la epuziare si acasa suntem doar in vizita, sa nu zic la motel”. Nu vorbesc doar de medicina, ci de toate structurile fortei de munca. Plina cu neajunsuri si conditi dure (fizice, psihice, emotionale sau combinate), pline de lacune in comunicare care pot duce la primejdii. Starea de sanatate a romanului difera de la caz la caz, in oricare dintre situatii fiecare incearca sa-si faca viata mai „buna”, mai „frumoasa”, asa cum cred de cuviinta si ignora semnele ce le-ar putea salva viata sau semnele ce i-ar alarma in cazul unor madalii mai severe si ar trebui sa mearga la medic.
De ce pacientul ezita/evita sa mearga?
– In principiu din frica, si anume frica de vestile negative, iar din pacate, pacientii nu realizeaza ca isi fac mai mult rau dand curs acestui tip de frica. Un alt exemplu relevant este frica de sistemul deficitar, in sensul ca avem un sistem in care cadrele medicale sunt prea solicitate, astfel ajungand la epuizare, surmenaj si nu mai pot sa ofere un consult de calitate. Iar în final, o alta cauza o reprezinta internetul, care este plin de greseli si remedii tabu care nu le ofera altceva pacientilor decat complicatii pt patologia actuala sau mai rau, sunt sanatosi si ajung sa se imbolnaveasca de la un tratament necorespunzator.
Cele mai intalnite 7 situatii (probleme, afectiuni, boli). Care sunt cele mai importate 7 sfaturi.
Probleme:
Cooperarea pacientului;
Increderea pacientului in actul medical;
Doleanta firmelor angajatoare sa nu se practice consultul;
Spatiul de lucru (conditii pe teren);
Cooperarea echipei;
Comunicarea in cadrul echipei;
Situatile neprevazute (reactii neadecvate).
Boli:
HTA cu tratamente neajustate corespunzator sau nu are tratament deloc;
DZ tip 2 si 1;
Litiaze veziculare sau de tract urinar;
Dislipidemii;
Hiper/hipotiroidism;
BCI (Boala cardiaca ischemica);
Discopatii;
BRGE cu/fara boala uceroasa;
Varice gr 3+ (ulceratii, fistule etc);
Adenoame;
Avc cu parestezi (sechele) etc.
Sfaturi:
Daca cel mai bun medic din lume va ofera cel mai bun tratament si nu aveti
incredere in medic si/sau in tratament, aveti toate sansele sa nu obtineti
rezultatul dorit.
Sa invatam sa ne bucuram de viata. (cel mai important sfat pt clasa
muncitoare!).
Sa bem minimum 2l de lichide pe zi si sa avem o alimentatie diversificata.
Anual sa avem un consult din partea cadrelor medicale competente.
Tulburarile de somn/insomnile sunt reprezentate in principiu de stres.
Sa aplicam tratamentele prescrise cu strictete.
Sa ne reamintim ca suntem responsabili pt sanatatea noastra fizica,
emotionala, psihica si chiar daca trecem printr-o perioada mai grea sa nu ne
pierdem speranta si sa luptam pt acel viitor pe care ni-l dorim.
Sa gandim inainte sa actionam.
Mesajul meu pentru Ziua Mondiala a Sanatatii: Cred ca este loc pentru mai bine, voi nu? Undeva pe drum ne-am pierdut calea si ne-am plafonat in comun. In acest fel, nu oferim decat cel mai mare dezavantaj celor care isi lasa viata in „mainile noastre”!
Știința care se ocupă de menținerea sănătății oamenilor a avut un lung drum de parcurs. În ultimii 2000 de ani au fost multe experimente, multe „s-ar putea să“ sau „oare la ce o fi bună această plantă?“ . Au fost și multe capricii de satisfăcut, dar și multe erori.
Dar, atunci când suntetul acestei științe a început să se facă auzit, miliarde și miliarde de vieți au fost salvate sau îmbunătățite. Trebuie să nu uităm că medicina este o știință cumulativă. Cu cât s-a aflat mai mult despre organismul uman, cu atât s-au făcut mai multe descoperiri. De aceea, descoperirile din ultimii 2000 de ani au fost de-a dreptul răsunătoare. Iată care ar fi, în clasificarea noastră, cele mai mari 7 realizări în domeniul medicinei.
Înțelegerea anatomiei și fiziologiei
sursa foto: Flickr
Nu ai cum să tratezi oamenii și să-i faci bine dacă nu înțelegi cum le funcționează organismul. De aceea este importantă înțelegerea anatomiei și a fiziologiei. De-a lungul istoriei științifice, oamenii n-au putut studia decât cadavrele, adică atunci când organismul nu a mai funcționat, și fără instrumente sofisticate de măsurare. Iar în multe civilizații, studierea cadavrelor a fost interzisă. Așa că au existat multe interpretări, unele impresionant de precise, altele de-a dreptul bizare.
De exemplu, în timp ce egiptenii au recunoscut locul central al inimii și rolul său în transportarea sângelui, ei credeau că „răsuflarea vieții“ și „răsuflarea morții“ călătoreau prin vasele de sânge de la nivelul urechilor.
Studierea anatomiei corpului omenesc s-a dezvoltat în sec. al XVII-lea și al XVIII-lea, când ziarele publicau știrile și au inițiat diverse colaborări iar cadavrele au devenit disponibile pentru școlile de medicină.
Dar secolul XX este cel care a contribuit cu cele mai mari descoperiri, mai ales după introducerea radiografiilor, RMN-ului și a altor aparate de scanare a corpului, în combinație cu diverse studii referitoare la biologia moleculară și endocrinologie.
Descoperirea bacteriilor și a microorganismelor
foto: Flickr
Pentru fiecare celulă din genomul uman, există 100 de celule bacteriene în interiorul și în afara corpului. „Microbiomul“, așa cum este el cunoscut, este la fel de important ca oricare alt sistem omenesc. „Antrenează“ celulele albe ale sângelui, descompune mâncarea, extrage și optimizează nutrienții și chiar controlează o parte din activitatea creierului.
Există nenumărate bacterii în fiecare mediu în care ne aflăm. Se află peste tot. Sau cel puțin asta s-a crezut cea mai mare parte a istoriei, pentru că bacteriile nu pot fi văzute cu ochiul liber.
Pentru cea mai violentă epidemie bacteriană din toate timpurile, inclusiv ciuma neagrp de la mijlocul anilor 1300, s-a dat vina pe tot felul de lucruri neadevărate, cum ar fi otrăvirea fântânilor.
Bacteria a fost observată pentru prima dată în anul 1660 de către un vânzător de haine olandez, Anton van Leeuwenhoek. El a vrut să vadă mai bine calitatea țesăturii, așa că a inventat o lupă mai performantă decât orice altceva existase până atuncuși, în mod natural, a observat mai multe mici organisme.
Dar teoria că bacteriile se fac vinovate de unele boli a apărut în anul 1870 când doi oameni de știință, Louis Pasteur și Robert Koch, au descoperit procesul de fierbere și pasteurizare a unei substanțe pentru a ucide bacteria și a o împiedica să se răspândească.
Penicilina și antibioticele
foto: Flickr
Bacteriile au făcut ravagii în rândul oamenilor până când antibioticele au lovit în tuberculoză, pneumonie, holeră și multe alte boli care puteau fi astfel vindecate.
O echipă de cercetători formată din Alexander Fleming, Ernst Chain și Howard Florey au creat penicilina în 1940. Dar la început a fost foarte greu de produs.
Într-un final, structura penicilinei a fost descoperită de Dorothy Hodgkins, iar John Sheehan a reușit să facă destul de rapid prima versiune de sinteză. După această descoperire, nu este nicio exagerare să spunem că antibioticele au salvat miliarde de vieți.
Acum am ajuns într-un punct în care antibioticele sunt prescrise prea des de medici sau sunt luate după ureche, fără nicio prescripție medicală. De aceea, au apărut supe-bacteriile rezistente la antibiotice.
Vaccinurile
Nu poți vorbi de antibiotice, fără a menționa de vaccinuri, o modalitate prin care se formează antiorpi împotriva unei afecțiuni, înainte ca aceasta să atace.
Lista bolilor contagioase care au fost ținute sub control și aproape eradicate datorită vaccinurilor conține: poliomielita, pojarul, difteria, tusea măgărească, rubeola, varicela, tatnosul,rotavirusul și Haemophilus influenzae de tip B.
Prima idee de vaccin a apărut în 1796 când medicul englez Edward Jenner a prevenit îmbolnăvirea unui băiețel cu variolă.
În prezent, suntem pe cale de a eradica poliomielita, care a rămas izolată în numai două țări – Afganistan și Pakistan -, recent fiind eradicată din Nigeria.
Ameliorarea durerilor
sursa:newhealthadvisor.com
Odinioară, dacă trebuia să ți se amputeze un picior, să zicem din cauza cangrenei, ți se dădea să bei o tărie pentru a face față durerii. Apoi, strângeai din dinți și urlai și te țineai de viață de pe margineai patului.
Din fericire, știința durerii a avansat foarte mult. Anestezia a fost folosită cu succes la mijlocul anilor 1800 și, împreună cu morfina, au redus în mod dramatic ororile chirurgiei. Și limitarea durerii poate salva vieți, pentru că un șoc sau o traumă extreme pot ucide un om.
Limitarea durerii a devenit și mai accesibilă odată cu aspirina în 1895. Dar oamenii au găsit mereu soluții și s-au adaptat la ele atunci când a fost vorba de eliminarea durerilor. Opiumul din semințele de mac au fost folosite mii de anii în acest scop.
Sănătatea femeii
foto: Gates Foundation
Chiar și azi, problemele de sănătate ale femeilor nu pot fi determinate sau vindecate. Dar pași importanți s-au făcut în secolul XX. Atunci a fost adoptată igiena de bază care să facă nașterea ma sigură. Totuși, nașterea a rămas foarte riscantă în multe țări din lume. Aproape 30.000 de femei au murit la naștere în 2-13, iar alte milioane au contactat diverse boli și infecții.
Tampoanele au fost scoase la vânzare în anii 1920-1930, permițând femeilor să controleze mai bine menstruația și să reducă stigmatul asociat cu aceasta. Sondromul premenstrual a fost mai bine înțeles în această perioadă.
Prima clinică de control al nașterii s-a deschis în anii 1900. Prima pilulă anticoncepțională a apărut în 1960. Medicina mai are un drum lung de parcurs pentru a rezolva toate problemele legate de sănătatea femeii.
Sănătatea mintală
Misterul minții persistă de când lumea. Există și astăzi afecțiuni psihice despre care se știu puține sau insuficiente lucruri.
Acum 7000 de ani, se credea că dacă dai o gaură în craniul unui om îl vindeci de bolile psihice. De asemenea, porvocarea sângerării sau nducerea stării de vomă erau alte tipuri de tratament.
În secolul al XVIII-lea, în Europa, bolnavii mintal erau încuiați și izolați. Iar secolele al XIX-lea și al XX-lea au adus creșterea alarmantă a folosirii lobotomiilor și terapiilor cu electroșocuri.
Pe lângă faptul că este un domeniu delicat și greu de explorat, sănătatea mintală este privită cu scepticism de oameni. Însă s-au făcut progrese extraordinare.
Creșterea numărului terapiilor și meditația au ajutat mulți pacienți.
Nimic nu este mai de preț pe lume decât sănătatea. O spunem ori de câte ori avem ocazia, dar poate că uneori uităm să ne preocupăm de organismul nostru pentru a preveni anumite boli. Așa că ar fi bine să ne preocupăm mereu de ce mâncăm, de cât sport facem, de mintea sănătoasă și, în general, de stil de viață avem.
Înțelepții lumii s-au gândit de multe ori la ceea ce ne face sau ne-ar putea face să fim mai sănătoși, atât din punct de vedere fizic, cât și mental. Așa că iată o listă cu 7 citate celebre despre sănătate. N-ar fi rău să gândim și noi așa mai des.
Sănătatea depinde de echilibrul dintre alimentație și activitate fizică. – Hipocrate
Un organism sănătos este camera de oaspeţi a sufletului, un organism bolnav, o închisoare. – Francis Bacon
Speranța de viață ar crește dacă legumele ar mirosi ca șunca. – Doug Larson
Singurul mod de a-ți păstra sănătatea este să mănânci ceea ce nu vrei, să bei ceea ce nu-ți place și să faci ceea ce n-ai face. – Mark Twain
Măsura exactă a sănătății mentale constă în dispoziția de a găsi ceva bun în toate. – Ralph Waldo Emerson
Fiecare om este autorul propriei sale sănătăți sau boli. – Buddha
Când vine vremea să mănânci corect și să începi să faci exerciții, nu există „Voi începe de mâine”. Mâine este o boală. – V.L. Allineare
Până nu de mult, să rămâi sănătos însemna să mănânci câteva legume și cam mai nimic altceva. Dar, în ultimii 20 de ani, riscul de a îmbolnăvire a crescut, iar starea de bine a început să însemna mult mai mult.
Vestea bună este că există o mulțime de lucruri pe care le putem face pentru a ne simți bine și a ne bucura de ele. Iată 7 dintre ele pe care le putem introduce în rutina noastră.
Să fim mereu în mișcare
foto: Vasilis Stamatopoulos
Să fii activ nu te ajută numai să previi bolile cronice. Dar pe măsură ce îmbătrânim, ne ajută și la diminuarea șanselor de a ne răni grav.
“Exercițiile de forță, echilibru și flexibilitate sunt cheia prevenirii căzăturilor, care sunt o mare amenințare pentru sănătatea noastră“, spune pentru prevention.com Scott Kaiser, medic de familie și geriatru la Providence St. John’s Health Center in Santa Monica din California.
Exercițiile regulate pot mări și forța creierului. Când adulții sedentari fac trei sesiuni a câte 45 de exerciții pe săptămână timp de 6 luni, li se îmbunătățește abilitatea de a se concentra și de a face planuri, la fel cum ar face-o persoană cu 10 ani mai tânără, potrivit unui studiu de neurologie.
Proteinele au prioritate
foto: Caroline Attwood
Plasele de la piață au început să ți se pară un pic mai grele decât de obicei? Pirderea masei musculare este o parte normală a procesului de îmbătrânire, dar cercetările arată că dacă mănânci suficiente proteine, poți păstra masa musculară pe care ai acumulat-o și te poate chiar ajuta să construiești în continuare.
Câte proteine ar trebui să mănânci într-o zi? Descoperiri recente sugerează că adulții peste 65 de ani au nevoie de 1,2 grame de proteine per kilogram greutate pentru a menține sănătatea masei musculare.
Ai nevoie de surse ușoare de protein, precum peștele, puiul sau curcanul sau linte, năut și fasole.
Mergi la controale medicale regulate
foto: Martin Brosy
Nu te duce la medic numai când te simți rău. Vizitele regulate sunt o șansă pentru screening și pentru urmărirea problemele de sănătate care pot apărea odată cu înaintarea în vârstă, cum ar fi hipertensiunea și diabetul.
Medicul tău va hotărî dacă este nevoie de alte teste, sau de screening pentru osteoporoză sau anumite tipuri de cancer. De asemenea, este o ocazie să-ți faci și anumite vaccinuri care protejează persoanele mai în vârstă, cum este cel antigripal.
Socializarea
foto: Eberhard Grossgasteiger
Întâlnește-te cu o prietenă sau un prieten la cafea, mergi la o întâlnire cu un grup sau vorbește pe skype sau Whatsup cu nepoții. „Timpul investit în relații apropiate este unul dintre cele mai importante lucruri, care poate îmbunătăți starea de sănătate, calitatea vieții și starea de bine“, spune dr. Kaiser.
De ce? Pentru că starea de bine este legată de nivelurile joase de interleukin-6, un factor inflamator implicat în boli cronice precum Alzheimer, cardio-vasculare, artrită și unele cancere.
Dormi suficient
foto: Kalegin Michail
Mai mult de jumătate dintre adulții trecuți de 65 de ani spun că au probleme cu somnul, potrivit unui sondaj efectuat de The University of Michigan.
Care este problema? Oamenii care au astfel de probleme sunt mai predispuși la depresie, la dificultăți de memorare și de concentrare, simțindu-se adormiți toată ziua, potrivit American Academy of Sleep Medicine.
Ai nevoie de atâtea ore de somn de câte aveai când erai tânăr – adică 7-8 ore pe noapte. Dacă nu reușești să dormi atât, poți vorbi cu medicul tău de familie. Așa veți reuși să depistați împreună care ar putea fi problema.
Fă-ți timp pentru a scăpa de stres
foto: erik brolin
Stresul te poate încetini. De asemenea, contribuie la creșterea inflamației în organism, ceea ce te face să îmbătrânești mai repede și să fii mai predispus la a te îmbolnăvi, potrivit unui studiu al Frongtiers in Human Neuroscience.
De fapt, descoperirile sugerează că majoritatea bolilor au legătură cu stresul cronic. Hormonii stresului precum cortizolul ar putea avea un impact negativ asupra memoriei.
Găsește modalități pentru a scăpa de stres, chiar și numai pentru câteva minute. „Chiar dacă ești presat de timp, fă pauză pentru un moment și trage adânc aer în piept“, spune dr. Kaiser.
Dacă ai mai mult timp la dispoziție încearcă unele exerciții de yoga. Într-un studiu efectuat pe adulți de vârste mojlocii, exercițiile de yoga timp de 90 de minute, cinci zile pe săptămână au contribuit la diminuarea nivelului de inflamație din organism și a cantității de hormoni ai stresului, dar și la încetinirea ratei de îmbătrânire a celulelor.
Bucură-te de fiecare zi
foto: Gabrielle Henderson
Există mai multe multe motive datorită cărora înaintarea în vârstă este grozavă. Așa că în loc să te afunzi în tot felul de stereotipuri, mai bine te-ai gândi ce iubești la vârsta ta.
O cercetare a Universității din Yale arată că adulții mai în vârstă care văr îmbătrânirea ca pe un lucru bun trăiesc cu aproape opt ani mai mult și au un risc mai scăzut de a face boala Alzheimer în comparație cu cei care o văd ca pe un lucru rău. „O viziune pozitivă asupra îmbătrânirii este asociată atât cu o viață mai lungă cât și cu una mai bună“, spune dr. Kaiser.
Așa că se dovedește că fântâna tinereții a fost tot timpul în mintea noastră.
