Sănătate în fiecare zi

Arăt: 1 - 10 din 13 REZULTATE

Insomnia poate cauza infarct sau atac vascular cerebral

Suferi de insomnie? Ai putea suferi și un atac vascular cerebral sau un infarct, ori de vreo afecțiune a inimii, potrivit unui studiu publicat în această săptămână și citat de CNN.

„Acesta este probabil unul dintre cele mai mari studii care au fost publicate până acum despre legătura dintre insomnie și riscul cardiovascular“, spune dr. Natalia Rost, profesor la Harvard și neurolog, șef al departamentului AVC de la Massachusetts General Hospital din Boston.

„Deși nu înțelegem care este legătura exactă, ceea ce am învățat de-a lungul anilor este că somnul este extrem de important“, spune Rost, care nu a fost implicată în studiu.

Trei semne-cheie ale insomniei

Cercetătorii studiului, publicat în Neurology, o revistă a Academiei Americane de Neurologie, au întrebat aproape 500.000 de chinezi despre trei simptome-cheie ale insomniei:

  • Au avut dificultăți să adoarmă și să doarmă?
  • S-au trezit prea devreme dimineața și nu au mai putut adormi la loc?
  • Au avut probleme să se concentreze în timpul zilei la ceea ce aveau de făcut din cauza lipsei somnului?

Peste 10 ani, cercetătorii au analizat sănătatea participanților la studiu, din punct de vedere cardiovascular. Au descoperit că toți cei care au au avut toate cele trei simptome de insomnie era cu 22% mai predispuși la a avea probleme ale arterelor coronare și cu 10% mai predipsuși la a face un accident vascular cerebral decât cei care au dormit bine.

Datele au rămas valabile și după ce oamenii de știință au ajustat în funcție de factori precum fumatul, nivel de activitate fizică și consumul de alcool.

Ce spun cercetătorii

Apoi au analizat cele trei întrebări legate de insomnie, în mod separat. Cei care au declarat probleme legate de concentrare în timpul zilei din cauza lipsei de somn erau cu 13% mai predispuși la afecțiuni ale inimii.

Cei care au declarat numai că au probleme să adoarmă și să doarmă erau cu 9% mai predispuși, iar cei care au spus că se trezesc prea devreme erau cu 7% mai predipsuși la infarct și boli al inimii decât cei care nu au probleme legate de somn.

„Legătura dintre simptomele insomniei și aceste boli a fost chiar mai puternică la adulții tineri și oamenii care nu aveau tensiune crescută la începutul studiului“, spune autorul studiului, dr. Liming Li, de la Universitatea Peking din Beijing. „O cercetare viitoare ar trebui să urmărească, în special, detectarea precoce și intervențiile care trebuie făcute asupra acestor grupuri“, a adăugat Li.

O analiză de amploare din 2017, asupra a 160.000 de oameni a scos la iveală faptul că aceia care aveau dificultăți să adoarmă erau cu 27% mai predispuși la infarct sau atac vascular cerebral. De asemenea, ei au descoperit și o asociere între insomnie și probleme ale inimii, dar nicio asocierea cu trezirea foarte devreme dimineața.

Care este legătura

Știința nu este încă sigură de legătură. Cercetări anterioare au demonstrat că un somn prost poate afecta funcționarea hormonală, poate mări procesul inflamator sau schimba metabolismul.

„Mereu mă gândesc că probabil există mai multe fațete ale poveștii, decât o singură legătură“, spune Rost. „Poate este vorba despre repararea vaselor în timpul somnului. De asemenea, cred că insomnia poate fi un simptom alaltor boli din organism care nu sunt încă simptomatice“, spune Rost. „Poate că deja ceva se petrece în organism, ceva influențat de insomnie și care se poate manifesta peste 10 ani. Să sperăm că mai multe cercetări vor descoperi care este de fapt legătura“, conchide medicul.

Despre insomnie și trucuri pentru un somn bun

  • De-a lungul anilor, s-a demonstrat că boli precum diabetul, depresia, hipertensiunea, cancerul și obezitatea pot avea legătură cu insomnia.
  • Accidentele de mașină, dezastrele industriale, erorile medicale și ocupaționale, ca și diminuarea calității vieții și productivității au legătură cu lipsa somnului.
  • Mulți dintre noi apelează la medicamente sau alte remedii pentru a dormi. Dar există studii care spun că medicamentele nu sunt cea mai bună formă de a obține un somn de calitate și pot da dependență.
  • Un somn bun se vede și în stilul de viață, spun experții. De exemplu, nu mai simți nevoia să bei cafea, să fumezi sau să bei alcool seara. Vrei să faci puțină mișcare, iar yoga ori câteva mișcări de stretching pot fi cele mai indicate.
  • Păstrează dormitorul curat, fără multă lumină și la temperatura care-ți este confortabilă. Iar dacă te confrunși cu insomnia, ar fi bine să nu ai televizor în dormitor. Nu sta în pat dacă nu poți dormi. Ridică-te dacă nu adormi în 20 de minute și revino când ești adormit. În timpul ăsta, încearcă metode de relaxare, cum ar fi meditația.
  • Nu te uita la TV, pe telefon sau orice ecran pentru că lumina îți poate stimula simțurile.

Cum ne poate îmbolnăvi stresul cronic

Specialiștii spun că stresul cronic poate accelera procesul de îmbătrânire. Prin intensitatea și durata lui, stresul cronic poate fi o amenințare pentru starea fizică și psihică. Din această cauză, poate favoriza sau grăbi apariția unor boli, iar alteori poate întârzia vindecarea.

Slăbește imunitatea

În condiții de stres, organismul produce un hormon numit cortizol. Acesta poate favoriza o slăbire a sistemului imunitar, determinând implicit o sensibilitate mai mare în fața infecțiilor, a bolilor autoimune, dar și a unor tipuri de cancer.

Stările tensionate prelungite dăunează imunității prin mai multe mecanisme. Unul dintre acestea este inhibarea citokinelor, molecule proteice care ajută la cooperarea celulelor sistemului imunitar. Stresul încetinește și răspunsul antiinflamator al organismului împotriva factorilor care produc îmbolnăvire.

Favorizează apariția problemelor cardiovasculare

În condiții de stres cronic, inima este nevoită să lucreze mai mult, pe termen lung, ceea ce duce la apariția unor probleme cardiace. Stresul acut cauzat de o emoție foarte puternică poate provoca un infarct în câteva minute sau ore.

Șocul se poate manifesta, pe plan fizic, prin: bătăi mai rapide ale inimii, prin îngustarea arterelor, diminuarea volumului sangvin și prin tendința sângelui de a se coagula mai repede. Aceste modificări duc la apariția unor tulburări cardiace. De asemenea, stresul cronic poate întreține factorii de risc cardiovascular: hipertensiunea, colesterolul și excesul de greutate.

Cauzează insomnii

Între somn și depresie există o legătură foarte strânsă. Stările tensionate duc la perturbarea ciclurilor somn-veghe. Lipsa somnului este, în sine, o cauză a stresului, creând astfel un cerc vicios. Stresul activează sistemul nervos simpatic (cel care, printre altele, poate mobiliza organismul să răspundă solicitărilor din mediu) și axa hipotalamus-hipofiză-glande suprarenale (acestea din urmă secretă cortizolul). Prin eliberarea hormonilor stresului, se creează o stare de hipervigilență, incompatibilă cu somnul.

Provoacă dureri de spate sau de umeri

Stresul cronic poate influența și tonusul muscular. Legătura dintre ele este pusă tot pe seama hormonilor stresului, care intensifică activitatea mușchilor. Astfel, sunt determinate tensiuni musculare,care scad fluxul de sânge spre țesuturi. Mușchii încordați duc la apariția durerilor de spate, de gât sau de umeri.

Pot apărea probleme de sănătate mintală

Existența stresului cronic pe perioade lungi de timp poate determina schimbări la nivelul creierului. Această situație poate favoriza aparițiaunor probleme precum anxietatea, atacurile de panică, diverse fobii, depresie, adicții (de alcool ori de droguri) și modificări ale comportamentului alimentar (anorexie, bulimie).

Perturbă digestia

Multe persoană reclamă faptul că au probleme cu digestia atunci când se confruntă cu perioade mai tensionate. Este demonstrat științific că stresul afectează mișcările intestinale. Cele mai frecvente tulburări sunt: durerile de stomac, refluxul gastric, balonarea, diareea, constipația. Stresul poate juca un rol important și în apariția arsurilor gastrice.

Scade dorința sexuală

Perioadele de stres pot fi foarte dificile și pentru femei și pentru bărbați din punct de vedere al problemelor sexuale. La bărbați pot apărea dificultăți de erecție, ejaculare precoce, scăderea sau lipsa dorinței sexuale, iar la femeie dificultatea de a obține orgasmul.

Poate cauza unele boli de piele

Stresul poate declanșa sau agrava anumite boli de piele. Legătura dintre ele se poate explica prin faptul că pielea și sistemul nervos central provin din același țesut celular, ectodermul, stratul exterior al embrionului.

Din această cauză, stresul, oboseala și tulburările emoționale se pot „citi“ și pe piele. La nivel cutanat se pot produce reacții antinflamatoare care se manifestă prin roșeață sau eczeme. Hormonii stresului pot duce și la vasoconstricția vaselor, prin urmare, la nivelul pielii ajung mai puține substanțe nutritive, ceea ce explică paloarea. Înperioadele stresante apar sau se agravează acneea, cuperoza, vitiligo, dermatita seboreică și cea atopică,psoriazisul și lupusul.

coloana

Cum apar și cum ne ferim de bolile coloanei

Mulți dintre noi se confruntă cu diverse probleme ale coloanei, de la lombosciatică, hernie de disc. Ele pot fi ținute în frâu sau prevenite cu ajutorul exercițiilor. Însă în cazul unora dintre ele ar putea fi nevoie și de o intervenție chirurgicală.

Ele apar fie din cauza poziţiilor ciudate, fie din cauza muncii care solicită spatele. Oricum ar fi, coloana are de suferit din ce în ce mai mult, căci epoca tehnologiei a adus în primul rând sedentarismul şi implicit boli de coloană.

Dureri persistente de spate

Durerea cronică de spate este provocată, de obicei, de o problemă a coloanei sau a muşchilor spatelui. Zona lombară suportă, în mare, cea mai mare parte a greutăţii corpului, de aceea problema aceasta o are foarte multă lume.

Durerile de spate dispar sau ar trebui să dispară în câteva săptămâni, cauzele principale pot fi: întindere de muşchi sau ligamente, întindere de articulaţii ale sacroiliaceului sai coccisului, deformarea coloanei vertebrale (scolioza sau cifoza), fracturi prin compresie, suprasolicitarea muşchilor lombari sau presiune asupra rădăcinilor nervilor din canalul vertebral. Fizioterapia şi kinetoterapie sunt cele mai indicate în aceste cazuri.

Durerile de spate pot fi prevenite prin următoarele acţiuni: încălzire înainte de antrenament sau sport, fără ridicări bruşte, căratul greutăţilor în ani se poate transforma într-o boală de coloană, munca în condiţii vitrege, gen mină sau sub pământ.

Lombosciatica și cifoza

O altă boală frecventă la coloană este lombosciatica, care dă dureri, furnicături sau chiar amorţeli din cauza iritării nervului sciatic. Rădăcinile nervului sciatic se extind prin fese şi coboară pe partea posterioară a piciorului până la gleznă. De obicei, lombosciatica poate fi semn al existenţei unei boli de coloană mai grave, precum stenoza spinală, osteofite sau discopatie lombară sau hernie de disc.

Cifoza este o altă boală frecventă de coloană, ce poate fi prevenită prin poziţii corecte la masă, la serviciu, la şcoală sau la birou. De asemenea, poate apărea în cazul copiilor care cară un ghiozdan inexplicabil de greu şi de mare, ce poate deforma coloana. Cifoza este deformarea coloanei vertebrale, prin exagerarea curburilor normale ale coloanei în zona toracică, provocând cocoaşă. Devierile de coloană pot fi efecte ale unor boli ca rahitism, miopie sau modificări de auz, ce fac copilul să stea în poziţii ciudate, care îl dezavantajează cu timpul.

Hernia de disc

Hernia de disc, altă boală care a devenit din ce în ce mai frecventă, înseamnă ruperea inelului fibros de la marginea discului vertebral. Hernia de disc poate apărea în urma unor traumatisme ale coloanei. Dacă este localizată în partea de jos, apare şi lombosciatica, dacă este în partea de sus, amorţesc braţele, umerii, pieptul.

Durerile de spate şi bolile de coloană se previn, în primul rând prin mers cât mai drept şi prin poziţii de şezut cât mai corecte. Îndreptarea coloanei în poziţie de şezut nu înseamnă îndreptarea umerilor, ci îndreptarea capului. Apoi, se pot practica exerciţii pentru durerile de spate, care să prevină apariţia unor posibile boli. Înotul este unul dintre cele mai bune sporturi pentru problemele de coloană. Mişcările bruşte şi ridicatul greutăţilor sau căratul lor ar trebui, de asemenea, evitate.

10 lucruri surprinzătoare pe care trebuie să le știi despre bolile autoimune

Aceste misterioase boli au deseori simptome derutante. Toată lumea pare să știe câte ceva despre bolile autoimune, asta și pentru că termenul este ca o găleată generală care include peste 80 de afecțiuni, de la scleroza multiplă sau diabet de tip 1, la cele mai rare cum ar fi Sindromul Asherton, care cauzează cheaguri de sânge în organele corpului.

Numărul celor care se îmbolnăvesc de astfel de afecțiuni este în creștere, dar experții nu au încă o explicație de ce. Iată 10 lucruri pe care trebuie să le știi despre bolile autoimune.

Sistemul imunitar este ca o armată

El se păzește de organismele care provoacă boli prin eliberarea soldaților săi (anticorpii), proteine din sânge menite să neutralizeze amenințarea. Acesta este răspunsul imun. „El petrece mare parte din primii tăi ani de viață încercând să facă disticnție între prieteni și dușmani, astfel încât să te protejeze de invadatori“, explică dr. Anca Askanase, director al Columbia Lupus Center.Dar, uneori, sistemul imunitar confundă celulele sănătoase cu un invadator și trimite anticorpi pentru a-i ataca, ceea ce se întâmplă atunci când apare boala autoimună. Acest asalt asupra celulelor sănătoase se poate întâmpla oriunde în organismul tău, de la piele (psoriazis) la tiroidă (boala Hashimoto).

Bolile autoimune merg în familii

Medicii știu că există o componentă genetică a bolilor autoimune și că unele dintre ele se găsesc cu precădere în anumite grupuri etnice. De exemplu, lupus (o inflamație dureroase și distrugătoare a organismului) afectează mai des afro-americanii, hispanicii, asiaticii și femeile din America, în timp ce la caucazieni întâlnim mai des diabetul de tip 1 (în care pancreasul produce puțină insulină sau deloc).

De curând, medicii au descoperit că o singură genă poate provoca diferite boli la diferiți oameni – poți avea boala Crohn (care afectează sistemul digestiv), în timp ce aceeași genă îi poate da mamei tale alopecie ( când sistemul imunitar țintește foliculii de păr). „Unele gene poartă un risc pentru multiple afecțiuni, iar altele cresc riscul doar pentru una“, spune dr. Timothy B. Niewold, director al Judith and Stewart Colton Center for Autoimmunity din New York.

Și mediul înconjurător joacă un rol, prin expunerea la materiale chimice și poluanții din ceea ce mâncăm și folosim. „De exemplu, știm că fumatul crește șansele de a face artrită reumatoidă“, spune dr. Niewold, „iar oamenii s-ar putea să fie susceptibili la diferite niveluri“.

Simptomele pot apărea brusc

O boală autoimună pare să iasă la suprafață de nicăieri sau să apară după o afecțiune care nu are nicio legătură – cum ar fi o gripă – așa că oamenii de știință caută să afle dacă virușii sau infecțiile pot fi așa zisul trăgaci. Un virus care a fost studiat pentru posibile legături între lupus, scleroza multiplă și alte boli autoimune este virusul Epstein-Barr. Mulți l-au avut în organism la un moment dat în viața lor,m și de obicei stă în adormire în organism. Dar cercetătorii au descoperit că, la unele persoane, acesta „pornește“ gena asociată cu bolile autoimune, crescând șansele de a face una din ele.

Femeile sunt mai predispuse la boli autoimune

75% din cele 23 de milioane de bolnavi din SUA sunt femei, dar nu se știe exact de ce. „Putem spune că femeile au un răspuns imunitar mai puternic, în general, pentru că bărbații sunt de două ori mai expuși riscului de a face cancer sau infecții“, spune dr. Johann Gudjonsson, profesor de imunologie moleculară a pielii de la Universitatea din Michigan în Ann Arbor. „Acest răspuns mai puternic este o sabie cu două tăișuri: este bine pentru protecție, dar predispune femeile la un sistem imunitar lipsit de control“.

Unele boli autoimune au aceleași simptome

„Multe boli autoimune au aceleași simptome“, spune dr. Askanase, și multe dintre acestea pot fi semne ale altor afecțiuni. „Deseori, unul dintre primele semne este oboseala extremă, care ar putea fi catalogată de medici ca o simplă consecință a unui program de lucru foarte încărcat“, spune ea. Există aproape 100 de boli autoimune cunoscute, și multe au simptome confuze: diaree (boala celiacă, boala Crohn, colita ulcerativă), oboseala (boala celiacă, fibromialgia, sindromul Guillan – Barre, lupus, scleroză multiplă), pierderea părului (alopecia, boala hashimoto, scleroderma), dureri ale încheieturilor (artrita reumatoidă, scleroza multiplă) și eczeme (dermatită, lupus, psoriazis).

Un stomac sensibil poate fi un semn al unei boli autoimune

Problemele digestive apar la mai toată lumea și deseori sunt cauzate de un virus sau de ceva ce am mâncat. Dar dacă persistă sau apar la intervale regulate împreună cu alte simptome cum ar fi scaune cu sânge, dureri, transpirații nocturne și febră, ar putea fi sindromul colonului iritabil, un grup de afecțiuni autoimune care cauzează inflamația cronică a tractului digestiv.

E logic astfel că alte boli autoimune implică și probleme gastrice: 70% din celulele care controlează imunitatea se află în intestin. Oamenii de știință de la Universitatea Yale caută o legătură între lupus și afecțiuni la nivelul intestinului care permit bacteriilor de aici să migreze spre organe.

Da, poți fi prea curat

Încrederea noastră ridicată în antibacteriene pentru curățarea caselor și a mâinilor poate fi parțial responsabilă pentru sistemul nostru imunitar dat peste cap. Ipoteza igienei se bazează pe ideea că sistemul imuniatr dezvoltă ca răspuns confruntarea bacteriilor, virusurilor și alte afecțiuni legate de germeni. Potrivit acestei teorii, copiii sunt crescuți într-un mediu „prea curat“ cu suoraexpunere la antibiotice și alte chimicale din mediul înconjurător și prea puțin expuși la murdărie și microbi. Apoi, când sistemul imunitar este chemat să acționeze împotriva unui invadator, nu știe cum să reacționeze și s-ar putea să o ia razna.

Diagnosticarea unei boli autoimune nu este știință exactă

Este greu să dezvolți un test pentru o boală când nu știi ce o provoacă. „Nu există încă testări perfecte“, spune dr. Niewold. Unul se referă la anticorpi nucleari: „Dacă ai lupus, vei ieși pozitiv la acesta. Dar pacienții cu alte multe afecțiuni ar putea avea un rezultat pozitiv, la fel ca și cei sănătoși“ Medicii au nevoie să observe o constelație întreagă de factori, spune dr. Niewold.

S-ar putea să fie nevoie de stăruință

Unul dintre primele indicii că ai o boală autoimună poate o vagă senzație că nu te simți bine. Mulți medici, când aud ceva atât de vag – mai ales când e vorba de oboseală, schimbări hormonale sau minte încețoșată – nu sunt foarte îngrijorați, pun diagnostic greșit sau trimit pacientul la psiholog. De exemplu, „simptomele în cazul sindromului Hashimoto pot fi confundate cu cele ale premenopauzei sau depresiei“, spune dr. Mary Vouyiouklis Kellis, endocrinolog la Cleveland Clinic. Plus că, multe simptome ale bolilor autoimune apar și dispar.

Așa că dacă instinctul îți spune că ceva nu este în regulă, fii propriul avocat: un pacient, merge în medie la patru doctori în patru ani înainte de a primi un diagnostic corect. Dacă bănuiești că ai o boală autoimună, ține o listă a simptomelor neobișnuite indiferent cât de agresive, rare sau scurte sunt.

Învățăm tot mai multe despre bolile autoimune în fiecare zi

În ciuda tuturor necunoscutelor despre bolile autoimune, cercetătorii speră. Dr. Niewold crede că bolile autoimune sunt rezultatul eficienței organismului nostru de a lupta cu infecțiile, astfel încât oamenii de știință caută să găsească modalități de „reeducare“ a sistemului imunitar. „Sistemul imunitar este foarte bun să-și reamintească celulele pe care are nevoie să te atace; trebuie să învățăm cum să redirecționăm răspunsul imun când atacă organele și țesuturile normale“, spune el. „Am făcut mari progrese. Există multe lucruri la orizont, cum ar fi terapia genică și posibila vaccinare.

Cum te protejezi și ce trebuie făcut în cazul înțepăturii de căpușă

Odată cu vremea călduroasă și ieșirile în natură apar și problemele. Mai exact cele legate de căpușe și înțepăturile lor. Sunt insecte care se ascund în iarbă, iar înțepătura lor poate fi deosebit de periculoasă. Dar, din fericire nu toate căpușele reprezintă un pericol pentru sănătate, însă există specii care pot transmite omului afecțiuni periculoase.

Ce boli pot fi transmise în urma înțepăturii de căpușă

Una dintre cele mai grave afecțiuni este borelioza, ale cărei simptome se declanșează, de obicei, între 1 și 4 săptămâni de la înțepătură. I se mai zice și boala Lyme și se manifestă prin erupții cutanate, febră, frisoane, dureri de cap, articulare și musculare. Pentru depistarea boreliozei se fac teste de sânge, ADN bacterian, dar și alte tehnici de laborator, precum ELISA și Western Blotting.

„Dacă în urma înțepăturii apare o pată de culoare roșie cu un diamteru de peste 5 centimetri, care se extinde în inele concentrice, alături de simptome precum stare generală proastă, dureri musculare, febră, dureri de cap, senzație de ceafă și gât înțepenit și dureri la nivelul articulațiilor, trebuie mers la medic“, explică Nicoleta Tomescu, medic specialist medicina de familie.

Babesioza – cu simptome de febră mare, astenie, transpirații și dureri de cap

Tularemia – este o inflamație locală, febră mare, dureri de cap, mărirea ganglionilor și greață

Ehrlichioza – afecțiune care se manifestă prin febră, frisoane, greață, vărsături, dureri de cap sau abdominale, stări de confuzie.

Febra de Colorado – cauzează febră, frisoane, dureri de cap sau musculare și sensibilitate la lumină.

Encefalita de căpușe – se manifestă prin dureri de cap și/sau articulare, greață, vărsături, febră.

Cum se îndepărtează o căpușă

Pentru a îndepărta o căpușă cel mai bine ar fi să mergi la medic. Dacă nu ai cum, poți încerca și singur. „Căpușa se scoate imediat cu o pensetă, astfel încât să nu rămână înfiptă în corpul tău nicio parte a insectei. Este indicat să îți protejezi mâinile cu mănuși chirurgicale sau cu păprți din îmbrăcăminte, cu o pânză sau tifon. După ce ai scos căpușa, trebuie spălată zona afectată cu apă și săpun, apoi aplică un tifon îmbibat cu spirt. Poți unge locul și cu o cremă cu antibiotic.

Cum te protejezi

Dacă ieși în natură, este bine să porți haine deschise la culoare, pentru a putea observa aceste insecte de dimensiuni foarte mici. Poartă bluze cu mâneci lungi și pantaloni lungi, iar încălțămintea ar trebui să fie închisă, fără decupaje, deși da, știm e vară afară, e vremea sandalelor, a fustelor și pantalonilor scurți.

Poți aplica pe zonele expuse un spray contra insectelor, la interval de 1-3 ore. După ce te întorci acasă, verifică cu atenție pielea.

De ce un stil de viață sănătos este mai important decât numărul kilogramelor

Nu judeca o carte după copertă, spune o vorbă din popor pe care o tot auzim. Și are sens. De ce ar trebui să judecăm pe cineva care este, să zicem, supraponderal, numai după cum arată? Aspectul fizic nu are nimic de-a face cu modul în care este acea persoană, nu spune nimic despre bătăliile interioare și provocările pe care le are, și, mai ales, nu spune nimic despre ce a făcut în această viață.

Aceeași problemă se pune și în cazul persoanelor slabe. Nu ar trebui să spunem neapărat că acestea sunt sănătoase doar pentru că sunt slabe. De câte ori nu ați spus, „O, arată foarte bine! Drăguță, subțirică și sănătoasă!“ Ceea ce nu este întotdeauna conform cu realitatea.

Am citit recent un articol exact despre asta. Articolul se referea la australieni, dar ceea ce scria acolo se poate aplica, fără excepție, oriune în lume. Punem prea mult accent pe greutate, și foarte mulți oameni se luptă să-și mențină „o greutate sănătoasă“, astfel încât ne închipuim că toți care au reușit să o facă sunt și neapărat sănătoși.

Ce trebuie făcut

Numeroase studii arată că multele kilograme în plus cresc riscul de diabet, cancer, boli de inimă și chiar de deces. Dar problema este de fapt cum definim kilogramele în plus. Unele studii se uită numai la numărul acestora. Alții folosesc indicele de masă corporală care include atât greutatea, cât și înălțimea. Dar nici unii, nici alții nu spun nimic despre starea de sănătate în general.

Până la urmă, un stil de viață sănătos are numeroase beneficii asupra stării de sănătate indiferent de impactul asupra greutății. Nu e nicio surpriză că sedentarismul, alimentația proastă și fumatul pot duce la creșterea riscului de a face diverse boli. Și, în unele studii, condiția fizică este mai importantă decât numărul de kilograme, în general.

Pierderea în greutate nu este țelul principal

Asta ne face să spunem cu voce tare: „Nu există o greutate sănătoasă, ci numai stil de viață sănătos“.

Dacă ești subțirică și vrei să știi dacă te expui la vreun risc de boală, indicele de masă corporală îți poate spune grăsimea viscerală, cea din jurul organelor și îți poate spune dacă ești slabă pe dinafară și grasă pe dinăuntru. Și asta pentru că te poți îmbolnăvi chiar dacăai o greutate ideală.

Principalul mesaj este că pierderea în greutate nu trebuie să fie țelul principal. Ci crearea și susținerea unor obiceiuri sănătoase de viață. Acestea includ:

  • consumul de alimente neprocesate, fără adaos de zahăr
  • să fii activ și să ai un program regulat de activități sportive
  • să ai grijă la somn
  • să nu fii o persoană stresată

Începe de aici și ești pe drumul cel bun atunci când vine vorba de îmbunătățirea stării de sănătate. Pierderea în greutate apare în mod natural. Și chiar dacă nu, fii sigură că âți îmbunătățești starea de sănătate și, în consecință, viața.

Un articol de Nicolae Sobian, medic nutriționist, diabetolog

Aromele din țigările electronice ar putea crește riscul de boli cardiovasculare

Lichide aromatice pentru ţigările electronice pot provoca disfuncţii la nivel celular şi ca urmare creşte riscul de apariţie a unor boli de inimă. La această concluzie au ajuns cercetătorii de la Universitatea Stanford din Statele Unite, în urma efectuării unui studiu.

Acesta a fost publicat în Journal of the American College of Cardiology a demonstrat că expunerea celulelor endoteliale, care căptuşesc interiorul vaselor de sânge, la lichide pentru ţigări electronice a crescut în mod semnificativ nivelul de molecule implicate în deteriorarea ADN şi moartea celulară.

Totodată, aceste celule devin mai puţin capabile să contribuie la formarea noilor tuburi vasculare şi să participe la vindecarea rănilor, se mai arată în studiu.

Cele de scorțișoară și mentol, cele mai periculoase

Conform cercetătorilor, cel puţin şase tipuri de arome cunoscute, cu sau fără nicotină, au un efect toxic, iar cele de scorţişoară şi mentol s-au dovedit a fi în mod deosebit dăunătoare.

”Acest studiu demonstrează în mod clar că ţigările electronice nu reprezintă o alternativă sigură la cele tradiţionale. Când am expus celulele la şase lichide aromatice diferite pentru ţigări electronice, cu diverse niveluri de nicotină, am observat daune semnificative”, a declarat Joseph Wu, profesor de medicină cardiovasculară şi radiologie la Stanford, citat într-un comunicat al universităţii.

Oamenii de ştiinţă au analizat celule endoteliale generate în laborator din celule stem pluripotente induse (iPS), care au potenţialul de a se specializa în orice tip de celulă şi oferă astfel ocazia de a studia celule dificil de izolat direct de la un pacient.

În Statele Unite, bolile cardiovasculare sunt responsabile de circa o treime dintre decesele asociate fumatului.

Semnale de alarmă

Ţigările electronice pot contribui la reducerea riscului de cancer, însă efectele utilizării lor asupra sănătăţii cardiovasculare au fost incerte.

În urma cercetării recente, oamenii de ştiinţă au descoperit că expunerea la lichide pentru ţigări electronice a crescut nivelurile relative de molecule ce pot provoca o degradare a ADN-lui, asociate cu moartea celulară.

Totodată, expunerea la lichide pentru ţigări electronice cu arome de scorţişoară şi mentol a perturbat în mod semnificativ capacitatea celulelor cultivate în laborator să formeze structuri tubulare similare capilarelor, asociate cu dezvoltarea unor noi vase de sânge, se mai arată în studiu.

De asemenea, cercetătorii au observat că unele efecte ale expunerii la diverse tipuri de lichide aromatice pentru ţigări electronice variau în funcţie de concentraţia de nicotină, însă altele, precum migraţia celulelor şi scăderea viabilităţii celulare, erau independente de nivelul de nicotină.

Oamenii de ştiinţă au atras totodată atenţia asupra faptului că, spre deosebire de ţigările tradiţionale, în cazul cărora fumătorii pot şti câte au fumat, ţigările electronice pot fi înşelătoare deoarece utilizatorii riscă să se expună unui nivel ridicat de lichide aromatice într-o scurtă perioadă de timp.

Femeie se tine cu mana de burta, stand pe o canapea

De ce suferi de constipație? Cauze mai puțin cunoscute

Constipația este favorizată, în mare măsură, de alimentația săracă în fibre și de lipsa mișcării. Există însă și cauze mai puțin știute care duc la apariția acestei neplăceri.    

Dr. Sorana Micșunescu, medic de medicină generală și pediatrie spune că de multe ori, constipația poate fi o cauză a abținerii de la evacuarea intestinală. „ Motivele pot fi ignorarea senzaţiei de a avea scaune, teama de toalete publice sau chiar lipsa timpului. Cu toate acestea, constipaţia poate apărea şi atunci când persoana suferă de sindromul colonului iritabil. În acest caz, apar spasmele care întârzie eliberarea instestinală şi astfel fecalele rămân mai mult timp în colon. În cazul persoanelor în vârstă, apariţia constipaţiei este de 5 ori mai frecventă decât la tineri. Pentru a diminua simptomele neplăcute ale acestei probleme de sănătate, se recomandă atenţie deosebită la dietă, activitate fizică zilnică şi consumul de lichide“, explică medicul

Problemele apar când alimentația este bogată în carne, produse de patiserie și brânzeturi, care îngreunează digestia. Pentru un tranzit intestinal optim, este nevoie ca fibrele (prezente în legume, fructe și cereale integrale) să nu ne lipsească din dieta zilnică.

Medicamentele

Constipația poate fi un efect secundar al administrării unor medicamente, cum sunt antiacidele, analgezicele și suplimentele cu calciu și fier. De asemenea, şi folosirea îndelungată a medicamentelor care au efect laxativ pot duce la constipaţie. La rândul lor, diureticele, luate pe perioade îndelungate și în exces, scad nivelul potasiului în organism, acest element fiind implicat în producerea purgației (eliminarea materiilor fecale).

Călătoriile

Diferenţa de fus orar și chiar o mică excursie la câţiva kilometri depărtare de casă pot cauza constipaţie. Explicaţia constă în faptul că şi în cazul schimbărilor mici, organismul are nevoie de adaptare pentru a nu-i fi perturbate funcțiile.

Sarcina

Problemele de constipaţie în sarcină sunt cauzate de schimbările hormonale care încetinesc funcţiile sistemului digestiv. De asemenea, şi uterul crescut pune presiune pe instestine, perturbându-le activitatea.

Unele boli

Multe persoane care suferă de hipotiroidism pot avea probleme cu constipaţia. Această afecţiune încetineşte metabolismul şi, respectiv, activitatea intestinală. De asemenea, diabetul provoacă modificări care perturbă capacitatea de a digera alimentele. Este bine de știut că și depresia încetinește funcţiile metabolice, implicit, digestia este afectată.

Sedentarismul reduce tonusul muscular responsabil de stimularea intestinului  gros. De aceea, persoanele care petrec cea mai mare a timpului pe scaun au un risc de două ori mai mare de a suferi de constipaţie faţă de cei care au o viaţă activă.

Cinci emoții care ne-ar putea îmbolnăvi. Sfatului psihologului

În momentul în care emoţiile se acumulează în fiinţa noastră, din cauza unei atenţii sporite şi a timpului îndelungat de menţinere a agitaţiei mentale, acestea se defulează prin stări de anxietate, atacuri de panică sau prin depresie.

Aceste tulburări apar deoarece organismul nostru are nevoie, conform instinctului de supravieţuire, să găsească un mod, fie şi forţat, de a descărca ceea ce este periculos pentru sănătatea noastră.

În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru,  în cazul în care acumularea de emoţii depăşeşte pragul de suportabilitate, aceste descărcări emoţionale ajung până în planul fizic şi încep să se manifeste tot felul de afecţiuni ale corpului, de la cele mai uşoare până la boli foarte grave.

Gravitatea bolii este dată de natura emoţiei, intensitatea ei şi perioada de timp în care a fost înmagazinată, iar transpunerea bolii în plan fizic poate dura şi câţiva ani.

“Rostul bolilor fizice este acela de a conştientiza asupra suferinţei sufleteşti şi necesită vindecarea ei. De multe ori, nu dăm importanţă unei suferinţe sufleteşti, o ignorăm şi credem că aceasta nu se poate transforma într-o boala fizică.

Din contră, cu cât lăsăm mai multe o boala sufletească netratată, cu atât mai intens va fi procesul de somatizare. Boala sufletească se va transforma în boala fizică, nu imediat, dar în câteva luni sau ani.

Avem două posibilităţi de a trata suferinţele sufleteşti şi a le impedica să escaladeze în boli fizice:

1) prin tratament medicamentos, însă acesta nu descarcă emoţiile, ci doar le inhibă, iar la un moment dat există marele risc ca acestea să recidiveze sub o formă sporită. În timp, organismul va deveni imun la tratamentul medicamentos;

2) prin psihoterapie, cu ajutorul căreia putem identifica cauzele psihologice primare care au condus la această condiţie”, consideră psihologul.

În accepţiunea specialistului, există 5 emoţii principale, foarte dăunătoare pentru organismul nostru, care la un moment dat se pot transforma în boli fizice, astfel:

Frica – o îngrijorare simțită în legătură cu un pericol real sau imaginar

“Persoanele care simt frică sunt tensionate, lipsite de curaj, deoarece simt vulnerabilitate interioară, sunt focalizate mai degrabă pe așteptările celorlalți decât pe ale lor, simt că nu se pot baza aproape pe nimeni și nimic. Frica neprelucrată se manifestă la nivelul stomacului și al rinichilor, zona lombară, uneori și la nivelul gâtului dacă are legătură cu ceva ce vrem să spunem pentru că este important”, consideră psihologul Cojocaru.

Imposibilitate iertării  – apare ca o incapacitate de a merge mai departe, de a înțelege că oamenii sunt supuși ”greșelii”

“Persoanele care nu iartă pe cei care le-au făcut rău, au în minte faptul că, dacă îi iartă, este ca și cum le-ar accepta și încuraja comportamentul defectuos sau că răul produs nu se mai poate repara. Nu este vorba nici de acceptarea comportamentului, nici de încurajarea lui, ci de liniștea interioară personală, care decurge din eliberarea minții de imaginea ”răufăcătorului”, de atenția acordată propriei sănătăți și de direcționarea minții către căutarea de soluții. Uneori da, un rău produs nu se mai poate repara concret pentru că nu putem da timpul înapoi, dar putem învăța să ne bucurăm de viață în continuare făcând lucruri noi. Neiertarea slăbeşte sistemul imunitar şi aduce boala în general în întregul organism și în mod particular, partea afectată este inima”, afirmă specialistul.

Furia – o încărcare emoțională spontană izvorâtă adesea dintr-un sentiment de neputință de a mai schimba ceva sau de a accepta o situație de viață

„Persoana furioasă se simte invadată de ceva sau cineva, se opune la anumite constrângeri venite de la o persoană sau situație, uneori se agață cu disperare de propriile convingeri, gândurile se amestecă, devin confuze. Atunci când descărcarea emoțională este reprimată sau exagerată, furia se manifestă adesea în planul fizic la nivelul ficatului, în special dacă are legătură cu critica celorlalți, deoarece acest organ are rolul de a neutraliza. Se mai poate manifesta la nivelul capului, cefei și picioarelor dacă are legătură cu neacceptarea, la nivelul stomacului dacă are legătură cu neputința, la nivelul mijlocului (spate) dacă are legătură cu lipsa de flexibilitate sau poate declanșa chiar infecții în corp”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

Nesiguranța – apare atunci când ne lipsesc certitudinile (real sau imaginar) sau când ne pierdem încrederea în capacitățiile noastre

“Persoanele nesigure (cu încredere scăzută în sine), pun totul sub semnul întrebării, rămân în tipare vechi de comportament și gândire, pentru că au fost ”testate” de alții, au o capacitate scăzută de discernământ și caută confirmări de la ceilalți pentru fiecare pas pe care-l fac. Nesiguranța se manifestă în planul fizic la nivelul stomacului, genunchilor, gleznelor, coloanei vertebrale, umerilor, gâtului (daca este legată de credința că ar putea spune ”prostii”)”, consideră specialistul.

Rușinea – declanșată de credința legată că părerea celorlalți este decisivă pentru a fi validat ca om în toate aspectele vieții

“Cei care trăiesc sentimente de rușine simt că ceilalți îi judecă, că nu sunt suficient de buni, puternici, inteligenți, informați, etc. Prin această atitudine ei pun pur si simplu puterea lor interioară în mâinile celorlalți. Rușinea afectează pielea, stomacul, picioarele sau coloana vertebrală”, declară psihologul.

 Psihoterapeutul şi trainerul NLP crede că, atunci când boala decide să se manifeste în corpul nostru ca un avertisment pentru a schimba modul de gândire, cel mai sigur și util lucru pe termen lung este să mergem pe firul timpului pentru a schimba percepția și emoția din acel moment care a declanșat boala. Una dintre cele mai eficiente metode de a descărca emoţiile este lucrul cu linia timpului propus de neuro-programarea lingvistică (NLP), procedeu denumit Timeline therapy.

Dr. Mona Pristavu: Să fii sănătos este de multe ori o alegere personală

Dr. Mona Pristavu este medic de medicina muncii și de familie, activând la Centrul Medical Alexis.

„Din mai multe puncte de vedere,  cele două ramuri in care lucrez se aseamănă destul de mult: prevenție primară,  evaluarea stării de sănătate a populației in general și cea activă in câmpul muncii in special, depistarea unor afecțiuni și indrumarea în consecință către investigații suplimentare (paraclinice și/sau de specialitate) în vederea stabilirii diagnosticului, recomandarilor ulterioare și după caz a tratamentului corespunzător.

Starea de sănătate a populației in general este influențată, bineînțeles, de stilul de viață (deprinderile alimentare, fumatul, nivelul de activitate care de multe ori influențează in mod negativ modul de alimentație și ritmul de viață), poluarea, factorii genetici,  mentalitățile și prejudecățile .

În domeniile în care lucrez cele mai importante afecțiuni/ boli/ probleme de sănătate sunt hipertensiunea arterială (afecțiune întâlnită poate cel mai frecvent, influențată de toți factorii enumerați mai sus și care de multe ori este subdiagnosticată pt. că „nu doare”), urmată îndeaproape de diabetul zaharat, tulburări in metabolismul lipidelor , bolile cardiovasculare ( cardiopatia ischemică, insuficiența venoasă cronică și varicele). În plan secund, dar nu mai puțin important, se regăsește discopatia lombară,  alte atingeri ale discurilor intervertebrale și spondiloza, afecțiuni osteoarticulare frecvent întâlnite datorate îndeosebi pozițiilor vicioase sau mișcărilor repetitive. Alte afecțiuni destul de frecvent întâlnite sunt astmul bronșic si diversele alergii, brohopatiile cronice, datorate factorilor de mediu/fumatului; afecțiuni neuropsihice , digestive ( dintre acestea cele mai frecvente: gastrite, sindrom intestin iritabil) și cele endocrine (hipotiroidia). .

O problemă importantă cu care se confruntă medicina de familie este insuficiența nivelului de vaccinare in populație, datorată refuzului unei părți dintre părinți de a-și vaccina copiii, situație care necesită implicare serioasă pe mai multe planuri, pentru o informare corectă,  conștientizare și schimbare de mentalități și prejudecăți.

Cele mai uzuale sfaturi pe care le folosesc in practica mea sunt de eliminare pe cât posibil a factorilor de risc, o alimentație sănătoasă,  monitorizarea unor constante biologice(glicemie, colesterol, trigliceride, transaminaze hepatice) a tensiunii arteriale, o hidratare corectă și bineînțeles urmarea tratamentului corespunzător acolo unde este cazul.

   Să fii sănătos este de multe ori o alegere personală.