Aceste misterioase boli au deseori simptome derutante. Toată lumea pare să știe câte ceva despre bolile autoimune, asta și pentru că termenul este ca o găleată generală care include peste 80 de afecțiuni, de la scleroza multiplă sau diabet de tip 1, la cele mai rare cum ar fi Sindromul Asherton, care cauzează cheaguri de sânge în organele corpului.
Numărul celor care se îmbolnăvesc de astfel de afecțiuni este în creștere, dar experții nu au încă o explicație de ce. Iată 10 lucruri pe care trebuie să le știi despre bolile autoimune.
Sistemul imunitar este ca o armată
El se păzește de organismele care provoacă boli prin eliberarea soldaților săi (anticorpii), proteine din sânge menite să neutralizeze amenințarea. Acesta este răspunsul imun. „El petrece mare parte din primii tăi ani de viață încercând să facă disticnție între prieteni și dușmani, astfel încât să te protejeze de invadatori“, explică dr. Anca Askanase, director al Columbia Lupus Center.Dar, uneori, sistemul imunitar confundă celulele sănătoase cu un invadator și trimite anticorpi pentru a-i ataca, ceea ce se întâmplă atunci când apare boala autoimună. Acest asalt asupra celulelor sănătoase se poate întâmpla oriunde în organismul tău, de la piele (psoriazis) la tiroidă (boala Hashimoto).
Bolile autoimune merg în familii
Medicii știu că există o componentă genetică a bolilor autoimune și că unele dintre ele se găsesc cu precădere în anumite grupuri etnice. De exemplu, lupus (o inflamație dureroase și distrugătoare a organismului) afectează mai des afro-americanii, hispanicii, asiaticii și femeile din America, în timp ce la caucazieni întâlnim mai des diabetul de tip 1 (în care pancreasul produce puțină insulină sau deloc).
De curând, medicii au descoperit că o singură genă poate provoca diferite boli la diferiți oameni – poți avea boala Crohn (care afectează sistemul digestiv), în timp ce aceeași genă îi poate da mamei tale alopecie ( când sistemul imunitar țintește foliculii de păr). „Unele gene poartă un risc pentru multiple afecțiuni, iar altele cresc riscul doar pentru una“, spune dr. Timothy B. Niewold, director al Judith and Stewart Colton Center for Autoimmunity din New York.
Și mediul înconjurător joacă un rol, prin expunerea la materiale chimice și poluanții din ceea ce mâncăm și folosim. „De exemplu, știm că fumatul crește șansele de a face artrită reumatoidă“, spune dr. Niewold, „iar oamenii s-ar putea să fie susceptibili la diferite niveluri“.
Simptomele pot apărea brusc
O boală autoimună pare să iasă la suprafață de nicăieri sau să apară după o afecțiune care nu are nicio legătură – cum ar fi o gripă – așa că oamenii de știință caută să afle dacă virușii sau infecțiile pot fi așa zisul trăgaci. Un virus care a fost studiat pentru posibile legături între lupus, scleroza multiplă și alte boli autoimune este virusul Epstein-Barr. Mulți l-au avut în organism la un moment dat în viața lor,m și de obicei stă în adormire în organism. Dar cercetătorii au descoperit că, la unele persoane, acesta „pornește“ gena asociată cu bolile autoimune, crescând șansele de a face una din ele.
Femeile sunt mai predispuse la boli autoimune
75% din cele 23 de milioane de bolnavi din SUA sunt femei, dar nu se știe exact de ce. „Putem spune că femeile au un răspuns imunitar mai puternic, în general, pentru că bărbații sunt de două ori mai expuși riscului de a face cancer sau infecții“, spune dr. Johann Gudjonsson, profesor de imunologie moleculară a pielii de la Universitatea din Michigan în Ann Arbor. „Acest răspuns mai puternic este o sabie cu două tăișuri: este bine pentru protecție, dar predispune femeile la un sistem imunitar lipsit de control“.
Unele boli autoimune au aceleași simptome
„Multe boli autoimune au aceleași simptome“, spune dr. Askanase, și multe dintre acestea pot fi semne ale altor afecțiuni. „Deseori, unul dintre primele semne este oboseala extremă, care ar putea fi catalogată de medici ca o simplă consecință a unui program de lucru foarte încărcat“, spune ea. Există aproape 100 de boli autoimune cunoscute, și multe au simptome confuze: diaree (boala celiacă, boala Crohn, colita ulcerativă), oboseala (boala celiacă, fibromialgia, sindromul Guillan – Barre, lupus, scleroză multiplă), pierderea părului (alopecia, boala hashimoto, scleroderma), dureri ale încheieturilor (artrita reumatoidă, scleroza multiplă) și eczeme (dermatită, lupus, psoriazis).
Un stomac sensibil poate fi un semn al unei boli autoimune
Problemele digestive apar la mai toată lumea și deseori sunt cauzate de un virus sau de ceva ce am mâncat. Dar dacă persistă sau apar la intervale regulate împreună cu alte simptome cum ar fi scaune cu sânge, dureri, transpirații nocturne și febră, ar putea fi sindromul colonului iritabil, un grup de afecțiuni autoimune care cauzează inflamația cronică a tractului digestiv.
E logic astfel că alte boli autoimune implică și probleme gastrice: 70% din celulele care controlează imunitatea se află în intestin. Oamenii de știință de la Universitatea Yale caută o legătură între lupus și afecțiuni la nivelul intestinului care permit bacteriilor de aici să migreze spre organe.
Da, poți fi prea curat
Încrederea noastră ridicată în antibacteriene pentru curățarea caselor și a mâinilor poate fi parțial responsabilă pentru sistemul nostru imunitar dat peste cap. Ipoteza igienei se bazează pe ideea că sistemul imuniatr dezvoltă ca răspuns confruntarea bacteriilor, virusurilor și alte afecțiuni legate de germeni. Potrivit acestei teorii, copiii sunt crescuți într-un mediu „prea curat“ cu suoraexpunere la antibiotice și alte chimicale din mediul înconjurător și prea puțin expuși la murdărie și microbi. Apoi, când sistemul imunitar este chemat să acționeze împotriva unui invadator, nu știe cum să reacționeze și s-ar putea să o ia razna.
Diagnosticarea unei boli autoimune nu este știință exactă
Este greu să dezvolți un test pentru o boală când nu știi ce o provoacă. „Nu există încă testări perfecte“, spune dr. Niewold. Unul se referă la anticorpi nucleari: „Dacă ai lupus, vei ieși pozitiv la acesta. Dar pacienții cu alte multe afecțiuni ar putea avea un rezultat pozitiv, la fel ca și cei sănătoși“ Medicii au nevoie să observe o constelație întreagă de factori, spune dr. Niewold.
S-ar putea să fie nevoie de stăruință
Unul dintre primele indicii că ai o boală autoimună poate o vagă senzație că nu te simți bine. Mulți medici, când aud ceva atât de vag – mai ales când e vorba de oboseală, schimbări hormonale sau minte încețoșată – nu sunt foarte îngrijorați, pun diagnostic greșit sau trimit pacientul la psiholog. De exemplu, „simptomele în cazul sindromului Hashimoto pot fi confundate cu cele ale premenopauzei sau depresiei“, spune dr. Mary Vouyiouklis Kellis, endocrinolog la Cleveland Clinic. Plus că, multe simptome ale bolilor autoimune apar și dispar.
Așa că dacă instinctul îți spune că ceva nu este în regulă, fii propriul avocat: un pacient, merge în medie la patru doctori în patru ani înainte de a primi un diagnostic corect. Dacă bănuiești că ai o boală autoimună, ține o listă a simptomelor neobișnuite indiferent cât de agresive, rare sau scurte sunt.
Învățăm tot mai multe despre bolile autoimune în fiecare zi
În ciuda tuturor necunoscutelor despre bolile autoimune, cercetătorii speră. Dr. Niewold crede că bolile autoimune sunt rezultatul eficienței organismului nostru de a lupta cu infecțiile, astfel încât oamenii de știință caută să găsească modalități de „reeducare“ a sistemului imunitar. „Sistemul imunitar este foarte bun să-și reamintească celulele pe care are nevoie să te atace; trebuie să învățăm cum să redirecționăm răspunsul imun când atacă organele și țesuturile normale“, spune el. „Am făcut mari progrese. Există multe lucruri la orizont, cum ar fi terapia genică și posibila vaccinare.