Sănătate în fiecare zi

Arăt: 1 - 10 din 13 REZULTATE

Cele mai bune 7 ponturi pentru un stil de viață sănătos din întreaga lume

Nu trebuie să sari în avion și să faci înconjurul planetei pentru a afla cum îmblânzești tensiunea, cum faci o durere de cap să treacă sau ce remedii naturale sănătoase folosesc oamenii din întreaga lume.

Elveția: Menținerea unei imunități de fier cu mișcare „invizibilă“

Femeile din Elveția merg mult pe jos sau se deplasează cu bicicleta pentru a ajunge de la o destinație la alta. Chiar dacă ard cu numai 63 de calorii zilnic mai mult decât majoritatea americanilor, prin astfel de mișcare efectuată în mod regulat încurajează celulele albe din sânge să producă hormoni care să lupte cu infecțiile, potrivit womansworld.com. Despre asta cercetătorii de la North Carolina’s Appalachian State University spun că scad riscul de îmbolnăvire cu 55% la sută.

Finlanda: Saună pentru detoxificare și un plus de energie

Te simți cam lipsit de vlagă? O încetinire a ritmului de viață înseamnă pentru ficat și rinichi o creștere a toxinelor care te cam lasă fără vlagă. Pentru a combate asta, femeile din Finlanda merg la saună, unde aburii deschid porii și mărește viteza de cirulație a sângelui pentru a grăbi detoxificarea. Tu ai putea să profiți de saună sau o baie fierbinte la tine acasă, câte 20 de minute, de patru ori pe săptămână.

Germania: Evită îngrășarea consumând cartofi

Sună prea bine pentru a fi adevărat: femeile din Germania mănâncă de două ori mai mulți cartofi decât americancele, de exemplu, dar sunt cu 94% mai puțin predispuse la a se îngrășa în timpul toamnei și iernii. Oamenii de știință de la Univeristatea din Maine spun că triptofanul în combnație cu potasiul și magneziul din legume triplează starea de sațietate (ccea cene ține departe de gustări nesănătoase) și crește metabolismul. Pentru a-ți menține greutatea, bucură-te de cartofi copți, făcuți la aburi sau fierți.

Japonia: Fără stres cu parfum de iasomie

Femeile din Japonia sunt cunoscute pentru faptul că mereu fac ceva,mereu sunt pe fugă,motiv pentru care au transformat iasomia în leacul împotriva stresului, oricând este nevoie. Parfumul dulce este folosit în Japonia încă din secolul al XIII-lea, iar cercetătorii japonezi că parfumul acestei flori accelerează producția de cortizol și eliberează o substanță chimică în creier, care calmează (GABA), în mai puțin de două minute.

Așa că ai putea ține în geantă o sticluță cu esență de iasomie și să inhalezi de fiecare dată când te simți stresat.

Japonia: Îmbrățisează-ți animalul de companie

În Japonia, femeile se simt liniștite atunci când descoperă ikigai sau un sens al existenței. Oamenii de știință de la Universitatea Purdue spun că îngrijirea unui animal de casă sau a unor plante pentru 15 minute zilnic scade cantitatea de cortizol cu până la 33%.

India: Scapă de durerile de cap sorbind dintr-un ceai de ghimbir

În India, femeile se bazează pe ginger mai mult decât să-l pună în felurile de mâncare preferate. Ghimbirul este un remediu tradițional și pentru ameliorarea durerilor de cap. Și dintr-un motiv foarte bun: componentele din ghimbir numite gingerole cresc producția de endorine care fac duererea să dispară, potolind inflamațiile. În plus, un studiu din revista Phytotherapy Research a descoperit că acești compuși ameliorează durerile de cap la fel de eficient precum orice analgezic din farmacie.

Portugalia: Dormi după ce ai făcut o faptă bună

Portugalia este cunoscută ca fiind „cea mai prietenoasă țară din lume“, datorită culturii de bunătate pe care o promovează. Acolo, oamenii deschid larg ușile străinilor sau gătesc mese împreună cu vecinii. Cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh spun că un astfel de comportament crește producția de hormoni care induc somnul, reducând riscul de insomnie la jumătate.

Ce poți face pentru îmbunătățirea sistemului imunitar

Stilul de viață, alimentația și suplimentele de imunitate sunt cei mai importanți factori care contribuie la formarea unei imunități de fier care va ține răceala și gripa departe.

Somn suficient

Pentru menținerea sănătății este foarte important să dormi suficient, inclusiv pentru susținerea sistemului imunitar. Potrivit unor studii recente, persoanele care nu dorm suficient sunt mai vulnerabile în fața infecțiilor. În lipsa somnului, celulelel produc mai puțini anticorpi.

Mai mult, insomnia cronică poate perturba funcționarea celulelor. Așadar, pentru ca sistemul imunitar să ne protejeze eficient, este important să dormim 7-8 ore pe noapte.

Probiotice în meniu

Probioticele sunt foarte importante pentru imunitate întrucât echilibrează nivelul de bacterii benefice din flora intestinală. Ele ajută procesul de digestie, contribuie la absorbția nutrimentelor și susțin buna funcționare a sistemului imunitar. Iaurtul și chefirul conțin bacterii lactice și bifidobacterii, fiind o sursă importantă de probiotice.

Aici putem adăuga pe lista aliaților alimentari pentru o imunitate de fier și vitamina C (citrice, kiwi, varză, ardei roșii), vitamina D (lactate, sardine, ton), zincul (carne de vită, nuci, alune, semințe de dovleac) și magneziu (migdale, banane, lactate).

Cât mai multă mișcare

Efortul fizic moderat are rol imunostimulator. Astfel, medicii recomandă mers rapid, ciclism, volei sau înot practicat, câte 30-60 de minute, cel puțin cinci zile pe săptămână. Mișcarea poate reduce și riscul de a face infecții respiratorii cu până la 40%.

Sportul nu trebuie practicat în exces pentru că s-a observat o scăderea a nivelului limfocitelor, care au rol în secreția imunoglobulinelor (anticorpi).

Remedii naturale imunostimulatoare

„În această perioadă a anului se recomandă administrarea de vitamina C, coenzima Q10, suplimente cu seleniu și zinc. De asemenea, există pe piață o serie de produse din plante care sunt recomandate pentru îmbunătățirea sistemului imunitar. Scoarța de salcie sau aspirina naturală, cum i se mai spune, ajută la reglarea temperaturii corporale, fără efecte adverse, reducând inflamația“, explică dr. Mircea Ionescu, medic specialist imunologie clinică și alergologie.

Tot el spune că busuiocul este binecunoscut pentru capacitatea de a vindeca infecțiile respiratorii. „Are efecte antiseptice și expectorante, fiind recomandat în inhalații cu decoct sau sub formă de ceai, pentru revitalizarea rapidă a aorganismului și stoparea procesului gripal. Se vor consuma, la nevoie, 4-5 căni zilnic, îndulcite cu miere“, spune specialistul.

Numeroșii compuși ai echinaceei au o importantă acțiune imunostimulatoare. Cura cu remedii pe bază de echinacea se poate face atât preventiv, cât și pentru tratarea răcelii și gripei. Poate fi administrată sub formă de capsule, tinctură, ceai sau pulbere. Încă de la primele semne ale răcelii, poți lua tinctură de echinacea: o linguriță dizolvată în jumătate de pahar cu apă, de 4 ori pe zi, pe stomacul gol.

Studiile spun că ginsengul este eficient în stimularea sistemului imunitar. Poți bea 3 cîni de infuzie obținută dintr-o linguriță de plantă la o cană cu apă fiartă (se lasă 10 minute la infuzat).

Astragalusul este o plantă importată din medicina chineză. este un bun stimulator imunitar, fiind de ajutor pentru combaterea infecțiilor virale și nu numai. Se poate administra sub formă de pulbere sau capsule.

Infecțiile bacteriene și virale pot fi combătute și acu ajutorul propolisului. În scop preventiv, se poate face o cură cu tinctură de propolis: se pun 40 de picături de pâine sau în miere. Cura se ține 2 săptămâni pe lună.

Factori care dăunează sistemului imunitar

O dietă săracă în nutrimente, somnul insuficient ori stresul sunt numai câțiva factori care dăunează sistemului nostru imunitar. Iar pentru păstrarea stării generale de sănătate, este esențial să avem un sistem imunitar de fier. Iar pentru asta este foarte important să știm ce schimbări trebuie să facem în alimentație și stilul de viață.

Alimentația nesănătoasă

foto: Robin Stickel

Alimentația este unul dintre cei mai importanți factori care pot influența imunitatea. Mâncarea de tip fast-food, dulciurile rafinate, mâncarea cu multe grăsimi,mezelurile, afumăturile și produsele de patiserie sunt numai câteva produse care pot afecta imunitatea.

Medicii recomandă înlocuirea lor cu produse bogate în vitamina C (citrice), vitamina E (fructe oleaginoase), zinc (carne, ouă), vitamina A (lapte) , nutrimente care contribuie la dezvoltarea anticorpilor, armele importante alesistemului imunitar. De asemenea, consumul de alcool, fumatul și deshidratrea (bacteriile se dezvoltă foarte bine pe mucoasele uscate) dăunează imunității.

Somnul insuficient

Insomniile sau somnul insuficient (mai puțin de 6-7 ore pe noapte) pot duce la creșterea concentrației de hormoni ai stresului care slăbesc capacitatea de apărare a organismului. În timpul somnului, elementele sistemului imunitar se refac. Printre acestea se numără și globulele albe. Studii recente au demonstrat că imunitatea poate fi afectată foarte seriosă chiar și de o noapte nedormită.

Stresul

Cortizolul, hormonul eliberat de organism în condiții de stres, poate influența sistemul imunitar. Astfel, poate determina o sensibilitate mai mare în fața infecțiilor, a bolilor autoimune, dar și a unor tipuri de cancer.

Imunitatea este afectate prin mai multe tipuri de mecanisme, atunci când vorbim de stres și stări tensionate. Unul dintre acestea este inhibarea citokinelor, molecule proteice care ajută la cooperarea celulelor stistemului imunitar. Stresul poate încetini și răspunsul antiinflamator al organismului împotriva factorilor care duc la îmbolnăviri.

Sedentarismul

foto:Glenn Carstens Peters

Lipsa activității fizice poate afecta sistemul imunitar prin scăderea rezistenței la infecții. În schimb, mișcarea în aer liber, la un nivel moderat, induce starea de bine, iar lumina naturală dezvoltă formarea celulelor T, care influențează imunitatea celulară și sunt implicate în apărarea organismului în fața virusurilor.

Este foarte important să știm că atunci când facem mișcare circulația sangvină se intensifică, iar anticorpii și celelalte celule imunitare ajung în tot organismul.

Anumite tratamente

Tratamentele cu antibiotice nu sunt bune prietene cu imunitatea. Mai exact, acestea pot distruge, pe lângă bacteriile rele, și pe cele bune, afectând astfel flora intestinală, și deci și imunitatea.

Asta nu înseamnă că trebuie să renunțați la tratamentele cu antibiotice. Pentru a preveni și elimina efectele negative ale acestora putem lua probiotice sau alimente care le conțin (iaurt și produse lactate fermentate). Astfel, flora intestinală își va reface echilibrul.

7 mișcări de stretching pe care le poți face înainte de culcare

Printre remediile naturale pentru somn, de la ceaiul de mușețel la parfumul uleiurilor esențiale, mișcările de stretching sunt deseori trecute cu vederea. Dar aceste simple mișcări te-ar putea ajuta să adormi și să-ți îmbunătățești calitatea somnului.

O sinteză din 2016 a mai multor studii a descoperit o legătură între mișcările de meditație, precum tai chi sau yoga, și îmbunătățirea calității somnului. Iar asta ducea la o calitate a vieții mult mai bună.

Dar de ce stretchingul are acest efect asupra somnului? Este o combinație de mai multe lucruri. În primul rînd, să intri în contact cu corpul tău prin stretching ajută la concentrarea atenției asupra respirației și corpului, nu asupra stresorilor zilei. Această conștientizare a corpului tău te ajută să te dezvolți cu mintea în prezent, care s-a demonstrat de către Trusted Sources că ajută la obținerea unui somn mai bun.

Stretchingul oferă, de asemenea, potențiale beneficii fizice, ajutând la eliminarea tensiunii musculare și la prevenirea crampelor din timpul somnului. Important este să faci însă mișcări ușoare de stretching. Dacă faci un antrenament puternic înainte de a te culca asta poate avea efectul opus asupra somnului.

Iată care sunt cele 7 mișcări de stretching pe care să le introduci în rutina ta înainte de a te culca.

Îmbrățișarea ursului

Această mișcare de stretching lucrează mușchii romboizi și ai trapezului. Ajută la alinarea disnfortului din umeri sau a durerii cauzate de o postură greșită, bursită sau umeri înghețați.

Pentru a face această mișcare de stretching:

  1. Stai drept și inhalează în timp ce-ți deschizi brațele larg.
  2. Expiră în timp ce-ți încrucișezi brațele, punând mâna dreaptă pestea cea stângă, pe care o duci peste cea dreaptă, îmbrățișându-te.
  3. Respiră profund în timp ce îți folosești mâinile pentru a trage de umeri în față.
  4. Rămâi în această poziție timp de 30 de secunde.
  5. Eliberează-te inspirând  în timp ce deschizi brațele larg.
  6. Expiră și repetă încă o dată cu brațul stâng deasupra, de data aceasta.

Mișcări de stretching în genunchi

Această mișcare de stretching ajută la relaxarea mușchilor spatelui și umerilor, scăpându-te de durere și disconfort.

Pentru a face această mișcare de stretching:

  1. Așază-te într-o poziție de îngenunchere în fața unui scaun, fotoliu sau măsuță joasă.
  2. Ai grijă ca genunchii să fie pe linia șoldurilor.
  3. Întinde coloana vertebrală, fixând bine șoldurile, odihnind antebrațele pe suprafața obiectului din față cu palmele îndreptate una spre alta.
  4. Rămâi în poziția asta timp de 30 de secunde.
  5. Repetă de maximum 3 ori.

Poziția copilului

Poziția copilului este o mișcare de stretching foarte relaxantă care este asemănătoare cu precedenta mișcare, dar mult mai relaxantă. este perfectă pentru reglarea respirației, relaxarea corpului și reducerea stresului. Ajută și la eliberarea durerii și a tensiunii spatelui, umerilor și gâtului.

Pentru a face această mișcare:

  1. Așază-te în genunchi, cu călcâiele lipite de fund.
  2. Articulează șoldurile ca în imagine și odihnește-ți fruntea pe podea.
  3. Întinde brațele în față pentru a sprijini gâtul sau adu brațele de-a lungul corpului.
  4. Respiră profund în timp ce rămâi în această poziție, fiind atentă la orice zonă de încordare sau disconfort la spate.
  5. Rîmâi în poziția asta 5 minute. Poți folosi această poziție între alte poziții de stretching pentru a-ți odihni corpul.

Fandare joasă

Acest tip de fandare întinde șoldurile, coapsele și zona bazinului. Deschiderea pieptului ajută la ameliorarea tensiunii și durerii din aceste zone, dar și de la nivelul spatelui și umerilor. Încearcă să stai relaxată când ai această poziție, și nu te forța prea tare.

Pentru a face această mișcare:

  1. Așază-te într-o fandare joasă cu talpa dreaptă pe aceeași linie cu genunchiul și cu piciorul stâng întins în spate, ținând genunchiul pe sol.
  2. Pune mâinil pe sol pe linia umerilor, pe genunchi sau întinse către tavan.
  3. Respiră adânc, concentrându-te pe întinderea coloanei și deschiderea pieptului.
  4. Simte linia de energie de la nivelul capului
  5. Rămâi în această poziție timp de 5 respirații.
  6. Repetă cu partea opusă.

Jos, cu coloana îndoită

Această mișcare ajută la relaxarea coloanei, umerilor și tendoanelor din spatele genunchilor.

Pentru a face această mișcare:

  1. Stai jos cu picioarele întinse în fața ta.
  2. Încordează ușor abdomenul și lungește coloana, apăsând oasele șezutului în podea.
  3. Îndoaie șoldurile în față, aducând mâinile în fața ta.
  4. relaxează capul și trage bărbia în piept.
  5. Rămâi în poziția asta 5 minute.

Poziția cu picioarele ridicate

Este o poziție reconfortantă care ajută la diminuarea tensiunii de la nivelul spatelui, umerilor și gâtului, relaxându-i.

Pentru a face această mișcare:

  1. Stai cu partea dreaptă a corpului rezemată de un perete.
  2. Întinde-te pe spate în timp ce ridici picioarele pe lângă perete.
  3. Lasă mâinile în orice poziție îți este confortabilă.
  4. Rămâi în poziția asta timp de 10 minute.

Unghi înclinat

Această mișcare relaxantă de deschidere a șoldurilor poate ajuta la ameliorarea tensiunii mușchilor din zona bazinului și a șoldurilor, fiind foarte indicată mai ales dacă ți-ai petrecut ziua stând pe scaun.

Pentru a face această mișcare:

  1. Stai pe sol și lipește tălpile unda de alta.
  2. Lasă-te pe spate și lipește-te de sol cu spatele
  3. Așază mâinile în orice poziție confortabilă.
  4. Concentrează-te asupra relaxării șoldurilor și gambelor în timp ce respiri profund.
  5. Rămâi în poziția asta timp de 10 minute.

10 beneficii ale mersului pe jos timp de 30 de minute pe zi. Ce spun medicii

Mersul pe jos timp de 30 de minute pe zi este cam ca proverbul ăla cu mărul: există mari șanse să țină medicul departe. De la slăbit la scăpat de stres ori scăderea tensiunii arteriale și reducerea riscului de a face boli cronice, plimbarea regulată este unul dintre cele bune și mai ușoare lucruri pe care le puteți face pentru sănătate, spune dr.Melina B. Jampolis, autor al cărții „The Doctor on Demand Diet“.

„Mersul pe jos este exercițiul numărul 1 pe care îl recomand celor mai mulți dintre pacienții mei, pentru că este foarte ușor de făcut, nu necesită nimic altceva decât o pereche de adidași și are uimitoare beneficii din pucnt de vedere mental și fizic“, spune ea.

Iată la ce vă puteți aștepta când începeți să mergeți pe jos 30 de minute pe zi, în majoritatea zilelor din săptămână.

Ți se va îmbunătăți starea de spirit

Uneori simțim nevoia unui pahar de vin sau a câtorva tablete de ciocolată pentru a tece peste o zi dificilă. Mersul pe jos este o strategie care nu implică nicio calorie în plus, cu aceleași beneficii, spune dr. Jampolis. „Cercetările arată că mersul pe jos în mod regulat modifică sistemul nervos atât de mult încât stările de furie și de ostilitate se diminuează“, spune ea. Ba mai mult, dacă mergeți pe jos împreună cu altcineva, partenerul, un vecin sau un prieten, interacțiunea te ajută să te simți conectat, spune dr. Jampolis, ceea ce îți dă o stare de bine. În sfârșit, plimbarea te expune la lumina directă a soarelui, ceea ce te poate ajuta să scapi de stările de depresie pe timpul iernii, spune dr. Jampolis.

Ideile îți vin mai ușor

Fie că te-ai împotmolit la serviciu sau cauți o soluție la o problemă care nu-ți dă pace, cercetările arată că este o idee bună să te pui în mișcare. Potrivit un studiu din 2014 apărut în Journal of Experimental Psychology, Learning, Memory and Cognition mersul pe jos poate incluența creativitatea. „Oamenii de știință au administrat unor subiecți teste de gândire creativă în timp ce stăteau jos și în timp ce mergeau pe jos și au descoperit că aceia care au mers pe jos au gândit mai creativ decât cei care au stat jos“, spune dr. Jampolis.

Vei arde calorii și vei slăbi

Asta pare evident, dar cu siguranță este un beneficiu pentru cei care merg pe jos în mod regulat, spune dr. Jampolis. „Continuând să mergeți pe jos, veți observa că pantalonii încep să devină ușor mai largi în zona burții, chiar dacă numărul de kilograme nu pare să fi scăzut prea mult“, spune ea. „Asta pentru că mersul pe jos în mod regulat poate ajuta la îmbunătățirea răspunsului organismului la insulină, ceea ce poate reduce grăsimea de pe burtă.“

Ariel Iasevoli, antrenor personal spune că mersul pe jos în fiecare zi este unul dintre cele mai eficiente moduri cu impact redus pentru a mobiliza grăsimea și pentru a influența pozitiv corpul. „Mersul pe jos zilnic crește metabolismul prin arderea caloriilor în plus și prin prevenirea pierderii masei musculare, ceea ce este foarte important pe măsură ce îmbătrânim“, spune Iasevoli. „Unul dintre clienții mei și-a micșorat cantitatea de grăsime cu 2 procente în numai o lună numai mergând pe jos în fiecare zi de la muncă acasă, ceea ce era unde în jur de un kilometru“, spune ea.

Secretul scăderii în greutate: intervalele, spune Michele Staten, antrenoare. „Mersul pe jos în intervale accelerează arderile, caloriile fiind astfel arse mult după ce practic plimbarea s-a terminat“, spune Stanten. Pentru a adăuga intervale, fă-ți încălzirea timp de 3 minute. Apoi, timp de 25 de minute alternează 1 minut de mers rapid (cât de repede poți) și 1 minut de mers vioi. Apoi, odihnește-te 2 minute.

Scade riscul de boli cronice

Statisticile sunt impresionante: Asociația Americană pentru Diabet spune că mersul pe jos scade nivelul de zahăr din sânge și riscul de a face diabet. Cercetătorii de la Universitatea Boulder Colorado și de la Universitatea din Tennessee au descoperit că mersul pe jos în mod regulat au scăzut presiunea arterială și riscul de infarct cu 20-40 de procente. Unul dintre cele mai citate studii despre mers pe jos și sănătate, publicat în 2002 în The New England Joural of Medicine a scos la iveală că aceia care au mers pe jos 30 sau mai multe minute de cinci sau mai multe ori pe săptămână au avut un risc de a face boli cardiovasculare cu 30% mai mic, încomparație ci cei care nu au mers pe jos în mod regulat.

„Beneficiile fizice ale mersului pe jos sunt bine documentate“, spune Scott Danberg, instructor de fitness. Pentru prevenirea bolilor, plimbările lungi sunt secretul, spune Stanten. Include o plimbare lungă de o oră o dată sau de două ori pe săptămână, spune ea.

O să ai picioare sănătoase

Pe măsură ce îmbătrânești, crește riscul de varice. Mersul pe jos este un mode dovesdit de a preveni dezvoltarea varicelor, spune Luis Navarro director al unui centru de tratare a varicelor din New York.

„Sistemul venos include o secțiune circulatorie cunoscută sub denumirea de „a doua inimă“, care este formatădin mușchi, vene și valve localizat în călcâi și talpa piciorului“, explică el. „Acest sistem lucrează pentru a împinge înapoi sângele către inimă și plămâni – iar mersul pe jos întărește acest sistem circulator secundar prin întărirea și menținerea mușchilor piciorului, ceea ce îmbunătățește sănătatea fluxului sangvin.“ Dacă suferi deja de varicoză, mersul zilnic pe jos poate ajute la ameliorarea umflăturilor și a tulburărilor de la nivelul picioarelor, spune dr. Navarro. „DE asemenea, dacă ești predispus genetic pentru a face varicoză, mersul zilnic pe jos poate întârzia apariția afecțiunii“.

Ți se va îmbunătăți digestia

Dacă acum prețuiești cafeaua pentru că îți menține starea funcțională a sistemului digestiv, pregătește-te să-i mulțumești în loc plimbării de dimineață. Și asta pentru că o rutină matinală de mers pe jos zilnic poate îmbunătăți în mod clar mișcările intestinelor, spune Tara Alaichamy, terapeut la Cancer Treatment Centers of America. „Unul dintre primele lucruri care este solicitat unui pacient operat abdominal este să meargă pe jos pentru că folosește trunchiul și mușchii abdominali, încurajând mișcarea la nivelul tractului gastro-intestinal“, spune ea.

Reușești să faci ce ți-ai propus

Când ai început să mergi pe jos în mod obișnuit, deja ți-ai stabilit o rutină – iar când ai o rutină, îți vine să continui activitatea și să ai comportamente sănătoase. „Cred cu tărie că mersul pe jos în mod regulat te poate ajuta să realizezi ce ți-ai propus“, spune Kim Evans, antrenor personal.

Îți protejezi încheieturile

În pofida a ceea ce ai putea crede, mersul pe jos te poate ajuta să-ți îmbunătățești mișcarea și mobilitatea pentru că această activitatea crește fluxul sangvin în zonele tensionate și ajută la întărirea mușchilor din jurul încheieturilor. De fapt, cercetările arată că mersul pe jos timp de cel puțin 10 minute pe zi – sau în jur de o oră în fiecare săptămână – poate ține la distanță dizabilitatea și durerilor provocate de artrită la seniori.

Un studiu din aprilie 2019, apărut în American Journal of Preventive Medicine a urmărit 1 564 de adulți cu vârsta de peste 49 de ani cu dureri la încheieturi, în partea inferioară a coprului. Participanților li s-a cerut să meargă pe jos timp de o oră pe săptămână. Cei care nu au făcut-o au spus că merg prea încet și au probleme în a-și realiza rutina matinală, în timp ce ceilalți au început să aibă o mobilitate mai bună.

Vei avea o imunitate mai bună

S-a dovedit că mersul pe jos poate ajuta la diminuarea riscului de a face boli și este un factor al longevității. O cercetare din Arthritis Research & Therapy  sugerează că o perioadă de mers pe jos la intensitate mare poate ajuta la îmbunătățirea funcției imune la adulții cu artrită reumatoidă, o boală inflamatorie care afectează încheieturile.

Un studiu recent din Chronic Respiratory Disease arată că mersul pe jos poate ajuta pacienții cu boli pulmonare obstructive cronice să li se reducă riscul de deces. Aceștia tind să se îngrașe și să devină obezi pentru că nu pot să facă exerciții perioade lungi și le e greu să respire în timpul mișcării. Dar mersul pe jos poate ameliora simptomele și scădea riscul de boli cardiovasculare și sindrom metabolic.

Vei dormi mai bine

Dacă faci sport în mod regulat, știi că vei dormi mai bine noaptea. Și asta pentru că mișcarea îmbunătățește efectele melatoninei, hormonul somnului. Un studiu din 2019 a descoperit că femeile aflate la postmenopauză care fac activitate fizică între ușoară și moderată dorm mai bine noaptea decât cele sedentare. Mersul pe jos ajută de asemenea la reducerea durerilor și stresului, ceea ce pot cauza tulburări de somn.

avc, accident vascular cerebral

5 lucruri pe care ar trebui să le faci pentru a-ți păstra inima sănătoasă

„Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces și la bărbați și la femei, aproape în întreaga lume“, spune dr. Jennifer Haythe, director al departamenului de cardiologie de la NYPH/Columbia, pentru wellandgood.com. „Cheia longevității este să avem grijă cu adevărat de inima noastră“.

Dr.Haythe explică faptul că inima este un mușchi și, prin urmare, ca și alți mușchi, are nevoie să fie în formă. „De asemenea, este conectată intim cu sistemul neurologic“, spune ea. „Așa că starea și nivelul de stres are un impact uriaș asupra modului în care se simte inima“.

Care sunt ponturile pentru sănătatea inimii pe care ni le poate da un cardiolog care le și respectă? Dr.Haythe ne spune.

Stabilește un set de exerciții

Lui dr. Haythe îi place să alerge și spune că stabilirea unor ținte, precum un semimaraton sau maraton, o ajută să se țină de un program regulat de exerciții. „Făcând cel puțin 45 de minute de exerciții cardio de patru sau cinci ori pe săptămână este parte din viața mea“, spune ea.

Din fericire, nu trebuie să fii un alergător pentru a avea grijă de inima ta. Asociația Americană de Cardiologie recomandă adulților să facă cel puțin 150 de minute de activitate aerobică de intensitate medie (plimbări susținute, dans sau chiar grădinărit) sau 75 de minute pe săptămână de activitate aerobică intensă (alergare, ciclism sau înot). Le puteți combina chiar.

Adoptă dieta mediteraneeană

Cuvântul „restrictiv“ nu face parte din vocabularul dr. Haythe atunci când vine vorba de mâncare. Ea a adoptat o dietă bazată mai mult pe plante și pește, limitând consumul de carne roșie la o dată la două săptămâni. Dieta ei, care este de fapt cea mediteraneeană, se bazează în principal pe ulei de măsline, pește, pui, legume , fructe și nuci. „E OK să mănânci din când în când cartofi prăjiți și pizza, dar nu trebuie exagerat“, spune ea.

Acordă importanță obiceiurilor sănătoase de somn

Dr. Haythe spune că își propune să doarmă cam șapte ore pe noapte, „chiar dacă nu este mereu posibil“. Asta are sens, având în vedere un studiu recent publicat în Journal of the American College of Cardiology , arată că prea puțin – și prea mult – somn poate duce la un risc crescut de infarct la adulți. Potrivit studiului, oamenii care au dormit mai puțin de șase ore pe noapte au avut un risc de a face infarct cu 20% mai ridicat; pe de altă parte, oamenii care au stat în pat mai mult de nouă ore pe noapte au avut un risc cu 34% mai ridicat.

„Somnul este esențial pentru sănătatea inimii, iar ritmul bătăilor încetinește, iar tensiunea scade în somn“, spune dr. Haythe. De asemenea, ea citește înainte să meargă la culcare, ceea ce o ajută să adoarmă mai ușor.

Încearcă meditația

Dr. Haythe nu este un fan al meditației, dar spune că asta o calmează și are chiar o aplicație pe telefon, Calm pe care o folosește aproape zilnic câte 20 de minute ajutând-o să se concentreze pe relaxare. „Meditația scade ritmul cardiac și diminuează tensiunea, ceea ce e bine pentru inimă“, spune ea. Dacă nu te prinde statul pe o perniță sau un covoraș, există alte forme active de meditație pe care le poți încerca, precum gătitul, plimbarea sau o baie lungă.

Ai grijă de dinți

Când te gândești la sănătatea inimii, nu faci legătura cu periatul și curățarea dinților, dar dr. Haythe spune că ar trebui. „O igienă dentară precară poate duce la boli ale inimii, așa că mă duc de două ori pe an la stomatolog pentru control de rutină și pentru curățat“, spune ea. Într-adevăr, un studiu din 2018 efectuat pe 682 de persoane arată că aceia care se spală pe dinți mai puțin de două ori pe zi și mai puțin de două minute își triplează riscul de a face boli cardiovasculare, în comparație cu cei care au spus că se spală de cel puțin două ori pe zi pentru cel puțin două minute.

7 beneficii pentru sănătate ale cireșelor

Nu-i așa că este excelent atunci când un aliment delicios se întâmplă să fie și foarte bun pentru sănătate? Așa se întâmplă și în cazul cireșelor. Ai vrea să mănânci din aceste fructe dulci și zemoase fără încetare. Iar dacă luăm în considerare și beneficiile pe care le au asupra sănătății nu putem spune decât că sunt niște fructe bine-venite în meniul nostru.

Să vedem care sunt efectele cireșelor asupra stării noastre de sănătate.

Are grijă de glicemie

Cireșele sunt foarte dulci, mai ales anumite soiuri, dar, în comparație cu o părjitură sau o înghețată, aceste fructe nu au zahăr adăugat. Au un indice glicemic scăzut (chiar și în comparație cu alte fructe) ceea ce înseamnă că zaharurile lor naturale se eliberează în sânge foarte lent.

Un mod delicios de a consuma fibre

Nu este întotdeauna ușor să consumi 25-30 de grame de fibre pe zi. Dar cu 3 grame de fibre la o cană, aceste fructe sunt un mod delicios de a-ți atinge scopul mai ușor și de a profita de toate beneficiile care vin la pachet. „Dietele bogate în fibre asigură o greutate corporală sănătoasă, îmbunătățesc sănătatea tractului digestiv, reduc colesterolul și riscul de a face boli cardiovasculare și susține nivelurile de glucoză din sânge și insulină“, declară pentru prevention.com dr. Erin Palinski-Wade.

Au efecte antiinflamatoare

Ai dureri de încheieturi ori musculare? Cireșele ar putea deveni noua ta sursă dulce de ameliorare a durerilor. Cercetările arată că sunt bogate în antocianine, un grup de polifenoli care luptă cu inflamațiile șesuturilor în același mod în care p fac medicamente precum ibuprofen și naproxen.

Au în componență agenți care ar putea lupta cu cancerul

Stresul oxidativ și inflamația poate crește riscul unor boli precum cancerul. Dar cireșele sunt bogate în antioxidanți precum acidul elagic, antocianinele și vitamina C – care ar putea genera o protecție, spune dr. Amy Goodson. Astfel că, un consum de 45 de cireșe pe zi, timp de 28 de zile poate scădea nivelurile a câtorva markeri inflamatori, după cum arată un studiu din Journal of Nutrition.

Pot reduce șansele de a face gută

Dacă te afli printre persoanele care suferă de artrită, s-ar putea să vrei să consumi mai des cireșe. Guta are legătură cu nivelurile ridicatre de acid uric în sânge, dar consumul de cireșe pare să ajute la coborârea nivelului de acid uric. De fapt, pacienții cu gută care au mâncat trei porții de cireșe timp de două zile (în paralele cu medicația prescrisă) erau cu 75% mai puțin predispuși să facă un atac de gută, în comparație cu cei care nu au mâncat astfel de fructe, potrivit unei cercetări a Universității din Boston.

Ar putea menține sănătatea inimii

Antocianinele din cireșe pot fi bune și pentru inimă. Cercetările arată că acești polifenoli pot juca un rol în prevenirea bolilor de inimă prin reducerea inflamațiilor și prin susținerea sănătății funcției arteriale. Un studiu al Asociației Americane a Inimii face subliniază legătura dintre consumul de antocianine și riscul scăzut de infarct la femeile tinere și de vârstă mijlocie.

Asigură un somn bun

Cireșele sunt o sursă naturală a hormonului melatonină, care ajută la controlul ceasului intern al organismului și care menține tiparele unui somn sănătos, potrivit National Sleep Foundation. De fapt, o cercetare recentă sugerează că un consum de 25 de cireșe pe zi te poate ajuta să dormi mai bine, în numai trei zile. Pentru cele mai mari beneficii, încearcă să consumi cireșe cu puțin timp înainte de a merge la culcare, recomandă National Sleep Foundation.

Doua femei pe malul marii in apus.

7 moduri în care îți poți păstra sănătatea pe măsură ce înaintezi în vârstă

Până nu de mult, să rămâi sănătos însemna să mănânci câteva legume și cam mai nimic altceva. Dar, în ultimii 20 de ani, riscul de a îmbolnăvire a crescut, iar starea de bine a început să însemna mult mai mult.

Vestea bună este că există o mulțime de lucruri pe care le putem face pentru a ne simți bine și a ne bucura de ele. Iată 7 dintre ele pe care le putem introduce în rutina noastră.

Să fim mereu în mișcare

foto: Vasilis Stamatopoulos

Să fii activ nu te ajută numai să previi bolile cronice. Dar pe măsură ce îmbătrânim, ne ajută și la diminuarea șanselor de a ne răni grav.

“Exercițiile de forță, echilibru și flexibilitate sunt cheia prevenirii căzăturilor, care sunt o mare amenințare pentru sănătatea noastră“, spune pentru prevention.com Scott Kaiser, medic de familie și geriatru la
Providence St. John’s Health Center in Santa Monica din California.

Exercițiile regulate pot mări și forța creierului. Când adulții sedentari fac trei sesiuni a câte 45 de exerciții pe săptămână timp de 6 luni, li se îmbunătățește abilitatea de a se concentra și de a face planuri, la fel cum ar face-o persoană cu 10 ani mai tânără, potrivit unui studiu de neurologie.

Proteinele au prioritate

foto: Caroline Attwood

Plasele de la piață au început să ți se pară un pic mai grele decât de obicei? Pirderea masei musculare este o parte normală a procesului de îmbătrânire, dar cercetările arată că dacă mănânci suficiente proteine, poți păstra masa musculară pe care ai acumulat-o și te poate chiar ajuta să construiești în continuare.

Câte proteine ar trebui să mănânci într-o zi? Descoperiri recente sugerează că adulții peste 65 de ani au nevoie de 1,2 grame de proteine per kilogram greutate pentru a menține sănătatea masei musculare.

Ai nevoie de surse ușoare de protein, precum peștele, puiul sau curcanul sau linte, năut și fasole.

Mergi la controale medicale regulate

foto: Martin Brosy

Nu te duce la medic numai când te simți rău. Vizitele regulate sunt o șansă pentru screening și pentru urmărirea problemele de sănătate care pot apărea odată cu înaintarea în vârstă, cum ar fi hipertensiunea și diabetul.

Medicul tău va hotărî dacă este nevoie de alte teste, sau de screening pentru osteoporoză sau anumite tipuri de cancer. De asemenea, este o ocazie să-ți faci și anumite vaccinuri care protejează persoanele mai în vârstă, cum este cel antigripal.

Socializarea

foto: Eberhard Grossgasteiger

Întâlnește-te cu o prietenă sau un prieten la cafea, mergi la o întâlnire cu un grup sau vorbește pe skype sau Whatsup cu nepoții. „Timpul investit în relații apropiate este unul dintre cele mai importante lucruri, care poate îmbunătăți starea de sănătate, calitatea vieții și starea de bine“, spune dr. Kaiser.

De ce? Pentru că starea de bine este legată de nivelurile joase de interleukin-6, un factor inflamator implicat în boli cronice precum Alzheimer, cardio-vasculare, artrită și unele cancere.

Dormi suficient

foto: Kalegin Michail

Mai mult de jumătate dintre adulții trecuți de 65 de ani spun că au probleme cu somnul, potrivit unui sondaj efectuat de The University of Michigan.

Care este problema? Oamenii care au astfel de probleme sunt mai predispuși la depresie, la dificultăți de memorare și de concentrare, simțindu-se adormiți toată ziua, potrivit American Academy of Sleep Medicine.

Ai nevoie de atâtea ore de somn de câte aveai când erai tânăr – adică 7-8 ore pe noapte. Dacă nu reușești să dormi atât, poți vorbi cu medicul tău de familie. Așa veți reuși să depistați împreună care ar putea fi problema.

Fă-ți timp pentru a scăpa de stres

foto: erik brolin

Stresul te poate încetini. De asemenea, contribuie la creșterea inflamației în organism, ceea ce te face să îmbătrânești mai repede și să fii mai predispus la a te îmbolnăvi, potrivit unui studiu al Frongtiers in Human Neuroscience.

De fapt, descoperirile sugerează că majoritatea bolilor au legătură cu stresul cronic. Hormonii stresului precum cortizolul ar putea avea un impact negativ asupra memoriei.

Găsește modalități pentru a scăpa de stres, chiar și numai pentru câteva minute. „Chiar dacă ești presat de timp, fă pauză pentru un moment și trage adânc aer în piept“, spune dr. Kaiser.

Dacă ai mai mult timp la dispoziție încearcă unele exerciții de yoga. Într-un studiu efectuat pe adulți de vârste mojlocii, exercițiile de yoga timp de 90 de minute, cinci zile pe săptămână au contribuit la diminuarea nivelului de inflamație din organism și a cantității de hormoni ai stresului, dar și la încetinirea ratei de îmbătrânire a celulelor.

Bucură-te de fiecare zi

Femeie care rade
foto: Gabrielle Henderson

Există mai multe multe motive datorită cărora înaintarea în vârstă este grozavă. Așa că în loc să te afunzi în tot felul de stereotipuri, mai bine te-ai gândi ce iubești la vârsta ta.

O cercetare a Universității din Yale arată că adulții mai în vârstă care văr îmbătrânirea ca pe un lucru bun trăiesc cu aproape opt ani mai mult și au un risc mai scăzut de a face boala Alzheimer în comparație cu cei care o văd ca pe un lucru rău. „O viziune pozitivă asupra îmbătrânirii este asociată atât cu o viață mai lungă cât și cu una mai bună“, spune dr. Kaiser.

Așa că se dovedește că fântâna tinereții a fost tot timpul în mintea noastră.

Cum combatem astenia de primăvară

Stările de oboseală și de slăbiciune nu sunt ceva nou în acest anotimp pentru mulți dintre noi. Ne este greu să ne concentrăm, iar durerile de cap nu ne dau pace. Aceste simptome pot fi semne ale asteniei de primăvară, care potrivit statisticilor afectează peste 40% din femeile din România.

Specialiștii spun că astenia de primăvară este provocată de scăderea concentrației de endorfine din sânge, hormoni responsabili de starea noastră de bine, având acțiune calmantă. Când numărul acestora este mic, pot apărea tristețea și iritabilitatea.

Creșterea intensității luminii provoacă diferite schimbări în organism. Printre acestea se numără și o mai mare producție de melatonină (hormonul somnului), potrivit unor studii. Din această cauză apar senzațiile de slăbiciune și de oboseală, pe timpul zilei. Și tensiunea arterială poate fi influențată de schimbarea anotimpurilor. Se poate întâmpla să apară valori mai mici ale tensiunii. Astfel, persoanele afectate pot avea o stare de moleșeală și amețeli.

Astenia de primăvară este o afecțiune care afectează în general persoanele trecute de 35 de ani, femeile fiind de două ori mai predispuse. Dacă simptomele asteniei nu trec după 4-5 săptămâni, mergi la un consult la medicul de familie. Ar putea fi vorba de o altă problemă de sănătate.

Trebuie să fim atenți la alimentație

Pentru a depăși mai repede simptomele specifice asteniei de primăvară, trebuie să includem în alimentație cât mai multe fructe proaspete și legume de sezon. Verdețurile de primăvară, cum sunt spanacul, urzicile, ceapa verde, ștevia, leurda, salata verde și năsturașii sunt o alegere excelentă, căci ajută la refacerea depozitelor de vitamine și de minerale consumate de organism pe perioada iernii. Poți lua proteine din carne de pește, ouă, brânză, linte, năut și nu uita să te hidratezi suficient. Evită consumul de alimente bogate în grăsimi și în zahăr, pentru că pot accentua starea de slăbiciune.

Să respectăm orele de somn

Pentru a-ți recăpăta tonusul, este important să te odihnești suficient. Un adult are nevoie de aproape 8 ore de somn pe noapte. Avem nevoie și de plimbări în aer liber, mai ales în zilele însorite, pentru că soarele ajută la sintetizarea vitaminei D.

Astenia se poate manifesta și altfel. Este vorba de schimbprile bruște de dispoziție. Exercițiile fizice sunt o soluție eficientă în acest sens, căci stimulează secreția de endorfine, îmbunătățind starea psihică. Alege exerciții ușoare, care nu solicită organismul. Momentul cel mai indicat al zilei pentru mișcare este dimineața.

Cum se poate preveni demența

Deşi nu există un tratament curativ pentru demenţă, ştiinţa a demonstrat în numeroase situaţii că există mijloace de prevenire sau cel puţin de întârziere a apariţiei maladiei. Publicaţia belgiană Le Vif prezintă cinci moduri de prevenţie.

1. Greutatea fizică și activitatea fizică regulată
Diabetul și obezitatea se numără printre factorii de risc ai demenței. Odată cu vârsta, riscurile se pot chiar dublaa. De asemenea, se pare că demența poate fi asociată cu colesterolul ridicat și cu o tensiune arterială mare. Pentru a reduce la maximum acești factori de risc, se recomandă monitorizarea greutății corporale și îngrijirea sănătății cardiovasculare.

O activitate fizică viguroasă și regulată ajută la păstrarea mai îndelungată a facultăților mintale. În unele cazuri, exercițiile ușoare, cum ar fi mersul pe jos, pot fi de asemenea eficiente.

Starea activă permite îmbunătățirea funcțiilor cognitive. De asemenea, încă de la o vârstă fragedă, se recomandă să se acorde atenție evitării unor sporturi supuse unor traumatisme craniene repetate, cum ar fi boxul sau fotbalul. Există tot mai multe dovezi că traumatisme de acest gen, chiar moderate, cresc riscul de a dezvolta anumite forme de demență pe termen lung.

2. O stimulare cognitivă continuă
Persoanele cu mai mulți ani de studiu sunt mai puțin expuse la demență. De asemenea, acest lucru ajută la întârzierea apariției bolii. Dar nici pentru celelalte, nu este totul pierdut!

Încercarea de lucruri noi pe măsură ce îmbătrâniți poate fi la fel de benefic. Aceasta include, de exemplu, hobby-uri noi, învățarea unor limbi străine sau abilități, sau orice activitate intelectuală cotidiană (cuvinte încrucişate, sudoku, jocuri de societate etc).

3. O viaţă socială activă
Studiile au constatat că prin continuarea socializării odată cu înaintarea în vârstă (ieșiri, activități culturale, voluntariat …) oamenii se protejează împotriva demenței. În plus, persoanele care întrețin o rețea socială mai mare tind să aibă funcții cognitive mai bune.

4. O dietă mediteraneană?
Oamenii de ştiinţă nu au fost încă în măsură să stabilească în mod clar ce grupuri de alimente, vitamine sau alţi nutrienţi influenţează sau nu riscul de demenţă. Dar câteva studii s-au concentrat mai precis asupra dietei mediteraneene, care, prin reducerea hipertensiunii arteriale, ar putea favoriza amânarea simptomelor de demență.

Această dietă constă în principal din fructe, legume, ulei de măsline, pește și supliment de cereale, inclusiv cantități mici de carne.

5. Un model de somn stabil și relaxant
Tulburările și lipsa somnului sunt asociate cu un risc crescut de declin cognitiv pe termen lung. Este esențială adoptarea unui ritm de somn regulat și suficient de odihnitor. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă încă nu au putut determina dacă unele disfuncţii legate de somn ridică mai multe probleme decât altele.