Somnul are un rol covârșitor în neuroplasticitatea creierului, ajută la conservarea memoriei, la buna funcționare a activităților cognitive.
S-a demonstrat că somnul are legătură directă cu sănătatea fizică și emoțională.
Este important pentru o rutină sănătoasă de somn, ca ora de culcare să fie pe cât posibil aceeași în fiecare zi.
Faza REM a somnului este una dintre cele mai importante ,este asociată cu visele intense și se distinge printr-o activitate cerebrală care seamănă cu cea din timpul stării de veghe. Literatura de specialitate arată ca in timpul aceste faze a somnului memoria este cel mai bine consolidată.
De asemenea studiile pe animale au evidențiat că în timpul REM, anumite zone cerebrale active în timpul invațarii sunt reactivate.
În paralel cu acest proces de asanare cerebrală care are loc în timpul somnului, somnul facilitează și reorganizarea conexiunilor cerebrale.
Așadar somnul, este demonstrat stiintific la acest moment că nu este doar un mijloc de odihnă a organismului nostru, un mijloc de reîncărcare, ci are rol în menținerea sănătătii creierului și optimizare funcționarii, ajută la regenerarea și reorganizarea conexiunilor neuronale.
Un rol definitoriu în neurogeneză (nașterea noilor neuroni) îl are somnul, acest lucru se poate petrece inclusiv la vârsta adultă.
Hipocampul, este o structură cerebrală cu rol în procesele de învățare și memorie, somnul ajută hipocampul în stocarea materialului de memorat, în procesul memorării.
În timpul somnului profund, pulsiunile ritmice ale lichidului cerebrospinal sunt cuplate cu undele încetinite ale activității electrice și ale vaselor de sange din creier. Practic, când dormim, undele imense ale lichidului cerebrospinal – care învelește creierului – intră și ies intr-o maniera ritmică, arată un studiu recent publicat de Science.
Un studiu realizat în America demonstrează rolul somnului în curațărea deșeurilor cerebrale acumulate de-alungul zilei. Autorii sustin că dinamica acestor unde theta din timpul somnului, este legată de undele încete ale activitatii neuronale, caracteristică somnului profund și de oscilatiile corespunzatoare volumului de sânge din creier. Descoperirile arată că aceste unde curăță produsele reziduale din creier, aspect care evidentiază avantajele somnului asupra sistemului nervos central. Cercetarea este utilă pentru că crează o punte între activitatea neuronală de circulația sangelui si de curațarea creierului.
Dintre beneficiile și funcțiile asociate cu frecvențele cheie ale undelor cerebrale menționez ։
• Gamma: învățare, concentrare și autocontrol
• Beta: niveluri crescute de energie, concentrare, vigilență și gândire clară
• Alfa: ajută la dureri de cap tensionate, memorie, anxietate ușoară și stări de flux creativ
• Theta: poate ajuta procesarea emoțională, relaxarea profundă, intuiția, consolidarea memoriei
• Delta/subdelta: poate ajuta la ameliorarea durerii, funcției imune, vindecării și somnului profund.
Activitatea alfa începe la aproximativ vârsta de 6 ani. La adulți, produce o stare caracteristică de „stare de flux” calmă, creativă atunci când închidem ochii și începem să ne retragem din stimularea senzorială externă, cum ar fi când „visăm ziua”. Este adesea denumit podul dintre trezire și somn.
Activitatea alfa poate fi mai pronunțată la persoanele creative, artistice și antreprenoriale. Acesta a fost legat de experiența „aha” de perspectivă creativă și de gândire „out of the box”. Monitorizarea EEG a lui Alfred Einstein a arătat că a produs o activitate alfa consecventă în timp ce rezolva sarcini matematice complexe.
Studiile sugerează că, în timp ce alfa superior sau mediu poate ajuta la aceste tipuri de activități, alfa inferior poate fi contraproductiv pentru o gândire critică foarte atentă, concentrată sau pentru lucrări tehnice, orientate spre detalii.
În concluzie un somn bun la ore constante facilitează în cursul nopții regenerarea neuronilor din scoarța cerebrală și la formarea de noi amintiri, de-asemenea îmbunătățește acuitatea verbală. Există o relație direct proporțională între somn și neuroplasticitate. Neuroplasticitatea este un proces foarte complex în care noi neuroni și sinapse sunt create în fiecare zi pentru a crește învatarea și memoria.
Lipsa somnului, a minim 7-8 ore pe noapte, de preferat să ne punem în pat cam la aceleasi ore, crește riscul de amintiri false. În timpul somnului are loc un proces în care creierul stimulează fiecare dintre circuitele legate de învățarea si experiența zilei; în acest proces creierul decide care sunt semnificative. Sinapsele neimportante sunt tăiate și la trezire există mai multă energie pentru sinapsele si amintirile mai puternice, care supravietuiesc.