Analizele de sânge se fac periodic și sunt foarte importante pentru determinarea cantității de celule roșii și albe din sânge, a nivelului de hemoglobină și al altor componente. Acest test de rutină poate descoperi anemia, infecții și chiar cancerul sângelui.
Tot din analizele de sânge se poate „citi“ modul în care funcționează inima, rinichii și ficatul prin verificarea glucozei din sânge, a calciului și a nivelului de electroliți. Pentru a verifica modul în care funcționează inima și riscurile lacare aceasta este expusă, este nevoie de nivelul de grăsimi din sânge, cum ar fi colesterolul „bun“ (HDL), colesterolul „rău“ (LDL) și trigliceridele.
Dacă vei reuși să înțelegi și să „traduci“ rezultatele analizelor de sânge împreună cu medicul tău, vei reuși și să iei decizii bune în ceea ce privește dieta și stilul de viață. Iată 10 lucruri pe care un medic s-ar putea să nu ți le spună dacă tu nu vei întreba.
Care este vestea bună referitor la analizele mele de sânge?
Testele de sânge de rutină sunt făcute, în general, pentru a căuta probleme. Așa că dacă elementele din sânge sunt la un nivel normal, și la fel este și cel al colesterolului, s-ar putea să nu fie nevoie să mai ajungi în cabinetul medicului. Dar chiar dacă lucrurile par normale, discută totuși cu medicul de familie rezultatele, pentru a vedea dacă sunt diferențe de la ultimul test de sânge și ce înseamnă aceste schimbări.
„Normal“ poate însemna altceva la femei și bărbați
Dacă vei compara rezultatele tale cu cele ale cuiva de sex opus, vei observa că există unele diferențe. De exemplu, rata normală de referință pentru numărul de celule roșii este undeva între 5 și 6 milioane de celule pe microlitru la bărbați, și între 4 și 5 milioane la femei.
„Normal“ ar putea varia în funcție de vârstă
Pentru unele teste, cum ar fi cel al hemoglobinei, rezultatele normale variază în funcție de vârstă. De exemplu, la copii nivelul normal de hemoglobină este undeva între 11 și 13 g/decilitru, în timp ce la bărbați normal este între 14 și 17 g/dl, iar la femeie între 12 și 15 g/dl.
Dar, în ceea ce privește colesterolul „rău“, un nivel sub 100 miligrame/decilitru este considerat optim indiferent de vârstă. Astfel, în funcție de vârstă și alți factori de risc pentru boli de inimă, numai medicul poate interpreta nivelul de colesterol. De exemplu, dacă ești bărbat și ai depășit vârsta de 45 de ani, ori femeie de peste 55 de ani și siferi de boli de inimă sau diabet, medicul ar trebui să vă sfătuiască să micșorați nivelul de colesterol dacă depășește 100 mg/dl.
Un rezultat „pozitiv“ nu e neapărat o veste bună
Unele analize de sânge pot scoate la iveală unele boli prin căutarea markerilor moleculari din sânge – printre care anemia cu celule falciforme, testul HIV, cel de hepatită C, ori cele de depistare a genelor BRCA1 sau BRCA2 pentru cancerul mamar și cel ovarian. Rezultatele sunt considerate „pozitive“ atunci când este descoperit markerul bolii – ADN, anticorpi sau o proteină. În aceste cazuri, un rezultat pozitiv înseamnă că poți avea o boală sau o tulburare, sau în cazul unei boli infecțioase, înseamnă că ai fost expus acesteia în trecut.
Un rezultat „negativ“ al testului este de obicei o veste bună
„Negativ“ nu înseamnă „rău“ atunci când vine vorba de testele de sânge. Un rezultat negativ înseamnă că testul nu a detectat nicio problemă, indiferent dacă era vorba de un marker al bolii sau un risc de a face vreo boală. Atunci când faci un test de sânge pentru a detecta o boală infecțioasă – cum ar fi cel pentru depistarea tuberculozei – obținerea unui rezultat negativ este o veste bună: înseamnă că testul nu a descoperit nicio urmă de infecție.
Pot exista și rezultate fals pozitive
Un test de screening pentru o anumită boală trebuie confirmat de un al doilea, mai specific, pentru a afla dacă rezultatele sunt corecte. Un exemplu este testul rapid HIV, care în cele mai dese cazuri este corect, dar uneori se poate întâmpla să fie fals pozitiv (ceea ce înseamnă că rezultatul este pozitiv, dar persoana nu are de fapt boala). În acest caz trebuie efectuate anumite teste care măsoară anticorpii, de vreme ce o se poate întâmpla ca o persoană care are artrită reumatoidă sau mielom multiplu produce anticopri care interferează cu un astfel de test.
…dar și fals negative
Uneori se poate întâmpla ca un test să nu poată dovedi o boală, chiar dacă trebuie să-l faci. De exemplu, dacă ai făcut un test de sânge pentru detectarea hepatitei C, iar rezultatele au primit rezultat negativ, dar tu ai fost expus virusului în ultimele luni, s-ar putea totuși să ai o infecție și să nu-ți dai seama. La fel se poate întâmpla și în cazul testelor pentru detectarea bolii Lyme. Dacă ești testat în primele săptămâni ale infecției, rezultatele sîngelui ar putea primi rezultat negativ pentru că organismul nu a început încă să producă anticorpi.
Valorile testului pot să difere de la laborator la laborator
Rapoartele tehnicienilor de laborator compară rezultatele testului de sânge cu valori-limită care sunt considerate normale pentru acel laborator. Unele valori-limită pot fi stabilite și în funcție de rezultatele testelor mai multor oameni care au fost testați înainte în acel laborator. Așa că nu trebuie să fii surprins dacă există mici diferențe între rezultatele de la două laboratoare diferite.
Rezultatele anormale nu trebuie să fie cauzate de o boală
Rezultatele unui test în afara valorilor-limită nu înseamnă neapărat că ai boală sau o tulburare. Valorile pot fi depășite și din alte motive. Dacă faci un test de glucoză și mănânci ceva înainte de analize sau dacă ai băut alcool cu o noapte înainte, sau dacă iei anumite medicamente, rezultatele pot depăși valorile normale. Dar nu înseamnă că ești bolnav. Pentru a evita astfel de probleme, ar fi bine să vorbești cu medicul de familie înainte de orice analiză, în caz că este nevoie să te pregătești în vreun anumit fel.
Se pot întâmpla și greșeli
Se întâmplă foarte rar să se încurce rezultatele analizelor, dar totuși se poate întâmpla. Rezultatele pot fi influențate și de modul în care au fost mânuite probele de sânge. Adică, dacă au fost colectate într-un recipient greșit, agitate în mod incorect sau depozitate pentru prea mult timp sau la temperatura greșită, poți obține un rezultat greșit.
