Patologiile benigne ale sânului pot fi clasificate în funcție de etiologia acestora: în patologii infecțioase și tumori nefroliferative. Toate prezintă un oarecare risc relativ de evoluție spre o boala neoplazică.
Patologiile infecțioase sunt determinate de pătrunderea unor agenți patogeni în proximitatea glandelor secretorii mamare sau a țesustului periductal (grăsimea sânului), printre acești patogeni frecvent regăsindu-se bacteriile și fungi.
În trecut, tratamemtul acestei patologii consta în incizarea abceselor mamare și drenajul acestora, chirurgia modernă prezentând o evoluție în acest domeniu și abordează protocoale de drenaj percutan aspirativ împreună cu antibioterapie sistemică după decelarea agentului patogen și a sensibilității acestuia la antiotic, drenajul operator fiind rezervat cazurilor cu severitate crescută sau fără rezultat la tehnica aspirativă succesivă.
Micozele mamare sunt mai rare și implică, de obicei, blastomicoza sau sporotricoza. Ele apar, de obicei, prin inocularea la nivelul tesutului mamar de către sugar și sunt localizate în proximitatea țesutului periareolar. Tratamentul infecției micotice rezumându-se la agenți antimicotici și doar în cazuri particulare se ajunge la drenajul abcesului chirurgical.
Hidrosadenita supurativă a sânului este o altă patologie infecțioasă specifică țesutului tegumentar al glandei mamare și se manifestă prin extravazarea unui lichid cu aspect infectat de la nivelul pielii sânului, în proximitatea areolelor unde se regăsesc glandele secretorii Montgory. Tratamentul acestei patologii constă, adesea în excizia chirurgicală pielii implicată.
Tulburarile benigne ale sânului prezintă multe tipuri de subclasificari, însă ele sunt reprezentate de chisturile mamare, calcificările, fibroadenoamele, papiloame , tumori sclerozante și hiperplazii ale diferitelor clase celularea prezente în glanda mamară.
Boala fibrochistica este un termen frecvent folosit în diagnosticul clinic și el cuprinde o mare parte a patologiilor descrise anterior. Mai mult, raționează nevoia de biopsie a glandei mamare pentru indentificarea histopatologică a leziuniii și excluderea caracterelor maligne.
Screeningul sânului constă în efectuarea periodică (anuală) a mamografiei cu completarea acesteia cu ecografie mamară la recomandarea specialistului.
Atât mamografia, ecografia cât și RMN sunt tehnici imagisitice care pot identifica leziuni mamare cu caracteristici de benignitate sau malignitate, însă indentificarea unor caracterisitici suspecte IMPUNE biopsia sânului ecoghidată.
Patologia mamară, nu trebuie neglijată și trebuie tratată cu maximă seriozitate prin investigații frecvente. Este necesar consultul la specialistul de radiologie (ecografie sau mamografie ) și ulterior către medicul specialist chirurg (care se ocupă de puncție / biopsie / tratamentul infecțiilor și a leziunilor chistice).