Arhive stil de viata

Cele mai bune 7 ponturi pentru un stil de viață sănătos din întreaga lume

Nu trebuie să sari în avion și să faci înconjurul planetei pentru a afla cum îmblânzești tensiunea, cum faci o durere de cap să treacă sau ce remedii naturale sănătoase folosesc oamenii din întreaga lume.

Elveția: Menținerea unei imunități de fier cu mișcare „invizibilă“

Femeile din Elveția merg mult pe jos sau se deplasează cu bicicleta pentru a ajunge de la o destinație la alta. Chiar dacă ard cu numai 63 de calorii zilnic mai mult decât majoritatea americanilor, prin astfel de mișcare efectuată în mod regulat încurajează celulele albe din sânge să producă hormoni care să lupte cu infecțiile, potrivit womansworld.com. Despre asta cercetătorii de la North Carolina’s Appalachian State University spun că scad riscul de îmbolnăvire cu 55% la sută.

Finlanda: Saună pentru detoxificare și un plus de energie

Te simți cam lipsit de vlagă? O încetinire a ritmului de viață înseamnă pentru ficat și rinichi o creștere a toxinelor care te cam lasă fără vlagă. Pentru a combate asta, femeile din Finlanda merg la saună, unde aburii deschid porii și mărește viteza de cirulație a sângelui pentru a grăbi detoxificarea. Tu ai putea să profiți de saună sau o baie fierbinte la tine acasă, câte 20 de minute, de patru ori pe săptămână.

Germania: Evită îngrășarea consumând cartofi

Sună prea bine pentru a fi adevărat: femeile din Germania mănâncă de două ori mai mulți cartofi decât americancele, de exemplu, dar sunt cu 94% mai puțin predispuse la a se îngrășa în timpul toamnei și iernii. Oamenii de știință de la Univeristatea din Maine spun că triptofanul în combnație cu potasiul și magneziul din legume triplează starea de sațietate (ccea cene ține departe de gustări nesănătoase) și crește metabolismul. Pentru a-ți menține greutatea, bucură-te de cartofi copți, făcuți la aburi sau fierți.

Japonia: Fără stres cu parfum de iasomie

Femeile din Japonia sunt cunoscute pentru faptul că mereu fac ceva,mereu sunt pe fugă,motiv pentru care au transformat iasomia în leacul împotriva stresului, oricând este nevoie. Parfumul dulce este folosit în Japonia încă din secolul al XIII-lea, iar cercetătorii japonezi că parfumul acestei flori accelerează producția de cortizol și eliberează o substanță chimică în creier, care calmează (GABA), în mai puțin de două minute.

Așa că ai putea ține în geantă o sticluță cu esență de iasomie și să inhalezi de fiecare dată când te simți stresat.

Japonia: Îmbrățisează-ți animalul de companie

În Japonia, femeile se simt liniștite atunci când descoperă ikigai sau un sens al existenței. Oamenii de știință de la Universitatea Purdue spun că îngrijirea unui animal de casă sau a unor plante pentru 15 minute zilnic scade cantitatea de cortizol cu până la 33%.

India: Scapă de durerile de cap sorbind dintr-un ceai de ghimbir

În India, femeile se bazează pe ginger mai mult decât să-l pună în felurile de mâncare preferate. Ghimbirul este un remediu tradițional și pentru ameliorarea durerilor de cap. Și dintr-un motiv foarte bun: componentele din ghimbir numite gingerole cresc producția de endorine care fac duererea să dispară, potolind inflamațiile. În plus, un studiu din revista Phytotherapy Research a descoperit că acești compuși ameliorează durerile de cap la fel de eficient precum orice analgezic din farmacie.

Portugalia: Dormi după ce ai făcut o faptă bună

Portugalia este cunoscută ca fiind „cea mai prietenoasă țară din lume“, datorită culturii de bunătate pe care o promovează. Acolo, oamenii deschid larg ușile străinilor sau gătesc mese împreună cu vecinii. Cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh spun că un astfel de comportament crește producția de hormoni care induc somnul, reducând riscul de insomnie la jumătate.

1 din 3 cazuri de cancer mamar ar putea fi evitat dacă femeile ar avea grijă la alimentație și ar face mai mult sport

Unul din trei cazuri de cancer la sân ar putea fi prevenit cu ajutorul mai multor schimbări simple ale stilului de viață, potrivit unui nou studiu citat de dailymail.co.uk.

Cercetătorii de la Mayo Clinic din Jacksonville, Florida, spun că cea mai ușoară formă de prevenție pentru femei este să mănânce sănătos, să facă mai mult sport și să bea mai puțin alcool. Ei au descoperit că pierderea în greutate poate diminua cu până la jumătate riscul femeilor de a face a ceastă boală, iar renunțarea la alcool ar putea preveni aproape 10% din cazurile de cancer mamar.

Cancerul de sân este ucigașul principal al femeilor cu vârste cuprinse între 20 și 59 de ani, iar viitorul pare alarmant, dar echipa de cercetători a făcut o listă cu câțiva pași pe care femeile îi pot face pentru ele însele ca să scadă riscul.

În America, de exemplu, una din opt femei va fi diagnosticată cu cancer mamar în timpul vieții, potrivit Societății Americane de Cancer. Mai mult de 268.000 de cazuri se estimează că vor fi diagnosticate în 2019, iar mai mult de 41.700 vor muri.

Cancerul mamar provoacă aproape la fel de multe decese în rândul femeilor precum cancerul pulmonar. Cancerul de sân apare și la bărbați dar rata de incidență este mai mică de 1%.

Când apare pericolul

Pentru noul studiu, echipa a evaluat în 2018 o analiză a World Cancer Research Fund și Institutul American pentru Cercetarea Cancerului despre cum anumiți factori ai stilului de viață influențează riscul de a face cancer. Oamenii de știință au descoperit că femeile aflate la postmenopauză sunt de două ori mai predispuse la a fi disgnosticate cu cancer mamar dacă sunt obeze. Unul din motive ar putea fi nivelurile de estrogen. După menopauză, estrogenul este produs în principal de țesutul gras, facând ca femeile supraponderale să aibă niveluri ale estrogenului în sânge mai ridicate decât femeile mai slabe.

Un studiu din 2011 al Breast Cancer Collaborative Group a descoperit că femeile care au niveluri mai ridicate de estrogen au un risc crescut de a face cancer mamar.

Acesta urmează recomandărilor Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor care estimează că activitatea fizică ar putea preveni unul din opt cazuir de cancer mamar. Echipa adaugă faptul că antrenamentul zilnic merge mână în mână cu o nutriție bună.

Un alt studiu

Un studiu din 2017 al Cancer Update Project a scos la iveală că femeile care au mâncat mai multe legume lipsite de amidon, cum sunt broccoli și sparanghelul, au avut un risc mai scăzut de a face cancer mamar. Oamenii de știință au mai descoperit că alcoolul este carcinogen , responsabil de mai mult de 6% din cazuri de cancer la sân.

De atunci, mai multe stucii au descoperit că femeile care beau 2-3 pahare de alcool pe zi au un risc crescut de a face cancer mamar de până la 20%. „Orice cantitate de alcool crește riscul de cancer mamar și cu cât o femeie bea mai mult, cu atât mai mare este riscul ei de a face cancer la sân“, au scris autorii studiului.

„Fără tratament, îmi era din ce în ce mai greu“

În lipsa unui diganostic corect și a tratamentului, simptomele astmului se pot agrava. O tânără din București, să-i spunem Ana, a simțit aceste lucru pe propria piele.

Acum în vârstă de 28 de ani, Ana a simțit încă din perioada liceului ce înseamnă o tuse sâcâitoare de care nu mai scăpa. A pus-o pe seama faptului că începuse să fumeze, dar a observat că atunci când răcea sau era frig afară, simptomele se înrăutățeau. Peste câțiva ani s-a angajat, iar la locul de muncă aerul condiționat și mediul uscat au făcut-o să se lupte cu ceva ce părea a fi un fel de alergie. „Am făcut de două ori pneumonie și am răcit foarte des, după care am rămas cu o tuse persistentă. Pentru că dura deja de un an, am mers la un medic ORL, care mi-a spus că nu am nimic“, povestește femeia.

Diagnostic salvator

Ana a mers și la un pneumolog, dar medicul i-a spus că are imunitatea slăbită. A urmat consultul la un alergolog care i-a recomandat tratament antialergic. Tusea a început să se mai amelioreze, dar nu a trecut. „Am fost bănuită că aș avea un parazit. Au încercat să excludă cât mai multe diagnostice. Am renunțat la fumat, iar nasul nu a mai fost așa înfundat. Am început să respir mai bine, dar tușeam în continuare“, spune ea. Apoi a ajuns la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta“, unde un medic i-a recomandat să facă mai multe investigații: bronhoscopie, spirometrie. Așa a aflat că suferă de astm. „Cu un alt spray antialergic n-am mai tușit. Înainte de diagnosticare, simțeam că fără tratament nu o mai pot duce. Crizele de tuse se agravau și pe sistem nervos, la supărări, stres, anxietate“, povestește femeia.

Alt stil de viață

De când a aflat cauza stărilor de rău, face mai mult sport, măcar o oră pe zi. Iese la alergat, cu bicicleta, la plimbare, la munte. „Cei care au avut o formă mai gravă de astm s-au simțit mai bine făcând ciclism, supunându-și corpul la efort, forțându-și plămânii să respire mai bine“. Pe lângă spray-ul inhalator bronhodilatator pe care-l ia la nevoie, trebuie să evite parfumurile puternice, odorizantele de cameră, să fie atentă la dietă, să mănânce la ore fixe și încet, pentru ca boala să fie ținută sub control.

De ce un stil de viață sănătos este mai important decât numărul kilogramelor

Nu judeca o carte după copertă, spune o vorbă din popor pe care o tot auzim. Și are sens. De ce ar trebui să judecăm pe cineva care este, să zicem, supraponderal, numai după cum arată? Aspectul fizic nu are nimic de-a face cu modul în care este acea persoană, nu spune nimic despre bătăliile interioare și provocările pe care le are, și, mai ales, nu spune nimic despre ce a făcut în această viață.

Aceeași problemă se pune și în cazul persoanelor slabe. Nu ar trebui să spunem neapărat că acestea sunt sănătoase doar pentru că sunt slabe. De câte ori nu ați spus, „O, arată foarte bine! Drăguță, subțirică și sănătoasă!“ Ceea ce nu este întotdeauna conform cu realitatea.

Am citit recent un articol exact despre asta. Articolul se referea la australieni, dar ceea ce scria acolo se poate aplica, fără excepție, oriune în lume. Punem prea mult accent pe greutate, și foarte mulți oameni se luptă să-și mențină „o greutate sănătoasă“, astfel încât ne închipuim că toți care au reușit să o facă sunt și neapărat sănătoși.

Ce trebuie făcut

Numeroase studii arată că multele kilograme în plus cresc riscul de diabet, cancer, boli de inimă și chiar de deces. Dar problema este de fapt cum definim kilogramele în plus. Unele studii se uită numai la numărul acestora. Alții folosesc indicele de masă corporală care include atât greutatea, cât și înălțimea. Dar nici unii, nici alții nu spun nimic despre starea de sănătate în general.

Până la urmă, un stil de viață sănătos are numeroase beneficii asupra stării de sănătate indiferent de impactul asupra greutății. Nu e nicio surpriză că sedentarismul, alimentația proastă și fumatul pot duce la creșterea riscului de a face diverse boli. Și, în unele studii, condiția fizică este mai importantă decât numărul de kilograme, în general.

Pierderea în greutate nu este țelul principal

Asta ne face să spunem cu voce tare: „Nu există o greutate sănătoasă, ci numai stil de viață sănătos“.

Dacă ești subțirică și vrei să știi dacă te expui la vreun risc de boală, indicele de masă corporală îți poate spune grăsimea viscerală, cea din jurul organelor și îți poate spune dacă ești slabă pe dinafară și grasă pe dinăuntru. Și asta pentru că te poți îmbolnăvi chiar dacăai o greutate ideală.

Principalul mesaj este că pierderea în greutate nu trebuie să fie țelul principal. Ci crearea și susținerea unor obiceiuri sănătoase de viață. Acestea includ:

consumul de alimente neprocesate, fără adaos de zahăr
să fii activ și să ai un program regulat de activități sportive
să ai grijă la somn
să nu fii o persoană stresată

Începe de aici și ești pe drumul cel bun atunci când vine vorba de îmbunătățirea stării de sănătate. Pierderea în greutate apare în mod natural. Și chiar dacă nu, fii sigură că âți îmbunătățești starea de sănătate și, în consecință, viața.

Un articol de Nicolae Sobian, medic nutriționist, diabetolog

Reguli pentru prevenirea infarctului. Sfaturile specialistului

40 de români mor zilnic de infarct miocardic, principala cauză de deces din țara noastră. Cel mai recent raport al Societății Europene de Cardiologie arată că această cauză de deces se află pe primele două locuri în mai multe țări europene, România nefăcând excepție.

Specialiștii cardiologi spun că afecțiunile cardiovasculare, cum este infarctul, pot fi prevenite dacă se iau anumite măsuri. „Medicina bazată pe dovezi a arătat că bolile cardiovasculare pot fi prevenite în totalitate. Se poate face printr-un stil de viață sănătos. Așa că este bine să adoptăm o alimentație sănătoasă, bogată în uleiuri vegetale, fructe și legume. Tensiunea arterială trebuie menținută sub 140/90 mm Hg, nivelul de colesterol din sânge trebuie ținut sub observație (colesterol total sub 200 mg/dl și LDL – colesterol sub 115 mg/dl) și la fel și glicemia (sub 100 mg/dl). Iar greutatea corporală trebie menținută în limite normale“, explică dr. Rodica Moise, medic specialist cardiologie.

Factorii de risc

Cel mai important factor de risc asociat infarctului este fumatul. Urmează apoi, nivelul crescut al colesterolul „rău“ LDL, hipertensiunea, diabetul, obezitatea, sedentarismul și stresul. Periodic trebuie efectuate mai multe analize și investigații pentru identificarea acestor factori. În cazul în care medicul descoperă prezența unor anumiți factori de risc, vă va recomanda și schimbări ale stilului de viață la care va trebui să vă adaptați.

Simptomele infarctului

Infarctul miocardic poate debuta brusc și intens, dar se poate manifesta și prin durere și presiune în piept, în timpul mersului, în special când e frig sau foarte cald, ori în timpul nopții. „Aceste dureri, sub forma unor senzații de strângere, de arsuri, uneori de strivire) sunt resimțite în spatele sternului și pot iradia în brațul stâng, spre falcă, uneori în spate. De obicei, dispar în 3-4 minute. Infarctul se poate manifesta și prin respirație dificilă, transpirație, vărsături, bătăi de inimă rapide sau neregulate“, spune medicul specialist.

Măsuri de prevenire a infarctului

Cele mai simple reguli de prevenire se referă la alimentație și la stilul de viață.

Consumați alimente bogate în fibre pentru că ele scad tensiunea arterială și țin bolile de inimă la distanță. Consumați fructe , legume și produse din cereale integrale, surse bogate de fibre. Înlocuiește pâinea albă cu pâine din făină integrală, de preferat din secară.
Mâncați pește de trei ori pe săptămână deoarece acesta este bogat în acizi grași Omega-3. Puteți lua și suplimente pe bază de ulei de pește, deoarece scad tensiunea arterială și colesterolul. Iar lactatele pe care le consumați nu ar trebui să aibă grăsime mai mult de 1,5%.
Diminuați cantitatea de carne de porc și de miel pe care o soncumați. Este bogată în grăsimi „rele“ care se depun pe artere, încetinind funcțiile cardiace. Mâncați fără sare, deoarece surplusul de sodiu reține apa în organism. Evitați produsele de tip fast-food, cartofii prăjiți, prăjiturile, gogoșile, covrigii și biscuiții și reduceți sonsumul de cafea.
Testați-vă anual colesterolul și luați măsuri dacă valorile acestuia sunt mari. Persoanele cu un nivel ridicat de colesterol „rău“ sunt expuse unui risc semnificativ mai mare de a face boli cardiovasculare.
Renunțați la fumat. Nicotina îngustează arterele.
Faceți mișcare. Alergatul, deplasarea cu bicicleta, gimnastica aerobică, plimbările, urcarea scprilor și vâslirea îmbunătățesc funcționarea inimii, a plămânilor și circulația sangvină.

Ulcerul – boala care necesită multă grijă și răbdare

Când vine vorba de tratament, ulcerul are nevoie de multă grijă și răbdare. Bolnavii au nevoie de un anumit regim, care se bazează pe terapia prescrisă de medic, dar și pe respectarea unui stil de viață sănătos.

Ulcerul poate fi gastric sau duodenal. Tratamentul prescris de medic este adaptat, în funcție de fiecare pacient. Dar, în general, medicii prescriu antiacide și antisecretorii, care diminuează aciditatea gastrică și atenuează durerile. Dacă boala a fost cauzată de infecția Helicobacter pylori, medicii pot prescrie și antibiotice, care durează între 7 și 14 zile. „Există și cazuri când se poate recomanda și intervenția chirurgicală. Dar există mai multe reguli care trebuie respectate de bolnavii cu ulcer, iar dacă stilul de viață este unul sănătos, aceștia pot duce o viață absolut normală“, explică Dorian Berbiceanu, medic primar de medicină a familiei.

Fără țigări și alcool

Un regim de viață sănătos, mai ales pentru bolnavii de ulcer, înseamnă în primul rând renunțarea la alcool și la fumat, la băuturile acidulate. Trebuie evitate medicamentele antiinflamatoare,printre care se numără aspirina, ibuprofenul și altele nesteroidiene, care nu trebuie luate fără acordul medicului. Acesta le va prescrie pe perioade scurte și administrate numai împreună cu un protector gastric.

Evitarea stresului

Printre cauzele apariției ulcerului se numără și stresul. Este important pentru fiecare pacient diagnosticat cu ulcer să identifice toate cauzele și sursele de stres și anxietate și să încerce să le elimine. Stresul poate fi eliminat și cu ajutorul mișcării în aer liber, cel puțin 30 de minute pe zi, dar și cu ajutorul activităților care le sunt pacienților pe plac: cititul, plimbările cu câinele, jocurile cu copiii, filmele la cinematograf.

5 mese pe zi

„Pentru bolnavii de ulcer este foarte important să mănânce puțin și des și să mestece foarte bine mâncarea. Trebuie să aibă două mese principale pe zi și două gustări. Regimul alimentar este alcătuit împreună cu medicul, și este format din alimente permise și care îi sunt pe plac bolnavului, sau pe care le tolerează. Trebuie evitate citricele, ceapa, usturoiul, prăjelile, smântâna, grăsimile și băuturile acidulate“, spune medicul. De asemenea, bolnavii de ulcer trebuie să evite să bea cafea pe stomacul gol.

Cum reușește una din cele mai cunoscute regizoare din România să fie energică, creativă și bine plătită, deși are o afecțiune teribilă. „În afară de miere și sucuri naturale nu am nimic în frigider”

A locuit ani de zile pe lângă Facultatea de Drept într-o garsonieră micuță, dar cu terasă cât un apartament de trei-patru camere. Acolo soarele răsărea printre frunzele unui lămâi și apunea legănat într-un hamac. Musafirii veneau să se mire de contururile gigantice ale Casei Poporului, care îmbâcseau cerurile de la sud, plimbându-și apoi privirile importante peste verdele prăfuit al parcului Izvor sau pe deasupra acoperișurilor ciobite și găinățate ale imobilelor ultracentrale.

Avea piscină gonflabilă, grătar și multe ghivece cu verdeață comestibilă. Lângă ușa terasei prinsese rădăcini chiar în zidurile blocului și un copăcel. Ea nu a prins. Nu mai iubea și nici nu mai era iubită, așa că și-a luat, cu banii jos, garsonieră lângă Primăria Capitalei unde ascultă muzică la un pick-up turcoaz și face poze cu polaroidul. „Când am un gând trist mă uit la poze și-mi zic ce viață faină am”, îmi scrie ea într-un mesaj pe Facebook.

Acum bea smoothie pe stomacul gol, îl plimbă în continuare pe Mylo (prima foto jos) prin Cișmigiu, de cel puțin două ori pe zi, și scotocește, pe bani nu chiar puțini, prin viața și opera lui George Enescu.

Pe terasa de la Humanitas Kretzulescu, degetele regizoarei Carmen Lidia Vidu desenează în aer proiectul la care lucrează cam zece ore pe zi. Oedipul lui Enescu, despre care jurnalistul și scriitorul britanic Noel Malcolm spunea că „va rămâne una dintre cele mai puţin cântate capodopere ale secolului XX”. Tot ce face e gândit și organizat la secundă pentru că imaginile însuflețite de ea pe MacBook Air trebuie să se „lipească” perfect pe fiecare notă a spectacolului. Dirijorul operei e încântat, dar fiecare mic retuș presupune o nouă migală, uneori chiar și de zile în șir. Sunt câteva chestii care o sâcâie, dar per ansamblu îi place pentru că ascultă muzică și citește. La toamnă o să plece într-o vacanță exotică. Poate în Thailanda.

Are șapcă neagră de baseball, tricou și încălțări sport. Pare mai degrabă sportivă de performanță sau antrenoare. Înăuntru e o lansare de carte. A lui Tudor Ganea, parcă. Ea-mi recomandă „Omar și diavolii” a lui Dan Ciupureanu, un tip care trăiește la Paris și scrie excepțional, deși nu are prea multă școală.

Soarbe ușor dintr-o bere de ghimbir și îmi povestește, cu o voce moale, în care se mai simte puțin din mierea graiului ardelenesc, despre ce mănâncă, despre salate și fructe de mare, sucuri matinale și despre conținutul propriului frigider.

Am vrut deci să aflăm cum trăiește un regizor cunoscut, ocupat, solicitat, cu venituri bune pentru România, dacă are o viața boemă, dezordonată, dezechilibrată sau dacă, din contră, ține la „siluetă”, mănâncă sănătos, doarme bine și este generos cu el însuși. Înainte de a începe însă discuția despre sănătate și despre cum să facem să trăim mai mult și mai bine ne aprindem câte o țigară.

Terasa fostei garsoniere

CLV: Nu prea mai fumez. Cred că e prima pe ziua de azi…

Reporter: Și eu le-am redus. O lună nu am fumat deloc…(ne hlizim). Spune-mi despre tine că te știu un om vesel, pozitiv, sănătos și foarte ocupat. Ce mănânci? Ce bei? Cât sport faci?

CLV: Corpul meu e obișnuit ciudat….de la sport. Așa era moda pe vremea lui Ceaușescu, să-ți dai copilul la toate sporturile, să vină târziu și obosit acasă. Am un corp atletic pentru că am făcut sport foart mult timp și, după orele de înot, pe care l-am practicat mai mulți ani, am continuat să practic diverse alte sporturi – handbal, baschet, tenis. Mă îngrășasem, trebuia să slăbesc. Ideea e că organismul meu e obișnuit cu sport. După trei ore de înot pe care le făceam zilnic, mâncam un borcan de untură. Eram un pic solidă.

Nu am fost niciodată filiformă. Acum, în funcție de proiect și în funcție de locație, alimentația mea se schimbă.

Anul ăsta, la Constanța (unde a montat Jurnal de România. Constanța, n. red), am mâncat hrană de vegani și mult pește. Una din actrițe era vegană și m-a influențat foarte mult. Îmi place să copiez când vine vorba de alimentație și imediat am imitat. Mi-a plăcut însă foarte mult. În plus, magazinul și restaurantul de vegani erau chiar lângă hotelul meu și la doi pași de sala de repetiții. Am descoperit niște lucruri pe care nu știu nici acum să le numesc. Tot felul de paste, de semințe care seamănă cu icrele. Chiar erau incredibil de gustoase și intersant e că, după ce mâncam, nu mă simțeam obosită, nu aveam nevoie de siestă. Imediat ce mâncam de prânz aveam energie ca să-mi continuu restul de zi, să pot să lucrez. Și lucram câteva ore bune – cam de pe la 8 dimineața până la 12-1 noaptea. Zi de zi. Cam două luni. La prânz mâncam deci mâncare raw-vegan iar seara, după repetiții, opream la un restaurant grecesc și mâncam caracatiță, sepia sau fructe de mare. Nu am simțit nevoia în timpul ăsta de friptură sau alte preparate din carne, deși am fost crescută de părinți și de bunici pentru care carnea era leguma principală. Și m-am considerat apoi, adult fiind, un om care poftește la carne.

R: La doctor când ai fost ultima oară?

CLV: Merg tot timpul la doctor. Merg cu mama să-mi fac analizele de sânge, o dată sau de două ori pe an. Suntem preocupați cu toții în familie de analizele de sânge. Merg la ginecolog și la stomatolog. Cu excepția unor migrene, probleme de sănătate grave nu am. Iar acum încerc să-mi tratez aceste migrene prin acupunctură, reflexoterapie și, mai nou, de câteva zile prin homeopatie. M-am gândit să apelez și la tipul ăsta de medicină…

R: Ce mănânci de când ai început să lucrezi la Oedip?

CVL: Am trecut printr-o fază în care am mâncat numai salate. Nu mi-am impus, pur și simplu aveam poftă. Cred că asta își dorea organismul meu să consume. Nu am renunțat definitiv la carne, dar o vreme am simțit că mă obosea. Muncesc de o perioadă de timp non-stop. Trec dintr-un proiect în altul, fără nici măcar o scurtă pauză, cu echipe noi pe care le naști și le finalizezi. Deci începutul proiectului la George Enescu a fost pe salată și e foarte ciudat că, acum deși e vară, e foarte cald, de vreo două-trei săptămâni simt nevoia de carne. Dar cum mănânc un pic de carne mă simt obosită, greoaie, moleșită, seara îmi vine să mă culc foarte devreme. Cu toate astea nu-mi reprim pofta și mănânc la prânz un pic de carne.

R: Cum arată o zi din viața ta din punctul de vedere al meselor?

CLV: Dimineața nu prea mănânc. Îmi încep dimineața cu un amestec lichid de fructe făcut la mixer în care pun și ghimbir. Pun fructe de sezon – unele primite de la țară – și orice fruct mai am prin casă. Iese delicios. Mai beau uneori și ceai de anghinare pentru bilă, ficat. Apoi la prânz mergem și mâncăm un meniu la restaurantul unui hotel din apropiere cu cel mult 25 de lei. E un prânz consistent cu supă, felul doi. Seara încerc să nu mănânc după ora șase. Dacă alimentația mea se schimbă mereu de la un proiect la altul, de la o poftă la alta, deprinderea asta cu ora 18.00, pe care o am de prin adolescență, e bine fixată în creierul meu. Nu reușesc mereu s-o respect, dar o voce interioară îmi șoptește să am grijă că dau foarte greu jos și că trebuie să-mi înfrunt poftele care mă cuprind după acea oră. În rest, merg mult cu bicicleta, ies cu Mylo de trei ori pe zi în parc, mă plimb foarte mult în cele două zile libere de week-end.

R: Ce ronțăi între mese?

CLV: Niciodată nu am avut-o pe asta cu ronțăitul. Nu mănânc nimic între mese. Nici măcar fructe, biscuiți sau legume. Mesele mele sunt consistente, mănânc mult la o masă, dar niciodată între. Nu am niciodată ceva de ronțăit prin casă, deși maică-mea tot timpul îmi spune „Carmen, să-ți dau niște covrigei”.

R: Ce ai în momentul ăsta în frigider?

CLV: Miere, fructe pentru sucul de dimineață, lămâi, ceaiuri. Deși nu prea beau ceaiuri, cu excepția celui de anghinare, lumea când vine la mine îmi face cadou un ceai. Deci am multe ceaiuri, apă, sucuri naturale. Am avut și o conservă de pește, dar nu am carne la congelator sau alte produse. Asta însă și pentru că locuiesc în centrul Bucureștiului și pot să cobor la orice oră din zi sau din noapte și să cumpăr tot ce poftesc. Sunt pe aproape multe magazine non-stop de unde pot să iau tot ce am nevoie.

În rest, apa e foarte importantă. Mulți actori mi-au spus lucrul ăsta. Ei beau foarte multă apă la repetiții. Fiecare vine cu sticla de doi litri și pe mine m-a ajutat enorm lucrul ăsta. Mi-a priit și am sfârșit prin a-l adopta și eu. În teatru, ca-n multe domenii de altfel, e important să încerci să-ți menții pielea tânără cât mai mult cu putință și să ai o atitudine corporală care să te avantajeze pentru drumul lung pe care îl ai de străbătut.

R: Iei vitamine?

CLV: Nu iau vitamine pentru că am citit că dacă iei după ureche pot să-ți facă mai mult rău decât bine. Și nici nu simt nevoia. Reglează niște probleme și e posibil să deregleze altele. Dacă mă simt slăbită, moleșită, beau apă cu lămâie

R: Ai ținut vreodată cură de slăbire?

CLV: O singură dată, după ce m-am lăsat de sport pentru că mă îngrășasem 20 de kilograme. Un ou și două mere, sigura pe care am ținut-o și singura pe care o știu. Atât mâncam și știu că am slăbit cât mi-am propus.

În rest, mi se pare foarte interesantă alimentația lichidă. Mi-ar plăcea să pot trăi așa, adică tot ce introduc în organismul meu să fie lichid, dar trebuie să citesc mai mult pe acestă temă. În același timp, sunt o mare admiratoare a raw-veganilor. Am consumat mâncare raw-vegană, mi-a plăcut enorm, dar deocamdată nu pot adopta un asemenea regim pentru că mi-ar trebui mult timp să gătesc sau să prepar asemenea mâncăruri iar eu în acest moment nu am timpul ăsta. Trebuie să mergi la niște magazine specializate, îți trebuie aparatură specfifică…e foarte gustoasă, sățioasă, dar nu sunt încă pregătită să adopt un asemenea stil de viață. Simt însă că aș putea trăi cu supe și salate toată viața.

R: Ce conține salata ta preferată?

CLV: Îmi place la nebunie salata cu ton. În ce privește „verdele” aceasta ar trebui să conțină rucola, valeriană, baby-spanac, pătrunjel. Apoi ouă de la țară fierte, tăiate și amestecate în salată, miez de nucă, un pic de mozzarela și ulei de măsline. Asta e o salată de care nu mă satur niciodată.

R: Cum reziști din punct de vedere psihic? Ce te ajută să nu cazi în momentele mai dificile?

CLV: Visez sport. Și noaptea trecută am visat că înot. Migrenele de care sufăr și în timpul cărora nivelul de serotonină scade dramatic – ar trebui să mă transforme într-o persoană melancolică, poate chiar depresivă. Doar că având conformația asta de sportiv – până și homeopatul mi-a zis că se vede clar că sunt pe activitate și pe acțiune – și pofta asta teribilă de mișcare, la mine nu e așa dramatică situația. Mie salata, sportul și apa îmi plac la nebunie. Dacă m-ai închide în casă, cred că aș înnebuni. Dar nu-mi place singurătatea și mișcarea sau ieșitul trebuie să fie în compania cuiva. Îmi place să înot, să mă plimb sau să alerg împreună cu cineva, să am companie atunci când merg cu bicicleta. Nu sunt genul de sportiv singuratic sau solitar.

Uneori simt însă nevoia să mă retrag în liniștea unei biserici, chiar și în timp ce lucrez. Când sunt tulburată, când nu mi se leagă gândurile, apele, proiectele, las totul baltă și plec zece minute de acasă. Și în România găsești biserici la tot pasul. Nu-ți trebuie să mergi prea mult până să-ți apară una în cale. Chiar dacă merg în fiecare duminică, întotdeauna după ce plimb câinele, chiar și atunci când nu sunt în București, asta nu înseamnă că nu simt nevoia uneori să merg puțin și în cursul săptămânii”.