Arhive Omega 3 - Sanatate 7

Alimentul de care ai nevoie pentru a slăbi și a diminua cantitatea de zahăr din sânge

Auzim foarte des vorbindu-se despre proteine (mai ales atunci când vine vorba despre slăbit), dar mulți nutriționiști susțin importanța unor grăsimi sănătoase și a fibrelor.

Indiferent dacă încerci să mai dai jos din kilogramele în plus, dacă suferi de o boală cronică sau dacă pur și simplu te îngrijești de sănătatea ta, grăsimile și fibrele sunt nutrimente–cheie de care noi toți avem nevoie pentru că ajută organismal să funcționeze la parametrii normali. Vestea bună e că există un aliment care furnizează și grăsimi sănătoase și fibre: semințele de chia.

Ce sunt semințele de chia?

Semințele de chia provin de la Salvia hispanica, o plantă din familia mentee. Poate că sunt mici, dar sunt pline de nutrimente puternice. Conșin antioxidanși, fier, fosfor, mangan și calciu. De asemnea, au în componența lor acizi grași Omega-3 și fibre insolubile care aduc beneficii sănătății tale în mai multe feluri.

Discuțiile despre pierderea în greutate se concentrează în general în jurul proteinei, de vreme ce proteina este necesară pentru mușchi sănătoși și ajută la contolul hormonilor foamei și la reducerea poftelor. Știm că și fibrele și grăsimile sănătoase sunt componente esențiale.

Aportul fibrelor

Potrivit cercetătorilor de la Mayo Clinic, fibrele pot ajuta la obținerea unei greutăți sănătoase prin dezvoltarea digestiei, controlul zahărului din sânge și creșterea sațietății. O digestie mai bună duce la o greutate corporală sănătoasă pentru că putem astfel să eliminăm toxinele din organism, în timp ce reducerea cantității de zahăr din sânge înseamnă că surplusul de grucoză nu este depozitat ca grăsime.

Ba mai mult, s-a dovedit că fibrele îmbunătățesc sănătatea intestinelor prin hrănirea bacteriilor bune din microbiomul nostru. Într-un microbiome sănătos, bacteriile bune din intestine creează o linie impermeabilă care dezvoltă imunitatea prin stoparea toxinelor de a se duce în vasele de sânge. Fibrele furnizează astfel o apărare puternică și naturală.

Acizii grași Omega-3

Acizii grași Omega-3 din semințele de chia pot proteja creierul și au fost asociate cu un risc mai mic de a face boli neurodegenerative și al declinului cognitiv. Nutriționiștii spun că aceste grăsimi te pot ajuta să pierzi din kilogramele în plus. S-a dovedit că acizii grași Omega-3 pot influența nivelul de inflamație din organism, rezistența la insulin și factorii de risc pentru boli cardiace la subiecți cu sindrom metabolic, ducând la un risc scăzut de obezitate. În plus, aceste grăsimi pot îmbunătăți sănătatea ochilor prin reducerea riscului de a face degenerescență maculară, dar luptă și cu simptomele depresiei și anxietății.

Cum poate fi consumată

Pare simplu și chiar așa este. Se întâmplă de multe ori ca natura să ne ofere tot ce avem nevoie, toate nutrimentele necesare, pentru a funcționa normal. Dacă nu ați mai mâncat chia până acum, cel mai banal mod în care o puteți consuma este formă de budincă.

Budinca de chia se prepare prin înmuierea semințelor în apă sau în lapte vegetal. Este important să înmoi semințele de chia înainte de a le consuma. Poți presăra semințe de chia peste cereal sau în iaurt, dar înmuierea lor în prealabil este cel mai bun mod de a beneficia de proprietăților lor și de a reduce riscul de balonare.

Cum scădem nivelul crescut al trigliceridelor

Trigliceridele sunt grăsimi prezente în sânge și sunt esențiale pentru organism, fiind o sursă importantă de energie. În exces, însă, ele sunt dăunătoare sănătății.

Nivelul crecut al trigliceridelor este asociat cu obezitatea, unele boli endocrine și renale, cât și cu anumite medicamente (diuretice, corticosteroizi, interferon, betablocante).

Principalii factori ai hipertrigliceridemiei sunt stresul, fumatul, dieta bogată în grăsimi și consumul excesiv de alcool. Nivelul acestor grăsimi poate fi scăzut prin adoptarea unui stil de viață sănătos, înaintea oricărui tratament medicamentos.

Care sunt valorile normale ale trigliceridelor

Nivelul trigliceridelor se măsoară prin analize de sânge. Acestea se fac pe stomacul gol, după un repaus alimentar de 12 ore.

Valori normale: <150mg/dl
Valori crescute la limită: 150-199 mg/dl
Valori crescute: 200-499 mg/dl
Creștere severă: >500 mg/dl

Fă mișcare

Pe lângă o dietă echilibrată, importantă este și mișcarea, la sală sau în aer liber. Specialiștii recomandă cel puțin 30 de minute de exerciții de intensitate moderată pe zi. Mai multe studii demonstrează că sportul, practicat cu regularitate, duce la scăderea nivelului de trigliceride cu până la 22% și a nivelului de colesterol cu până la 12%. O altă măsură care se impune este renunțarea la fumat.

Evită zahărul

Trebuie evitate alimente precum bomboanele, prăjiturile, produsele de patiserie, siropurile, băuturile carbogazoase pentru că acestea cresc nivelul trigliceridelor. Poți înlocui zahărul din ceai, cafea și prăjituri cu îndulcitor natural, cum este stevia.

Și băuturile alcoolice sunt de vină pentru creșterea trigliceridelor, de aceea, ai grijă să nu le consumi în exces. În cazul femeilor, se recomandă jumătate de pahar de vin pe zi, iar în cel al bărbaților, un pahar.

Consumă fibre

Legumele și fructele sunt sursă importantă de fibre, care previn depunerile de grăsimi pe vasele de sânge și contribuie la echilibrarea trigliceridelor. Așa că, trebuie consumate legume și fructe precum morcovii, dovleceii, fasole, mere, pere, portocale, prune, toate fiind surse importante de fibre.

Alimente care conțin acizi grași Omega-3

Grăsimile animale, care se găsesc în carnea grasă, mezeluri, lactate grase, duc și ele la hipertrigliceridemie. Le poți înlocui cu grăsimi sănătoase, precum acizii grași Omega-3, care se găsesc în peștele gras (sardine, hering, macrou, ton) și fructe oleaginoase (maximum 30 grame pe zi). Nutriționiștii recomandă 3-4 porții de pește gras pe săptămână.

Orezul și pastele din făină albă cresc nivelul trigliceridelor, acestea fiind de evitat. În locul lor poți consuma orez brun și paste din cereale integrale.

Ce modificări trebuie să faci în dietă atunci când suferi de hipertensiune

S-a dovedit foarte clat că există unele substanțe care pot duce la apariția hipertesniunii, sau chiar o agravează, în timp ce altele au rol protector și țin boala departe.

Prima recomandare a medicului, după ce ai primit diagnosticul de hipertensiune, este : mai puțină sare. „Există mai multe repere alimentare pentru persoanele cu hipertensiune. Primul este legat de consumul de sare, în raport cu care se recomandă, pentru majoritatea persoanelor, o restricție moderată, sub 6 g de sare pe zi (cantitate care aduce 2,4 grame de sodiu)“, explică dr. Sorina Mihalcea, medic specialist nutriționist-diabetolog.

Aproape 75% din sarea pe care o consumăm zilnic provine din alimentele procesate. Sarea se ascunde și sub forma unor E-uri, precum glutamatul și nitriții de sodiu. Măslinele, peștele afumat, ketchupul, conservele și sosurile gata preparate sunt bogate în sare. De aceea, se recomandă consumul lor cu moderație. Poți folosi la prepararea mâncărurilor, condimente și ierburi aromatice. În ceea ce privește salatele, poți înlocui sarea cu oțet sau zeamă de lămâie. Există anumite tipuri de sare care conțin mai puțin sodiu și sunt îmbogățite cu potasiu, bune pentru hipertensivi.

„Trebuie favorizată alimentația în care să existe o componentă semnificativă legată de fructe și legume și în care să fie evitate, pe cât posibil, alimentele cu caracter nociv asupra sistemului cardiovascular, în principal mezelurile, produsele de patiserie, grăsimile și dulciurile industriale.“, spune medicul.

Surse de potasiu

În multe cazuri, persoanele care suferă de hipertensiune au o alimentație săracă în produse cu potasiu. Lipsa acestui mineral poate duce la creșterea tensiunii arteriale. La persoanele care au tensiunea arterială normală, necesarul de potasiu este de 3 g pe zi, în timp ce la hipertensivi, această cantitate trebuie crescută până la 5 g zilnic. Surse importante de potasiu sunt pepenele galben, cartofii, roșiile, ciupercile și sfecla roșie.

Beneficiile magneziului

Magneziul este un mineral cu beneficii dovedite în privința ținerii sub control a tensiunii arteriale. Mai multe studii au demonstrat că administrarea suplimentelor de magneziu (410 mg pe zi) ajută la diminuarea cu până la 4 mmHg a tensiunii sistolice și cu 3 mmHg a tensiunii diastolice. Surse importante de magneziu sunt legumele verzi, cerealele integrale, nucile, lactatele și carnea de pește.

Calciul luptă cu hipertensiunea

Calciul este un alt aliat împotriva hipertensiunii. Lactatele sunt o importantă sursă de calciu, în cazul hipertensiunii fiind indicate cele degresate și nesărate. Varza, pătrunjelul și broccoli conșin, de asemenea, calciu.

De ce avem nevoie de acizi grași Omega-3

Acizii grași Omega-3 sunt de ajutor când vine vorba de ținerea sub control a tensiunii arteriale, prevenind, de asemenea, îngroșarea sângelui și înfundarea arterelor. Acești acizi de găsesc în pește, în special, somon, hering și ton.

„Alimentația trebuie să fie adaptată greutății, unul dintre remediile principale ale hipertensiunii fiind în scăderea în greutate. De asemenea, întrucât hipertensiunea predispune la bolile aterosclerotice majore (accident vascular, infarct miocardic, arteriopatie obliterantă), protecția arterelor este crucială“, spune medicul nutriționist.

În plus, dr. Sorina Mihalcea a alcătuit o listă cu alimente recomandate atunci când suferi de hipertensiune:

carne: pui, curcan, vită, de preferat consumată la aburi sau la cuptor
pește: este recomandat peștele proaspăt, fără sare
lactate: lapte degresat, iaurt natural, urdă dulce, caș, telemea nesărată
legume: toate legumele (proaspete sau congelate) fără adaos de sare
fructe: toate fructele, de preferate proaspete. Se mai pot consuma și din compot sau sub formă de piure
ouă: 2, maximum 4 pe săptămână, dar fără gălbenuș
ciorbe, supe: toate ciorbele și supele cu legume, cu sau fără carne, atât timp cât sunt pregătite în casă, fără grăsimi adăugate și fără sareâ
pâine: nesărată
făinoase: se pot consuma, în cantități moderate, paste (de preferat integrale), orez, griș
grăsimi și uleiuri: sunt recomandate uleiurile de măsline, de floarea-soarelui, de porumb, de soia. Se poate consuma cu moderație și unt nesărat
condimente: mărar, pătrunjel, oregano, dafin, leuștean, cimbru, curry
dulciuri: cele preparate în casă, fără praf de copt sau bicarbonat.

De ce sunt considerate semințele de chia un elixir al tinereții

Semințele de chia sunt recunoscute pentru aportul de proteine, fibre, calciu, antioxidanți și Omega 3, aceste mici semințe fiind benefice organismului din mai multe puncte de vedere.

Bogatul complex de substanțe nutritive ajută la creșterea masei musculare, întărește sistemul imunitar, ajută la funcționarea corectă a sistemului digestiv, contribuie la menținerea unei greutăți optime prin reglarea colesterolului, scade riscul apariției bolilor cardiovasculare și previne apariția diabetului, scrie centruldepresa.ro.

Au fost folosite pentru prima dată de către mayași și azteci acum mai bine de 4000 ani datorită acestor proprietăți uimitoare, fiind cunoscute de secole drept un adevărat elixir natural al tinereții datorită nivelului crescut de antioxidanți care mențin corpul tânăr și stopează degradarea celulelor, sporind astfel longevitatea.

Ce conțin semințele de chia

Dacă încă te mai întrebi de ce să adaugi de mâine aceste semințe în meniul tău, iată ce conțin:

– de 2 ori mai multe proteine decât alte semințe
– de 5 ori mai mult calciu decât laptele
– de 3 ori mai mult fier decât spanacul
– cu 50% mai mult acid folic decât sparanghelul
– de 15 ori mai mult magneziu decât broccoli
– de 2 ori mai mult potasiu decât o banană
– de 3 ori mai mulți antioxidanți decât afinele
– de 3 ori mai multe fibre decât cerealele
– de 2 ori mai mult omega3 decât somonul

Poate nu știați, însă aceste minuscule semințe își măresc chiar și de 3 ori volumul în contact cu apa. În plus sunt versatile și pot fi adăugate în toate felurile de mâncare:

– cea mai simplă modalitate de preparare a acestora este de a adauga trei lingurițe de semințe într-un litru de apă și de a le lăsa 30 minute, după care poți bea compoziția (pentru un gust aparte, în loc de apă poți folosi ceai)
– combină iaurtul cu seminţe de chia – vor fi un deliciu dimineață!
– laptele cu cereale și semințe de chia reprezintă un mix mai mult decât sățios
– smoothie-ul cu semințe de chia devine un preparat nutritiv și hrănitor
– adaugă-le în shake-urile proteice sau chiar peste înghețată
– amestecă-le cu ou, lapte și făină pentru a pregăți cele mai gustoase clătite
– adaugă semințele în dressing-urile pentru salate
– sunt delicioase în compoziția chiftelutelor, în budincă sau în supe. De pâinea cu semințe nu mai vorbim…
– iar dacă adaugi câteva semințe în blatul de pizza, nu numai că îți vei face un obicei din asta, însă nu vei mai dori o altfel de pizza, atât de mult îi completează gustul.

Și încă ceva, ce sigur nu știai: semințele de chia pot fi un foarte bun înlocuitor al oului în prăjituri. Încearcă-le și spune-ne cum ți s-au părut. Și cum te simți după aceea.

Importanța acizilor grași pentru organism. Ce spune nutriționistul

Acizii grași sunt esențiali pentru toate funcțiile organismului. Creierul, mușchii, sistemul circulator și respirator, pielea depind de ei. Așa că, Omega-3 și omega-6 sunt acizi grași esențiali. Nutriționistul Alina Stoica ne-a explicat de ce și cât de utili sunt pentru organism.

„Esențial” înseamnă că organismul nu poate produce singur acești compuși, ci are nevoie să îi preia din dietă sau din suplimente alimentare. Aportul regulat și adecvat de acizi grași omega-3 și omega-6 este esențial pentru dezvoltarea creierului, funcționarea sistemului imunitar și reglarea tensiunii arteriale.

Acizii grași sunt esențiali pentru toate funcțiile organismului. Creierul, mușchii, sistemul circulator și respirator, pielea depind de ei. Omega-3 și omega-6 sunt acizi grași esențiali. „Esențial” înseamnă că organismul nu poate produce singur acești compuși, ci are nevoie să îi preia din dietă sau din suplimente alimentare. Aportul regulat și adecvat de acizi grași omega-3 și omega-6 este esențial pentru dezvoltarea creierului, funcționarea sistemului imunitar și reglarea tensiunii arteriale.

Înainte de revoluția industrială, dieta oamenilor conținea cei doi acizi grași în proporții aproximativ egale. În ultimii 40-50 de ani, dieta a suferit schimbări majore. În consecință, în prezent se consumă o cantitate mare de alimente procesate și uleiuri vegetale, cum sunt cele de floarea-soarelui, de soia, de porumb, care conțin până la 80% omega-6 și foarte puțin spre deloc omega-3. Aportul atât de crescut de acizi grași omega-6 se datorează și hranei consumate de animalele a căror carne o mâncăm. Chiar și peștele de crescătorie conține cantități substanțiale de acizi grași omega-6.

Predominarea acizilor grași omega-6 în dietă poate contribui la diferite probleme de sănătate. Cei mai mulți dintre noi, din păcate, avem dieta bogată în omega-6 – de cele mai multe ori, fără să știm aceasta. În prezent, raportul dintre omega-6 și omega-3 se situează între 10:1 și 20:1. Aceasta înseamnă că noi consumăm de până la 20 de ori mai mulți acizi grași omega-6 decât omega-3. Raportul optim se află sub 5:1.

Starea cronică de inflamație din organism explică de ce multe persoane dezvoltă probleme articulare, boli cardiovasculare, diabet de tip 2, boli renale și obezitate. Un procent mai mare de 5:1 mărește durata și intensitatea reacției inflamatorii în organism, constituind astfel un risc pentru dezvoltarea afecțiunilor mai sus menționate. Echilibrarea balanței dintre omega-6 și omega-3 reprezintă una dintre cheile îmbunătățirii sănătății, contribuind la reducerea riscului de boli cronice.

Acizii grași omega-9 susțin sănătatea vaselor de sânge și a inimii prin creșterea gradului de flexibilitate a membranei hematiilor și contribuie la reglarea nivelelor glicemiei.

Cercetătorii de la Universitatea din Oslo au urmărit comportamentul șobolanilor și le-au analizat procesele biochimice cerebrale. Rezultatele au arătat o îmbunătățire semnificativă a comportamentului de tip ADHD în urma administrării de acizi grași omega-3.

Multe alte studii științifice au demonstrat efectele pozitive ale suplimentării cu acizi grași omega-3:

– reduc nivelul de lipide din sânge și tensiunea arterială;

– mențin elasticitatea vaselor de sânge;

– îmbunătățesc activitatea cerebrală;

– stimulează producerea de serotonină, ameliorând stările de depresie;

– neutralizează reacțiile inflamatorii de la nivelul celulelor nervoase și al vaselor de sânge;

– cresc elasticitatea membranelor celulare.

Pentru a preveni apariția inflamației și dezvoltarea bolilor cardiovasculare, soluția constă în creșterea aportului de acizi grași omega-3 și omega-9 concomitent cu reducerea aportului de acizi grași omega-6. Simpla reducere a aportului de omega-6 nu este suficientă.

Este important și să ne asigurăm că suplimentele alimentare pentru care optăm provin dintr-o sursă bună și că sunt ambalate și depozitate corespunzător. Astfel, sursa acizilor grași omega-3 trebuie să fie reprezentată de peștele gras, de apă rece, fie de captură, fie crescut special pentru aceasta. Apoi, uleiul trebuie să fie ambalat în sticle închise la culoare și să nu conțină aditivi de sinteză.

Dieta potrivită în caz de hipertensiune

Așa cum anumite alimente reglează tensiunea arterială, se poate întâmpla ca altele să agraveze situația. Din start vă spunem că esențial pentru o dietă în caz de hipertensiune este renunțarea la sare.

Regimul cu cât mai puțină sare este esențial în caz de hipertensiune arterială. Medicii spun că 2 g de sare pe zi este mai mult decât suficient pentru bolnavii care au hipertensiune. Poți condimenta mâncarea cu cimbru, busuioc, dafin, oregano, leuștean, tarhon și pătrunjel pentru a-i da gust. Medicii recomandă și renunțarea la afumături, covrigeii cu sare, la produsele marinate și la cele procesate.

Poți consuma pește nesărat, carne de pui, de curcan, vită, lapte degresat, iaurt, urdă dulce, caș, ciorbe și supe. În ceea ce privește dulciurile, specialiștii spun că trebuie mâncate cele preparate în casă, care nu au pra de copt ori bicarbonat de sodiu.

Cât de important sunt acizii grași Omega-3

Acizii grași Omega-3 sunt esențiali în dieta hipertensivilor. „Persoanelor cu tensiunea arterială crescută nu trebuie să le lipsească din alimentație macroul, heringul, sardinele, somonul, dar nici uleiul de soia, semințele de dovleac și nucile. De asemenea, esteimportant să nu existe deficiențe de potasiu. Așa că trebuie consumați cartofi, prune, banane, caise, morcovi, pere și portocale, pentru că acestea sunt pline cu acest mineral. Un pacient cu hipertensiune are nevoie de 5 g de potasiu pe zi“, explică Nicoleta Tomescu, medic de familie.

Și magneziul ține sub control tensiunea. Bogate în magneziu sunt legumele verzi, cerealele integrale, nucile, produsele lactate și peștele.

Regimul DASH, important pentru hipertensivi

Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) este recomandată de reprezentanții Institutului Național de Sănătate din SUA, pentru că previne și tratează hipertensiunea arterială.

Potrivit acestei diete, femeile care suferă de hipertensiune nu trebuie să depășească 2.000 de kcal, pe zi, în timp ce la bărbați necesarul este de 2.600 kcal.

Poți include în meniul zilnic fructe și legume proaspete, pâine din făină integrală, cereale, lactate sărace în grăsimi, carne slabă. Sunt permise cu moderație uleiurile de rapiță, de floarea-soarelui și de mac.

Ce alimente trebuie evitate

Lista poate fi considerată a fi una lungă, dar este esențial pentru cei cu hipertensiune să fie atenție la regim, la dietele pe care le consumă. Astfel, trebuie să evite sau să mănânce cu moderație carne grasă, mezeluri, grăsimi, produse de patiserie, condimente iuți,măsline, brânzeturi grase, conserve, supe la plic, pop-corn sau alimente de tip fas-food. Nici cafeaua sau alcool nu trebuie băute în exces. Nu sunt remandate mai mult de două pahare de vin în cazul bărbaților și un pahar în cazul femeilor.

8 Motive pentru care să consumăm semințe de in în loc de ulei de pește

Surse de OMEGA -3

Omega 3 se găsește ca supliment sub diferite forme (tablete, capsule, pastile, uleiuri), cea mai buna fiind cea în care consumăm alimentul integral. În natură, Omega – 3 se găsește în cantități importante în pește și în semințele de in.

Am stat de vorbă cu renumitul Doctor în Farmacie Ovidiu Bojor, membru al Academiei de Științe medicale, patriarhul fitoterapiei române care spunea : „ nu alege din piață cele mai arătoase legume, morcovi enormi, cartofi supradimensionați, sau fructe perfecte, ca prezentare, fără nici o urmă de vierme în întreg lotul. Toată această speranță lucitoare, nu e decât semnul unor culturi chimizate și comerciale”.

Din comoditate sau din necunoaștere folosim din ce în ce mai puține produse naturale, contra celor procesate.

Domnul Doctor Ovidiu Bojor spune că: „peștele este o sursă bună de acizi grași esențiali, uleiul de pește fiind recomandat pentru suplimentarea cu Omega -3 , dar este mai puțin cunoscut faptul că semințele de in au un conținut de Omega -3, de 18 -24%, față de numai 2% al peștelui”.

Avantajele consumului semințelor de in în locul peștelui

Acizii grași Omega -3 sunt cărămizile care ajută la îndeplinirea multor funcții în organism, printre care și cea de EPA ( acid eicosapentanoic). Uleiul de pește, practic nu furnizează Omega -3, el furnizează direct EPA, ceea ce limitează opțiunile corpului de a face ce are nevoie din Omega -3.
Omega -3 din semințele de in, reduce colesterolul din sânge cu 25% și trigliceridele cu 65%.
Încă un avantaj pe care îl are inul în fața peștelui este că uleiul extras din această plantă nu conține colesterol. În schimb, 100 de mililitri de ulei de cod conține 570 de miligrame de colesterol, cam aceeași cantitate aflată în gălbenușul a două ouă!
Peștele este extrem de contaminat cu substanțe toxice (mercur) din cauza poluării masive a apelor. Consumul de in nu prezintă nici un risc în acest sens.
O altă mare diferență o face fibra conținută în semințele de in. Peștele nu conține nici un fel de fibre și este de asemenea o formă de hrană concentrată, nesănătoasă. Semințele de in conțin o formă de fibră numita lignină pe care corpul nostru o transformă într-un antioxidant ce ajută sistemul imunitar și are proprietăți anivirale si anticancerigene.Cei care au o dieta în care predomină lignina, reduc considerabil cancerul de colon sau de sân.
Uleiul de in și uleiul de pește conțin cantități mari din vitaminele A și D. Aceste vitamine, dacă sunt de proveniență animală, sunt toxice pentru organismul uman. Vitaminele din in, precum provitamina caroten, care este convertită de corp în vitamina A, nu pot deveni toxice în organism, indiferent de cantitatea de semințe ingerate.
Folosirea inului în locul uleiului de pește are și o componentă morală și etică.
Inul este ieftin și disponibil, ușor de păstrat și de manevrat.

Cum consumăm semințele de in

Un consum zilnic adecvat de semințe de in ar fi de 3 lingurițe. Cei care preferă uleiul de semințe de in, acesta trebuie luat câte o linguriță pe zi, pentru a ne menține. În scop terapeutic, doza se mărește la 5 lingurițe pe zi și 2 lingurițe pe zi în funcție de necesități.

Semințele se pun la înmuiat de seara pentru dimineața, acest procedeu favorizând dezactivarea enzimelor inhibitoare.Se pot consuma împreună cu diverse fructe mixate în blender (după ce au fost înmuiate), fiind mai ușor asimilabile. Se mai pot consuma și măcinate, adăugate la salate, într-o băutură sau ca atare.

Aportul de semințe de in în dietă e la fel de important pentru vegetarieni, ca și pentru cei care consumă doar hrană vie sau pentru non-vegetarieni. Sunt ieftine și ușor de găsit (în magazinele naturiste sau pe site-urile de profil, pe internet). Tot ce trebuie să facem este să le adăugăm în dieta noastră și să ne facem un obicei din asta.

Beneficii ale consumului de semințe de in

îmbunătățesc sistemul imunitar,
protecție împotriva bolilor de inimă (scade tensiunea arterială),
activitate anticancerigenă împotriva tumorilor,
beneficii împotriva bolilor inflamatorii,
normalizează zahărul în sânge,
protecție împotriva diabetului,
cresc vitalitatea și asigură o piele moale și un păr strălucitor,
îmbunătățesc vederea,
beneficii împotriva alergiilor,
beneficii împotriva retenției de apă,
beneficii pentru o piele uscată, dură,
crește rezistența la frig,
previne și tratează artrita,
ajută funcțiile renale
ajută la formarea spermei
ajută la dezvoltarea creierului fătului și al adulților,
tratează astmul și protejează plămânii,
tratează problemele digestive.

Aveți nevoie de 3-6 luni de la adăugarea surselor de Omega -3 în dietă pentru a observa rezultatele.