Bine ați venit la primul episod din seria noastră despre „Stima de sine”, prezentată de doamna Psiholog clinician specialist Claudia Nicoleta Vîja. Stima de sine este un aspect fundamental al dezvoltării personale, iar această serie își propune să vă aducă în lumea complexă a încrederii în sine. Vom explora conceptul, influențele, metodele de îmbunătățire și multe altele pentru a vă ajuta să vă construiți o stima de sine sănătoasă și puternică.
Ce înseamnă stima de sine?
William James este cel care a introdus pentru prima dată conceptul de stima de sine și a definit-o ca rezultatul interacțiunii dintre realizările unei persoane și așteptările sale. Mai târziu, în piramida nevoilor lui Maslow, stima de sine a fost așezată la baza treptei care conținea nevoile fiziologice, de securitate, apartenență, stima și autoactualizare. Pe scurt, cu cât ne ridicăm în această piramidă a nevoilor, cu atât emoțiile devin mai complexe (cum ar fi stima de sine, nevoia de iubire și înțelegere). Astfel, pentru a avea o viață satisfăcătoare, o stima de sine sănătoasă este necesară.
Stima de sine, în practică, reprezintă congruența între ceea ce suntem cu adevărat și ceea ce ne dorim să fim în varianta noastră ideală. Majoritatea psihologilor definesc stima de sine ca fiind evaluarea globală a valorii personale sau ca tonalitatea emoțională a conceptului de sine. Studiile din domeniul psihologiei arată că persoanele cu o stima de sine ridicată tind să aibă o mai mare satisfacție în viață, sunt mai motivate, proactive, extrovertite și se bucură de o calitate a vieții mai bună.
Cum poate fi afectată stima de sine?
Stima de sine este un proces psihic în dezvoltare continuă, iar pe măsură ce nevoile noastre devin mai complexe, și așteptările și emoțiile asociate lor devin mai variate. De aceea, chiar dacă avem asigurate nevoile de bază (după teoria lui Maslow), putem totuși să ne simțim nemulțumiți.
Stima de sine poate suferi din cauza interacțiunilor cu factori de mediu și sociali, a feedback-ului negativ, a respingerii sau a nesatisfacerii nevoii de validare. Toate acestea pot provoca sentimente de frică, izolare și neîncredere în subconștient, ceea ce poate fi greșit. Felul în care noi ne prezentăm într-o anumită situație nu este întotdeauna în strânsă legătură cu modul în care ceilalți ne percep.
Când înțelegem că nu trebuie să ne bazăm pe așteptări externe și că suntem responsabili pentru propriul dezvoltare, putem deveni liberi, autentici și mai împliniți. Așa încep să apară rezultatele pozitive.
Factorii care pot afecta stima de sine negativ includ propriile gânduri, feedback-ul negativ din partea altora, rolul și statutul în societate, și modelele sociale nerealiste. Pentru a-ți reconstrui încrederea în tine după un eșec, este important să înțelegi că încrederea în sine nu înseamnă narcisism, ci o înțelegere a valorii tale unice. Autenticitatea, capacitatea de a te exprima într-un mod unic și a-ți asculta propria voce, este cheia succesului. Nimeni altcineva nu poate fi mai bun la a fi tu decât tu însuți.
Dacă primești feedback negativ sau eșuezi, este important să te concentrezi pe dezvoltare, să-ți cultivi potențialul și să-ți setezi țeluri realizabile. Studiile arată că realizările mici cresc stima de sine și sunt forța motrice care te va ajuta să continui să crești și să evoluezi.
În concluzie, gândurile noastre construiesc realitatea noastră, așa că încrederea în sine și acțiunea sunt cheile succesului. Ieși din zona ta de confort, acționează fără a aștepta validarea din exterior, și vei descoperi că poți realiza lucruri mari.
În lumea în care trăim, încrederea în sine este cheia pentru a atinge succesul și împlinirea personală. Descoperiți cum să vă dezvoltați stima de sine, cum să vă gestionați feedback-ul negativ și cum să vă construiți o viață plină de satisfacție și încredere.
Vă invităm să rămâneți alături de noi pe parcursul acestui fascinant serial despre „Stima de sine” și să descoperiți cum puteți deveni cea mai bună versiune a voastră.
Psiholog clinician specialist Claudia Nicoleta Vîja
Despre autor:
Claudia Nicoleta Vîja este psiholog clinician specialist, licențiată în psihologie la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București, precum și două mastere în domeniul psihologiei sănătății și al psihologiei organizaționale și managementul resurselor umane, obținute la aceeași universitate. În prezent, lucrează ca psiholog clinician într-o secție de obstetrică-ginecologie într-un spital din București, aplicându-și cunoștințele în domeniul sănătății mentale și al psihologiei pentru a sprijini pacienții.
Foarte interesant articolul.
Informatiile găsite aici m-au ajutat să înțeleg cât de necesară este autoevaluarea si mentinerea la cote corespunzatoare a stimei de sine
Un articol foarte bun.
Mulțumesc frumos!
Stima de sine este idealul educational, e adevărat, deoarece omul se simte împlinit când și a atins scopurile propuse, așteptările acțiunilor sale se materializează în faptele bune ca roade ale virtuților creștine, iubirea, bunătatea fata de propria persoana și fata de aproapele, prin comuniunea cu aproapele ne atingem scopul moral religios, ne atingem obiectivul propus în drumul nostru spre perfecțiune, spre asemănarea cu Dumnezeu prin har divin, spre sfințenie la care suntem chemati
Cu respect, Nicoleta Pletea, prof de religie
Implinirea omului se realizează prin respectul fata de sine, omul cu minte, inima, suflet, fata de semenii lui cu care interacționează prin mișcarea trupului în direcția obiectivelor propuse ca ideal moral și fata de Dumnezeu, Care ne a înzestrat cu valorile morale, cu respect, Nicoleta Pletea, prof de religie
As dori și eu o ședință de psihoterapie cu dvs, cât mă costă?
https://www.facebook.com/claudia.vija
Un subiect f actual si important. Multumim mult pentru articol, usor de parcurs si aplicat !