Tema iubirii rămâne inepuizabilă iar frământările oamenilor legate de acest subiect, deși par diverse, ele ascund aceleași nevoi: de iubire și de confort emoțional, de singuranță constantă.
În adolescență se experimentează atractivitatea, se pun bazele modului de relaționare care ulterior se va modela și se experimentează primele emoții iar mai târziu, în relațiile construite la maturitate, oamenii înțeleg și văd diferit dragostea, încep să distingă între pasiune și iubire. Adesea, manifestarea intensă a atracției și chiar renunțarea la unele principii personale, pierderea rațiunii temporare ar putea să se considere iubire iar persoana, îndrăgostită fiind, crede că a întâlnit iubirea vieții sale. Timpul însă detensionează emoția, latura rațională revine la normal, iar persoana adorată se dezvăluie într-o lumină mai clară în care se pot vedea și acele însușiri, comportamente, atitudini care nu corespund așteptărilor și se ajunge adesea la dezamăgire.
“Nu e bine să ai așteptări”…vă sună cunoscut? Este una dintre expresiile foarte des folosite de cei care se consideră îndreptățiți să dea sfaturi. Un pic absurd, desigur. Nu ai cum să nu ai așteptări din moment ce cauți un partener sau o parteneră care să răspundă nevoilor tale și cu care să simți că evoluezi, construiești, traiești cu sens. E și normal și bine să ai așteptări însă pentru a preîntâmpina o dezamagire, e bine să comunici despre asta pentru ca relația să se clădească pe certitudini și nu pe ghicitori. Multe femei așteaptă ca partenerii lor să acționeze conform unor așteptări neenunțate dar pe care ei să le intuiască și nici bărbați nu sunt puțini care au aceleași pretenții ca partenerele lor să știe deja ceea ce ei au gândit. Or acest lucru este imposibil cu excepția cazului în care te-ai căsaăorit cu Vrăjitorul din Oz sau cu Samantha :))
Oare după o căsnicie de câțiva ani în care pare că a dispărut pasiunea, mai exista iubire? Dacă relația s-a dezvoltat pe baze sănătoase și s-a construit o comunicare eficientă, o relație de prietenie și sinceritate, un atașament sănătos, atunci putem vorbi de iubire. Dacă pasiunea a dispărut pe nesimțite și apare constatarea “ne iubim dar totuși ceva lipsește” înseamnă că e nevoie să readucem pasiunea în cuplu și asta este posibil dacă înțelegem că ceea ce a dispărut este emoția puternică, aceea care ne face să ne pierdem capul. Însă relația a evoluat, s-a cimentat, s-a cizelat iar ceea ce poate umple “golul” produs de dispariția pasiunii este erotismul.
Auzim adesea oameni care spun că nu mai sunt la vârsta îndrăgostirii, că timpul lor a trecut etc. Și totuși dragostea nu are vârstă iar nevoile emoționale sunt resimțite în toate etapele vieții noastre.
Ar trebui să știm faptul că singurătatea predispune la afecțiuni de ordin psihic, vulnerabilitate fizică și deteriorarea mai rapidă a stării de sănătate. Conform unui studiu recent, singurătatea reprezintă o problemă de sănătate publică. Singurătatea poate crește riscul de deces cu 45%.
Chiar dacă pe unii tiparele vechi sau principiile cu care nu mai rezonează îi împiedică să își construiască o relație și mai târziu, când vor fi trecut demult de prima tinerețe, poate ar trebui să își reevalueze nevoile și să reconfigureze obiectivele personale astfel încât să evite singurătatea.
Dragoste sau pasiune, sunt binevenite la orice vârstă așadar, să ne bucurăm de ceea ce trăim!
