Dependența psihologică de roboți și inteligența artificială (IA) este o preocupare care apare tot mai frecvent în conștiința noastră, având implicații asupra sănătății mentale, relațiilor sociale și productivității. Cu ce riscuri vine această ”adicție” sau care sunt factorii sociali implicați, ne-a spus psihologul, Claudia Nicoleta Vîja.
Sănătate7.ro: Ce factori de risc apar când vorbim de dependența de AI sau de roboți?
Claudia Vîja: Avem factorii individuali. Personalitate și vulnerabilitate psihologică adică persoanele anxioase, introvertite sau cele care suferă de depresie pot fi mai predispuse la dependență.
Apoi, singurătatea și izolarea socială – mai exact utilizarea excesivă a IA ca substitut pentru interacțiunile umane poate accentua această tendință. Urmează nivelul scăzut de autoreglare unde ersoanele care au dificultăți în controlul impulsurilor pot ajunge să petreacă prea mult timp interacționând cu IA.
Putem vorbi și despre factori tehnologici și aici mă refer la interfețe prietenoase și hiperpersonalizate – IA devine tot mai capabilă să creeze relații iluzorii prin interacțiuni personalizate.
Disponibilitate constantă. Și aici mă refer la accesul permanent la roboți și asistenți virtuali face dificilă menținerea unui echilibru între realitate și interacțiunile digitale.Nu uităm nici de gamificarea și mecanismele de recompensă – platformele AI pot folosi tehnici de întărire pozitivă, stimulând un comportament compulsiv.
Alți factori sunt cei sociali și culturali. Scăderea interacțiunilor interumane reale, lipsa socializării corelează pozitiv cu istalarea timpurie a bolii Alzheimer și degradarea memoriei la vîrste tot mai fragede, toți aceștia pot duce la o societate tot mai digitalizată care poate reduce abilitățile sociale și preferința pentru relațiile umane autentice.
De asemenea, acceptarea tot mai mare a IA în viața de zi cu zi poate încuraja dependența psihologică.
Sănătate7.ro: Cum influențează AI locul de muncă?
Psiholog Claudia Vîja: Se crează așa numita automatizare a locurilor de muncă – adică oamenii pot ajunge să se bazeze prea mult pe IA pentru luarea deciziilor sau îndeplinirea sarcinilor cognitive.
AI aduce și o presiunea pentru productivitate – utilizarea excesivă pentru eficiență poate conduce la o lipsă de autonomie și la o dependență de tehnologie pentru luarea deciziilor.
Sănătate7.ro: Care sunt consecințele posibile?
Psiholog Claudia Vîja: Concis și clar: deteriorarea relațiilor umane, scăderea empatiei și a inteligenței emoționale, probleme de sănătate mentală (anxietate, depresie, alienare socială), risc de manipulare și influență excesivă din partea AI.
Pentru a preveni această dependență, esențial este să existe educație digitală, limite clare în utilizarea AI și promovarea interacțiunilor umane autentice.
Până data viitoare, Sănătate, România!
