Recentul studiu al oamenilor de știință canadieni care avertizează că mai multe analgezice, printre care ibuprofen, naproxen și diclofenac, pot cauza atac de cord nu prea îi îngrijorează pe români. Deși cercetătorii spun că acestea sunt periculoase chiar dacă, în unele cazuri, nu sunt luate pe perioade lungi ori în cantități mari, analgezicele pe bază de ibuprofen se află în topul medicamentelor folosite de români.

Același studiu arată că cinci dintre cele mai folosite analgezice cresc riscul unui atac de cord chiar și cu 100%, mai ales atunci când sunt luate pe perioade lungi de timp. Sunt medicamentele la care românii apelează cel mai des, cu sau fără recomandarea medicului, iar pentru achiziționarea din farmacii nu este nevoie de rețetă.

Pastile „la liber“

La una dintre farmaciile din cartierul Titan e coadă. Dintre cele nouă persoane care așteaptă, trei stau pentru calmante și analgezice. Fie că le-au solicitat în mod expres, fie că le-au fost recomandate, cele trei persoane au cumpărat nurofen, panadol sau ibalgin. „Știți că există un studiu care spune că pastilele pe care tocmai le-ați cumpărat pot cauza probleme de inimă, putând provoca și un atac de cord“, o întreb pe o doamnă de 56 de ani. „Aoleo“, îmi răspunde, „nu, nu știam. Și eu am ceva probleme cu inima“.

Îi explic despre rezultatele mai multor studii care spun același lucru, și atunci recunoaşte: „Poate că nu e așa bine că iau aceste pastile după ureche, chiar dacă nu iau foarte des. Vreau să am în casă atunci când mă mai doare capul“. Un alt domn din farmacie îmi confirmă că și el ia diferite analgezice pentru dureri de cap ori de măsele fără a consulta medicul.

„Atât timp cât pentru aceste pastile nu se solicită acordul medicului, o rețetă, oamenii le iau la liber, fie pentru că știu că le fac bine, fie că așa le-a recomandat cineva, fie ne întreabă pe noi, farmaciștii, iar noi le prezentăm mai multe variante“, explică Mariana Ionescu, farmacistă.

Și alte efecte secundare

Obiceiul acestora este condamnat de medici, cu atât mai mult cu cât studiile recente sunt din ce în ce mai îngrijorătoare. „În cazul analgezicelor și al calmantelor luate după ureche, situația e mai complexă. Ca să nu mai spunem că fiecare poate înțelege ce vrea prin perioade lungi de timp sau cantități mari. Efecte secundare nu pot fi doar cele care afectează inima. Ci și gastrointestinale, hemoragii sau dereglări ale tensiunii arteriale. Într-adevăr, riscul cardiovascular este mai mare. Și aici vorbim de infarctul miocardic, accident vascular cerebral“, explică Nicoleta Tomescu, medic de familie. Ea spune că mulți dintre pacienții săi ajung la ușa cabinetului după ce au încercat propria medicație, după ureche. „După ce au luat un pumn de medicamente, vin la mine pentru că văd că nu se simt mai bine. Și de abia atunci vin la control, la diagnosticare, și primesc un tratament adecvat. Dar, în unele cazuri, răul poate să se fi făcut deja. Mai ales, dacă se insistă“, conchide medicul.

Creșterea vânzărilor

În ultimii ani, vânzările de analgezice au crescut, iar producătorii sunt destul de optimiști. Piața medicamentelor pentru durere ar urma să ajungă, în 2017, la 527 de milioane de lei, iar în 2021 la peste 630 de milioane de lei. Nici alte țări nu stau mai bine. În Italia, consumul de astfel de medicamente a crescut cu peste 35%. Însă, în Ungaria, guvernul a adoptat un decret care interzice vânzarea în drogherii și benzinării a unor produse care conțin paracetamol. Se pot vinde doar în farmacii din cauza efectului dăunător asupra ficatului, chiar şi fără rețetă.

Topul medicamentelor pentru durere în anul 2016, în Europa

1. Nurofen
2. Antinevralgic
3. Panadol și ibalgin
(sursa: studiu Euromonitor)

Vânzările medicamentelor pentru durere, în Europa

Estimări pentru anul 2017 vânzări de 527 de milioane de lei
Estimări pentru anul 2021 vânzări de peste 630 de milioane de lei
(sursa: studiu Euromonitor)

Consumul analgezicelor la români

60% au pastilele în casă
30% le cumpără de la farmacie
10% nu iau medicamente
(sursa: sondaj IPSOS, octombrie 2014)