Sănătate în fiecare zi

Arăt: 1 - 2 din 2 REZULTATE

Patru pași prin care putem cultiva toleranța în fiecare zi

România se află pe locurile fruntașe în Europe atunci când vine vorba de șovinism cultural, 66% dintre români sunt de părere că, indiferent că oamenii nu sunt perfecți, cultura noastră este mai bună decât a altora. 

Studiul realizat de Pew Research Center arată că doar grecii (89%), rușii (69%), bulgarii (69%) și bosniacii (68%) sunt în fața noastră în ceea ce privește atitudinile de superioritate față de alte popoare.

La polul opus regăsim țări precum Spania (20%), Estonia (23%) sau Suedia (26%), scrie Plus Communication.

În opinia psihologului Lenke Iuhoș, șovinismul cultural – adică afirmarea superiorității unei națiuni asupra altora – este o atitudine puternic nocivă care s-a propagat în ultimile decenii, atitudine din care se pot naște curente extrem de periculoase pentru societate, precum naționalismul extremist sau chiar rasismul.

“Putem spune, fără teama de a greși, că șovinismul cultural reprezintă un derapaj de la democrație, deoarece poate scoate dintr-un popor cea mai neagră latură a sa. Atunci când mult peste 50% dintre oameni sunt convinși că a lor cultură este mai bună decât a altora, nu mai putem vorbi de relații echilibrate de cooperare, iar orice discuție sau negociere cu o altă persoană – indiferent că este concetățean sau străin – nu pleacă de la același nivel, ci de la prezumții eronate, ceea ce va conduce la impunere credințelor și valorilor cu forța”, explică psihologul Lenke Iuhoș.

Cum să aplicăm tolerența în fiecare zi?

Tolerența este cea mai importantă atitudine care poate combate superioritatea față de alții și aceasta poate fi cultivată în fiecare zi prin comportamentul echilibrat față de ceilalți, față de părinți, față de prieteni, profesori, cunoștințe sau față de străinii cu care vom interacționa.

Pentru a cultiva tolerența ca stil de viață, psihologul Lenke Iuhoș consideră că putem aplica 4 pași extreme de utili, scrie Plus Communication.

1. Gândeşte înainte să vorbeşti, fii binevoitor şi ascultă ce are de spus cineva înainte să reacţionezi

“Este total neproductiv, ba chiar nedrept, să credem că deținem adevărul absolut. Chiar mai mult, este incorect față de persoanele cu care interacționăm să avem o reacție negativă înainte ca aceasta să-și expună ideile. Toleranța înseamnă, întâi de toate, să ascultăm ceea ce are cel din fața noastră de spus, deoarece o să avem surpriza să constatăm că majoritatea lucrurilor pe care le învățăm și le înmagazinăm provin de la alții”, declară psihologul Lenke Iuhoș.

2. Interesează-te de punctul de vedere al celuilalt şi încearcă să găseşti interesele comune pe care le aveţi, dincolo de diferenţe.

“În viața de zi cu zi, nu există persoană care să fie total incompatibilă cu tine. Chiar dacă de multe ori părem atât de diferiți, întotdeauna există interese și puncte comune care ne leagă. Viața devine cu atât mai frumoasă cu cât descoperim în celălalt lucrurile care ne unesc, nu cele care ne separă”, explică psihologul.

3. Apreciază propriile valori culturale, dar şi pe ale altora, fără să le judeci.

“Valorile noastre culturale, dobândite de la părinții noștri, care le rândul lor le-au primit de la părinții lor, sunt extrem de importante, deoarece reprezintă o mare parte din ceea ce suntem noi cu adevărat. Ceea ce mulți nu înțeleg este că moștenirea culturală nu este totul, ci un drum de plecare spre alte lumi. Poporul român este un amestec frumos din foarte multe culturi (turcească, bulgărească, rusească, franceză, romană, grecească etc.), iar acest lucru ne face cu adevărat speciali. Secretul este să prețuim ce avem, dar să fim deschiși la valorile altora, deoarece doar așa vom deveni mai bogați sufletește și cultural”, este de părere psihologul Lenke Iuhoș.

4. Nu-i judeca pe alţii pentru lucruri pe care nu le pot controla şi care nu ţin de ei

“Nu există un popor mai bun decât altul, ci oamenii trebuie apreciați din perspectiva realizărilor personale. Este nedrept să judecăm un om nu datorită lucrurilor bune pe care le are și pe care le poate împărtăși cu noi, ci pentru lucrurile pe care nu le-a putut controla și care nu țin de el, precum: vârsta, sexul, religia, etnia, naționalitatea etc. Viața este mult prea frumoasă ca să o ironism pe lucruri total nedrepte, când putem în același timp să devenim mai deschiși, mai curioși la elementele care ne diferențiază față de ceilalați, să le îmbrățisăm și chiar să le însușim în setul nostru de valori. Nu avem cum să sărăcim din asta, din contră!”, conchide psihologul Lenke Iuhoș.

Când devin calmantele periculoase

Recentul studiu al oamenilor de știință canadieni care avertizează că mai multe analgezice, printre care ibuprofen, naproxen și diclofenac, pot cauza atac de cord nu prea îi îngrijorează pe români. Deși cercetătorii spun că acestea sunt periculoase chiar dacă, în unele cazuri, nu sunt luate pe perioade lungi ori în cantități mari, analgezicele pe bază de ibuprofen se află în topul medicamentelor folosite de români.

Același studiu arată că cinci dintre cele mai folosite analgezice cresc riscul unui atac de cord chiar și cu 100%, mai ales atunci când sunt luate pe perioade lungi de timp. Sunt medicamentele la care românii apelează cel mai des, cu sau fără recomandarea medicului, iar pentru achiziționarea din farmacii nu este nevoie de rețetă.

Pastile „la liber“

La una dintre farmaciile din cartierul Titan e coadă. Dintre cele nouă persoane care așteaptă, trei stau pentru calmante și analgezice. Fie că le-au solicitat în mod expres, fie că le-au fost recomandate, cele trei persoane au cumpărat nurofen, panadol sau ibalgin. „Știți că există un studiu care spune că pastilele pe care tocmai le-ați cumpărat pot cauza probleme de inimă, putând provoca și un atac de cord“, o întreb pe o doamnă de 56 de ani. „Aoleo“, îmi răspunde, „nu, nu știam. Și eu am ceva probleme cu inima“.

Îi explic despre rezultatele mai multor studii care spun același lucru, și atunci recunoaşte: „Poate că nu e așa bine că iau aceste pastile după ureche, chiar dacă nu iau foarte des. Vreau să am în casă atunci când mă mai doare capul“. Un alt domn din farmacie îmi confirmă că și el ia diferite analgezice pentru dureri de cap ori de măsele fără a consulta medicul.

„Atât timp cât pentru aceste pastile nu se solicită acordul medicului, o rețetă, oamenii le iau la liber, fie pentru că știu că le fac bine, fie că așa le-a recomandat cineva, fie ne întreabă pe noi, farmaciștii, iar noi le prezentăm mai multe variante“, explică Mariana Ionescu, farmacistă.

Și alte efecte secundare

Obiceiul acestora este condamnat de medici, cu atât mai mult cu cât studiile recente sunt din ce în ce mai îngrijorătoare. „În cazul analgezicelor și al calmantelor luate după ureche, situația e mai complexă. Ca să nu mai spunem că fiecare poate înțelege ce vrea prin perioade lungi de timp sau cantități mari. Efecte secundare nu pot fi doar cele care afectează inima. Ci și gastrointestinale, hemoragii sau dereglări ale tensiunii arteriale. Într-adevăr, riscul cardiovascular este mai mare. Și aici vorbim de infarctul miocardic, accident vascular cerebral“, explică Nicoleta Tomescu, medic de familie. Ea spune că mulți dintre pacienții săi ajung la ușa cabinetului după ce au încercat propria medicație, după ureche. „După ce au luat un pumn de medicamente, vin la mine pentru că văd că nu se simt mai bine. Și de abia atunci vin la control, la diagnosticare, și primesc un tratament adecvat. Dar, în unele cazuri, răul poate să se fi făcut deja. Mai ales, dacă se insistă“, conchide medicul.

Creșterea vânzărilor

În ultimii ani, vânzările de analgezice au crescut, iar producătorii sunt destul de optimiști. Piața medicamentelor pentru durere ar urma să ajungă, în 2017, la 527 de milioane de lei, iar în 2021 la peste 630 de milioane de lei. Nici alte țări nu stau mai bine. În Italia, consumul de astfel de medicamente a crescut cu peste 35%. Însă, în Ungaria, guvernul a adoptat un decret care interzice vânzarea în drogherii și benzinării a unor produse care conțin paracetamol. Se pot vinde doar în farmacii din cauza efectului dăunător asupra ficatului, chiar şi fără rețetă.

Topul medicamentelor pentru durere în anul 2016, în Europa

1. Nurofen
2. Antinevralgic
3. Panadol și ibalgin
(sursa: studiu Euromonitor)

Vânzările medicamentelor pentru durere, în Europa

Estimări pentru anul 2017 vânzări de 527 de milioane de lei
Estimări pentru anul 2021 vânzări de peste 630 de milioane de lei
(sursa: studiu Euromonitor)

Consumul analgezicelor la români

60% au pastilele în casă
30% le cumpără de la farmacie
10% nu iau medicamente
(sursa: sondaj IPSOS, octombrie 2014)