Puțini sunt cei care nu știu că zahărul strică dinții și îngroașă talia. Tot puțini sunt însă și cei care cunosc în profunzime efectele devastatoare ale substanței albe asupra organismul uman. Cele puțin patru dintre acestea vă vor convinge, cu certitudine, să spuneți un NU hotărât când se instalează devoratoarea poftă de dulce sau când o prăjitură irezistibilă vă face cu ochiul.
1. Zahărul accelerează îmbătrânirea pielii.
Odată ajuns în sânge, zahărul interacționează cu colagenul și elastina (proteinele care reprezintă arma naturală a organismului împotriva ridurilor, asigurând elesticitatea și fermitatea pielii).
În primul rând, această internacțiune duce la distrugerea celor două proteine iar, în al doilea rând, generează producerea de noi substanțe care vulberabilizează pielea (la expunerea solară, de exemplu, care accelerează îmbătrânirea).
2. Zahărul agravează inflamațiile.
Toxica substanță nu doar favorizează apariția coșurilor și a ridurilor, ci sporește și ricul altor afecțiuni cum ar fi artritele, de exemplu.
Chiar și atunci când îl folosim pentru îndulcirea unui ceai pentru a trata o răceala, zahărul creează terenul propice pentru bacteriile din gâtul deja inflamat. Se dovedește, așadat, că metodele tradiționale de combatere a răcelilor nu sunt doar inutile, ci chiar dăunătoare.
3. Poate cauza apariția bolilor cardiovasculare.
Secolul trecut, doctorii erau convinși să afecțiunile cardiovascualre pot fi prevenite doar prin reducerea cantități de grăsimi care determină creșterea colesterolului. Zahărul era considerat mai puțin nociv decât grăsimile animale, astfel că oamenii eliminau mâncărurile grase, dar continuau să mănânce dulciuri.
În secolul 21, viziunea s-a schimbat însă dramatic. Studiile recente au demonstrat că și zahărul determină creșterea colesterolului, facilitând, totodată, depunerea acestuia pe pereții vaselor de sânge deteriorați de consumul aceleași substanțe dulci.
4. Poate produce probleme psihice grave.
Cercetări recente au arătat că zahărul poate cauza depresie pentru că reduce nivelul factorului neurotrofic cerebral (hormonul BDNF) care este inhibat în cazul persoanele depresive sau schizofrenice.
De asemenea, alte studii au indicat că o cantitate prea mare de zahăr poate provoca creșterea anxietății (care, culmea, este combătută de multe persoane cu ajutorul unui preparat dulce).
Alte experimente au indicat și faptul că șoarecii cărora li s-a dat zahăr, în perioada de creștete, au fost la maturitate mai „prostănaci” decât colegii de generație care au crescut fără dulciuri. Savanții au concluzionat că același lucru ar fi valabil și în cazul oamenilor pentru că zahărul deteriorează conexiunile între celulele cerebrale responsabile cu învățarea și memorarea.
Sursa: brightside.me
