Conceptul este din este în ce mai des folosit, iar unii specialiști consideră că oamenii ce dau dovadă de inteligență emoțională au abilitatea de a-și adapta gândirea și comportamentul în funcție de context sau pentru a atinge anumite obiective.
Noțiunea de inteligență emoțională (EI), denumit uneori coeficient emoțional (EQ), a apărut în anii 1960, însă a devenit cunoscut trei decenii mai târziu, datorită lui Daniel Goleman. Acesta a fost unul dintre promotorii conceptului de inteligență emoțională și autorul a numeroase cărți pe această temă.
IQ-ul și inteligența emoțională nu sunt componente aflate în opoziție, ci mai degrbă separate.Studiile arată că ele coexistă în genere, astfel cei cu un IQ ridicat și cu o inteligență emotională scazută sunt relativ puțini, la momentul actual nu exista niciun test standardizat care să stabilească scorul inteligenței emoționale.
Potrivit lui Goleman, femeile cu un iq ridicat cu încredere in capacitățile lor intelectuale, sunt fluente în exprimarea gândurilor, apreciază chestiunile intelectuale, sunt introverte si preferă să își exprime mânia prin reacții indirecte. În cazul femeilor inteligente emoțional insa lucrurile stau invers, sunt categorice în a-și exprima sentimentele direct, au o părere pozitivă despre ele, pentru ele viața fiind bogată în semnificații, se adaptează bine stresului, rareori sunt neliniștite sau se simt vinovate pentru ceva.
Inteligența interpersonală, potrivit lui Gardner, reprezintă capacitatea de a-i înțelege pe ceilalți ce anume îi motivează, cum lucrează, cum se poate coopera cu ei. Este acea capacitate de a forma un model plin de acuratețe și veridicitatea sinelui, dar și a fi în stare să folosești acest model eficient în viață.
Thornndike, un psiholog ilustru, cunoscut pentru popularizarea noțiunii de IQ în anii 1920 și 1930, definește inteligența socială ca fiind capacitatea ‟de a-i înțelege pe ceilalți și de a acționa cu întelepciune în relațiile interumane‟.
Sternberg și Salovey, psihologi de profesie, au încercat să lărgească imaginea asupra inteligenței, referindu-se la importanța necesităților pentru a reuși în viată.
Salovey include inteligențele personale ale lui Gardner în definiții de bază pe care a dat-o inteligenței emoționale, extinzând aceste capacitați la 5 domenii principale precum: cunoașterea emoților personale, gestionarea emoților, motivarea de sine, recunoașterea emoților în ceilalți, manevrarea relațiilor ( arta de a stabili relații înseamnă a știi să ai capacitatea de a gestiona emoțiile celorlalți).
Soluții pentru a imbunătății inteligența emoțională։
Îmbunătățirea relațiilor cu ceilalți (stabilește 3 lucruri pozitive care îți plac la celălalt cu care ai un conflict), constientizarea faptului că suntem diferiți și utili fiecare în dreptul său.
Controlarea și gestionarea emoțiilor
Asumarea responsabilității
Conștientizarea modului în care emoțiile ne influențează gândirea pragmatică,
Transformarea emoțiilor negative în emoții pozitive (toate emoțile pe care le simțim au puterea de a ne influența, fie într-un mod pozitiv, fie într-unul negativ, în funcție de modul în care ne raportăm la realitate. Odată ce identificați ceea ce simțiți, veți decide în mod autentic dacă emoția va fi considerată „amic” sau „dușman”. Furia poate ajuta în anumite momente, când vreți să vă apărați un principiu, însă vă poate influența negativ atunci când aveți o discuție cu un coleg la locul de muncă.
Așadar, dacă observați că sentimentele negative împiedică îndeplinirea obiectivelor, puteți învață să vă reglați emoțiile. Meditația, plimbările în natură, respirația ghidată sau contemplarea elementelor din natură au rol benefic pentru psihic.)
Observarea sentimentelor celorlalți
În concluzie până la un anumit punct, orice om are o inteligență cognitivă și emoțională, ele coexistă, dar dintre cele două, inteligența emoțională are un rol mai mare și ne adaugă mai multe calități care ne definesc ca ființe umane.