Atacul de panică sau tulburarea de panică este o experiență apărută brusc, caracterizată de senzații intense de frică și anxietate care afectează întregul corp. Acesta apare în general fără avertizare și poate fi rezultatul unui cumul de factori stresori experimentați de subiect în ultimele șase luni. Atacul de panică se manifestă prin simptome precum palpitații, senzație de sufocare și schimbări fiziologice. Acest articol vizează diferențierea între atacul de panică și atacul de cord (infarct miocardic).
Diferențe între atacul de panică și atacul de cord
Simptomele de bază:
Atacul de panică se manifestă în principal prin stări de anxietate nejustificate, transpirații, senzație de sufocare și nu este însoțit de durere fizică notabilă.
Atacul de cord apare în mare parte după efort fizic sau imediat după acesta, ceea ce nu se întâmplă în cazul atacului de panică, care se declanșează în contextul expunerii la stres.
Durată și intensitate
Durata medie a unui atac de panică este de câteva minute (între 5 și 10 minute) și variază în funcție de factorii de stres specifici persoanei care îl experimentează.
În cazul atacului de cord, simptomele persistă mai mult în timp decât în cazul atacului de panică. Dacă stările persistă și se intensifică, este recomandat să se solicite un consult medical pentru a exclude o problemă cardiacă.
Simptome comune ale unui atac de panică includ:
Apariția unei senzații intense de frică în întregul corp, adesea fără un declanșator clar.
Teama de a pierde controlul sau teama de moarte.
Palpitații și ritm cardiac crescut.
Transpirație excesivă.
Tremur în membre.
Hiperventilație.
Durere în piept (uneori similară cu angina pectorală).
Agorafobie (teama de spații deschise și aglomerate).
Dificultăți în respirație (dispnee) sau senzația de nod în gât.
Frisoane.
Bufeuri (senzația de valuri de căldură și frig).
Simptome somatice, precum dureri de cap, greață și crampe.
Vertij (amețeală) sau senzația de leșin.
Senzația de detasare de realitate.
Cum se tratează atacurile de panică?
Atacurile de panică pot fi tratate eficient, mai ales în faza incipientă, prin intermediul psihoterapiei. În cazurile cronice care aduc cu sine perturbări ale ritmului zilnic (cum ar fi insomnia cronică, modificările apetitului și fluctuațiile maselor corporale), se recomandă intervenția unui medic psihiatru și reglarea biochimică a pacientului, inclusiv administrarea unui tratament medicamentos personalizat în funcție de nevoi.
Este important de menționat că atacurile de panică tind să apară la persoanele cu tulburări de personalitate anxioasă și pot coexista cu simptomele depresiei. Pentru a preveni atacurile de panică, se recomandă evitarea expunerii la factori stresori și situații conflictuale, sprijinul familial, activitățile în aer liber și tehnici de relaxare precum exercițiile de respirație cu expirație prelungită față de inspirație sau activitățile manuale cum ar fi desenul, lucrul cu plastilina și grădinăritul.
Psiholog clinician specialist Claudia Nicoleta Vîja
Despre autor:
Claudia Nicoleta Vîja este psiholog clinician specialist, licențiată în psihologie la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București, precum și două mastere în domeniul psihologiei sănătății și al psihologiei organizaționale și managementul resurselor umane, obținute la aceeași universitate. În prezent, lucrează ca psiholog clinician într-o secție de obstetrică-ginecologie într-un spital din București, aplicându-și cunoștințele în domeniul sănătății mentale și al psihologiei pentru a sprijini pacienții.