Cu cât cercetările asupra florei intestinale devin mai complexe, cu atât mai interesante sunt informațiile din această zonă, dezvăluind impactul incredibil pe care microbiota abdominală îl poate avea asupra fiecărui aspect al vieții noastre cotidiene. Bacteriile din intestine nu ne influențează doar la nivel fizic, putând chiar schimba sau determina gândurile și sentimentele.
Sciencealert.com scrie că un nou studiu a identificat conexiuni importante între două tipuri de bacterii intestinale și sentimentele cu care răspund oamenii în anumite situații, savanții concluzionând că aceasta ar fi prima dovadă clară că anumite comportamente umane sunt influențate de flora intestinală.
Până acum, cele mai multe dintre studii căutau să afle în ce măsură microbiota intestinală afectează comportamentul animalelor, rezultatele indicând că alcătuirea bacteriană din intestinele rozătoarelor este, într-adevăr, reponsabilă de reacțiile acestora.
Echipa de cercetători coordonată de gastroenterologul Kirsten Tillisch, din cadrul UCLA, a concluzionat că bacteriile intestinale acționează în același fel și în cazul oamenilor.
Savanții au luat probe de fecale de la 40 de femei, cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani, fără probleme de sănătate, iar, după analizarea acestora, participantele la studiu au fost împărțite în două grupe în funcție de compoziția florei intestinale.
Unul dintre grupuri a prezentat o cantitate mai mare de bacterii numite Bacteriodes, în vreme ce al doilea o specie de bacterii numită Prevotella.
Femeilor le-a fost monitorizată apoi activitatea cerebală, cu ajutorul rezonanței magnetice, în vreme ce li se arătau imagini menite să le stârneasc emoții pozitive, neutre sau negative.
Pe baza investigațiilor, cercetătorii au observat că grupul cu Bacteriodes în intestine prezintă o densitate mai mare de materie cenușie în cortexul frontal și insula – regiuni ale creierului care procesează informații complexe – și un volum mai amplu al hipocampului, implicat în procesul de învățare și memorare.
În schimb, femeile cu un nivel mai ridicat de Prevotella au arătat un volum mai mic al zonelor respective, dar legături mai strânse între zonele creierului responsabile cu emoțiile, atenția și simțurile.
Când li s-au arătat imagini menite să strânească sentimente negative, participantelor cu Prevotella li s-a redus activitatea din hipocamp, dar le-a crescut nivelul de anxietate, stres și iritabilitate.
Potrivit cercetătorilor, aceste manifestări au fost posibile pentru că în cazul unui volum mai mic al hipocampului (care ne ajută să ne ajustăm emoțiile și trăirile), posibil determinat de componența florei intestinale, imaginile negative au avut un impact emoțional mai mare decât în cazul celuilalt grup.
„O angajare mai redusă a hipocampului în cazul imaginilor negative poate fi asociată cu o creștere emoțională. O situație asemănătoare este caracteristică mai multor afecțiuni psihiatrice cum ar fi depresia, stresul post-traumatic sau tulburarea de personalitate borderline. Când însă subiecții sunt sănători și nu prezintă asemenea afecțiuni, te gândești că vulnerabilitatea ar putea fi determinată de componența florei intestinale”, au precizat autorii studiului.
Aceștia au precizat însă că numărul persoanelor implicate în cercetarea lor este prea mic pentru a se trage o concluzie clară și că va fi nevoie de cercetări suplimentare care să implice grupuri mai numeroase de subiecți.
Rezultatele studiului au fost publicate în Psychosomatic Medicine: Journal of Behavioral Medicine.