Aproximativ 15 milioane de cazuri noi de cancer și peste opt milioane de decese cauzate de această afecțiune se înregistrează anual la nivel mondial. Previziunile sunt sumbre, în contextul în care specialiștii au arătat că în următoarele două decenii aceste statistici ar putea înregistra o creștere de circa 70%, până la peste 22 de milioane de cazuri noi. În România, anual se înregistrează aproximativ 80.000 de astfel de cazuri, iar numărul deceselor cauzate de cancer a crescut cu 23% față de 1990, la peste 43.000, potrivit unui comunicat de presă publicat de Agerpres.
Statisticile alarmante în ceea ce privește creșterea anuală a numărului de îmbolnăviri de cancer și al deceselor cauzate de această afecțiune, atât în țara noastră, cât și în lume, reprezintă o continuă provocare pentru cercetarea științifică medicală, fapt pentru care 22 de specialiști din domeniul oncologic din România și 5 lectori din Islanda se reunesc zilele acestea la București într-o amplă dezbatere denumită generic ‘Factori de risc genetici, de mediu și etnie asociați cancerului în România’.
Astfel, Universitatea de Medicină și Farmacie ‘Carol Davila’ din București, în colaborare cu Institutul deCode Genetics din Reykjavik și Universitatea Reykjavik, Islanda, a organizat în perioada 24-28 aprilie 2017 la hotelul Crowne Plaza din Bucuresti (sala Orhideea 2, deschidere luni 24.04.2017 ora 14) workshop-ul ‘Genetic, environment and ethnicity risk factors associated with cancer in Romania’, proiect finanțat din Fondul de Relații Bilaterale al Programului ‘Cercetare în Sectoare Prioritare’.
Potrivit organizatorilor, scopul proiectui este transferul de cunoștințe și schimbul de experiență între cercetătorii români și cei islandezi în vederea creșterii profilului de cercetare în domeniul oncogenomicii din România la nivel internațional.
‘Ne propunem o evaluare sistematică de factori de risc genetici asociați cu cancerul colorectal, pulmonar, prostatic și de sân în rândul populației din România cu scopul de a defini grupurile de risc ridicat, pentru care măsurile de prevenire specifice pot fi puse în aplicare. De asemenea, ne propunem să examinăm dacă există vreo modificare a riscului genetic legată de etnie. Un alt obiectiv este să urmărim orice posibilă interacțiune gene/mediu specifică pentru populația noastră’ spune directorul acestui grant de cercetare, conf. dr. Mariana Jinga.
Sursa: Agerpres.