Bullying-ul la locul de muncă se definește ca o serie de comportamente abuzive, care pot provoca atât leziuni fizice, cât și psihice. Ceea ce diferențiază bullying-ul de incidente izolate de agresiune este natura repetitivă și persistentă a celui dintâi. Bullying-ul are caracter intenționat și de durată, cu scopul de a domina și de a provoca teamă unei persoane percepute ca fiind mai vulnerabilă. De aceea, acest fenomen se întâmplă adeseori în context privat și este produs de persoane împotriva cărora obținerea de dovezi concrete este dificilă (de regulă, o persoană într-o poziție mai înaltă decât victimă, sau chiar și angajați pe poziție inferioară, dar discuția are loc într-un cadru în care ești singur și nu ai martori). Acest tip de agresiune la locul de muncă este cu atât mai problematic de abordat, cu cât cei ce îl perpetuează operează adesea în cadrul regulilor și politicilor stabilite de organizația lor.
Din păcate, de multe ori, fenomenul bullying are mai multe forme (nu doar bullying fizic, ci și verbal) și la început nu este facil de recunoscut atunci când apare. Este bine de știut că nu toate formele de bullying sunt fizice (adică nu vorbim de agresiune fizică), iar hărțuirea la locul de muncă poate să se ascundă sub multe forme. De aceea, poate fi dificil să dovedești că ești hărțuit sau că te simți amenințat atunci când te afli la serviciu.
Pentru a determina dacă ești țintă a fenomenului bullying, vă propun câțiva indicatori la care să vă raportați:
- Sunt intimidat sau amenințat de cineva la locul de muncă?
- Sunt umilit sau ridiculizat în mod regulat în fața colegilor mei de la locul de muncă atunci când vreau să-mi susțin punctul de vedere?
- Inducerea de etichete sau porecle, care ulterior au fost preluate și de către ceilalți
- Activitatea și eforturile mele pe plan profesional sunt în mod constant subevaluate sau neglijate ori trecute cu vederea de superiorul meu direct, insistându-se doar pe greșeli de orice tip de la cele mai firești?
- Somatizări de tipul durerilor de stomac, greață, dureri de cap și cefalee când sunt nevoit să lucrez cu un anumit coleg sau cu managerul direct?
Psihologii spun că dacă întâlniți situațiile enumerate mai sus, atunci există o probabilitate destul de mare să vă confruntați cu bullying-ul la locul de muncă. Este bine de știut că bullying-ul poate da naștere stresului și anxietății în rândul multor angajați și că este unul dintre cei mai mari factori care contribuie la problemele generale de sănătate care apar pe fondul stresului. Aici putem menționa stările de anxietate, atacurile de panică, insomnie cronică și chiar depresia clinică. În unele cazuri, bullying-ul poate determina depresia majoră și chiar și sinucidere.
Când ești predispus la bullying? Persoanele predispuse la bullying nu sunt cei care propulsează efectul de turmă, ci cei cu idei inovatoare, care sunt capabili să lucreze poate mai repede sau diferit de ce se făcea până la ei, cei care sunt autonomi, care nu fac parte din „bisericuțe”, cei care riska să se confrunte cu acest fenomen sunt cei care își ajută un coleg vulnerabil, îl apără, cei care îi spun superiorului despre diverse nedreptăți din timpul procesului de muncă, cei care cer ajutor departamentului de HR în situația unui conflict.
Trebuie să știți că în cazul bullying-ului repetat, sunteți apărați de lege, puteți recurge la oamenii legii și există legi care protejează exact integritatea omului la locul de muncă și evitarea bullying-ului și mobbing-ului în activitatea de muncă, fiind în măsură să cereți despăgubiri pentru trauma psihică și fizică la care ați fost supus.
Psiholog clinician specialist Claudia Nicoleta Vîja
Despre autor:
Claudia Nicoleta Vîja este psiholog clinician specialist, licențiată în psihologie la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București, precum și două mastere în domeniul psihologiei sănătății și al psihologiei organizaționale și managementul resurselor umane, obținute la aceeași universitate. În prezent, lucrează ca psiholog clinician într-o secție de obstetrică-ginecologie într-un spital din București, aplicându-și cunoștințele în domeniul sănătății mentale și al psihologiei pentru a sprijini pacienții.