Arhive Vitamine - Sanatate 7

Consecințele deficitului de vitamina B12

Deficitul de vitamina B12, dacă nu este tratat, poate duce la serioase și ireversibile probleme neurologice.

Specialiștii spun că lipsa de vitamina B12 din organism poate cauza probleme neurolgice și psihiatrice care „avansează dacă nu sunt tratate și pot duce la o distrugere ireversibilă“, spune pentru New York Times dr. Donald Hensrud, director la Clinica Mayo, pentru Programul de Viață Sănătoasă. Descoperită la timp, deficiența poate fi rezolvată cu pastile sau injecții.

Vitamina B12 este necesară pentru formarea normală a celulelor roșii din sânge, pentru funcționarea nervilor și pentru sinteza ADN-ului. Este prezentă în mod natural în pește, carne, ouă și produse lactate, dar și în unele cereale sau produse nutrițioale cu drojdie.

Cine poate fi afectat

Veganii, pentru că nu consumă carne, pot avea, în timp, deficit de vitamina B12, dacă nu iau suplimente. Dar ouă treimi din cazuri apar la vârstnici, pentru că organismul lor nu absoarbe cum trebuie cantitatea de B12 din alimente, spune dr. Hensrud.

Deficitul de vitamina B12 poate cauza o serie de simptome precum oboseala, slăbiciunea, constipația, piederea poftei de mâncare și pierderea în greutate. Alte simptome pot fi dificultatea de a păstra echilibrul, depresia, cinfuzia, demența, memoria slabă și durere la nivelul gurii sau limbii.

De asemenea, deficitul de B12 poate cauza un tip de anemie numită anemia megaloblastică, care poate fi cauzată și de deficitl de acid folic, un alt tip de vitamina B. Dacă este descoperită anemia, trebuie verificat nivelul ambelor vitamine din sânge.

Simptomele neurologice pot apărea și în absența aneiei. Tratmentul recomandat în fază incipientă este esențial pentru evitarea problemelor grave, ireversibile. Adulții mai în vârstă sunt susceptibili de deficit de vitamina B12 pentru că s-ar putea să le fi scăzut secreția de acidului hidrocloric din stomac, ceea ce face dificilă absorbția vitaminei B12.

Vulnerabili la deficitul de B12 sunt și cei cu probleme gastrointestinale cum ar fi boala celiacă sau boala Crohn; cei care au slăbt brusc sau au suferit o intervenție chirurgicală la nivel gastrointestinal; și cei care folosesc medicamente împotriva refluxului gastric sau pentru diabet.

Vitaminele și mineralele care stimulează metabolismul

Metabolismul este procesul prin care organismul transformă mâncarea și nutrienții în energie și pentru a ajuta anumite funcții. Ceea ce mănâncă oamenii, inclusiv vitamine și minerale, influențează metabolismul.

Un metabolism rapid arde caloriile mai repede decât unul leneș, astfel încât persoana respectivă nu se va îngrășa. Metabolismul ne scade în mod natural odată cu înaintarea în vârstă.

Unele vitamine și minerale pot ajuta metabolismul să funcționeze eficient. În timp ce unele suplimente ar putea ajuta, tot alimentele sunt cele mai bune surse de vitamine și minerale.

Există cinci vitamine și minerale care ajută la menținerea și stimularea funcțiilor organismului, inclusiv metabolismul, ceea ce ajută și la menținerea unei greutăți ideale:

Complexul vitaminelor B

Acestea joacă un rol esențial în privința energiei. Vitaminele de tip B includ: B12, biotina, folații, B6, B5, nicina sau B2, tiamina sau B1. Deficitul uneia dintre vitamine poate afecta alte vitamine de tip B, ceea ce dă peste cap metabolismul.

B12 este esențială pentru metabolismul proteinelor și al grăsimilor. Pentru a funcșiona cum trebuie are nevoie de B6 și folați
B6 ajută la metabolizarea proteinelor
tiamina ajută organismul să metabolizeze grăsimile, proteinele și carbohidrații

Abilitatea de a procesa grăsimile și carbohidrații este esențială. Un metabolism sănătos se asigură că organismul folosește acești nutrienți pentru energie și nu pentru a-i depozita ca grăsime.

Oamenii ar trebui să consume alimente care conșin vitamine din complexul B. Alimente care le conțin sunt: carne slabă și fructe de mare, cereale integrale, produse lactate, ouă, unele fructe cum sunt bananele, merele, strugurii și pepenele roșu, nucile și semințele, unele legume precum spanacul, cartofii și dovleacul.

Vitamina B12 se găsește în principal în produsele animale, ceea ce înseamnă că vegetarienii și veganii au nevoie de suplimente de B12.

Vitamina D

Două studii recente au urmărit efectele vitaminei D și greutatea corporală la femeile în vârstă și copii. Ambele au demonstrat că participanții mai grași aveau mai puțină vitamina D în organism, decât cei slabi. Cercetătorii nu știu sigur deocamdată dacă nivelul scăzut de vitamina D contribuie la obezitate sau viceversa. Dieta, nivelul de zahăr din sânge și timpul petrecut în aer liber ar putea să joace toate un rol în greutatea unei persoane.

Cercetarea sugerează că vitamina D poate ajuta controlul nivelului de zahăr din sânge și poate îmbunătăți rezistența la insulină la oamenii cu diabet.

În comparație cu alte vitamine esențiale, oamenii pot primi vitamina D de la lumina soarelui. Expunerea precaută la soare este cel mai rapid mod de aprimi vitamina D.

Printre alimentele care conțin vitamina D se numără: gălbenușurile de ou, pește gras, cum sunt somonul, macroul și sardinele, ulei de ficat de cod, ficat de vacă, lactate, cereale și unele tipuri de ciuperci.

Dacă o persoană este supraponderală, doar suplimentarea cu vitamine s-ar putea să nu aibă efect asupra greutății corporale. Trebuie schimbat și stilul de viață.

Calciu

Mai multe cercetări au demonstrat: calciul poate fi vital pentru un metabolism sănătos și pentru un nivel echilibrat al zahărului în sânge, dar și pentru oase sănătoase.

Unele studii din 2010 sugerează că o cantitate mai mare de calciu în combinație cu vitamina D poate ajuta la scăderea în greutate. Un studiu din 2007 arată că o dietp bogată în calciu poate ajuta la scăderea în greutate a persoanelor cu diabet de tip 2. Dar, este nevoie de o cercetare mai aprofundată pentru a determina dacă este sau nu o strategie eficientă de pierdere în greutate.

Există și suplimente cu calciu, dar există surse de hrană bogate în calciu. Printre acestea se numără: laptele, iaurtul, cerealele, sucul de portocale, legumele cu frunze și verde închis la culoare, semințele și migdalele.

Fier

Organismul are nevoie de fier pentru o dezvoltare sănătoasă și pentru metabolism. Fierul este vital și pentru funcționarea corectă la nivel celular și pentru existența anumitor hormoni.

Fierul este esențial pentru transportarea oxigenului în celulele sângelului. Celulele roșii transportă oxigen la și de la mușchi și țesuturi.

Dacă o persoană are deficit de fier, s-ar putea ca mușchii să nu primească suficient oxigen. Iar aceștia nu pot arde grăsimile pentru a obține energie așa cum ar trebui.

Printre sursele de fier se numără: carnea, fasolea, cerealele, orezul brun, nucile, legumele cu frunze și de culoare verede închis, tofu și boabe de soia.

Deși fierul este vital, excesul de fier este toxic și poate cauza probleme.

Magneziu

Fără magneziu, reacțiile chimice care produc energie în organism nu pot avea loc. ACeastă dependență înseamnă că magneziul este esențial pentru metabolism și producerea de energie. agneziu se găsește într-o serie largă de alimente, cum ar fi: nuci și semințe, leguminoase, spanac, banane, somon și halibut, cereale integrale și cartofi.

sursa: medicalnewstoday.com

Cum îți poți proteja ficatul cu ajutorul gutuilor

Gutuile mai sunt cunoscut în popor și sub denumirea de „merele de aur“ și au un gust inconfundabil. Aceste fructe aduc o serie de beneficii sănătății, datorită conținutului bogat de minerale (magneziu, fier potasiu, cupru, zinc) și de vitamine (A, C, E și complexul de B-uri).

În lupta cu bolile hepato-biliare, gutuile sunt un aliat de nădejde, pentru că poți face cure cu gutui, consumate sub diverse forme. De la aceste fructe se pot folosi și frunzele și semințele.

“Gutuile stimulează funcţiile digestive hepatice şi pancreatice, au proprietăţi antibacteriene, antivirale şi antiinflamatorii şi se pot folosi cu succes în diverse forme de reumatism.

De asemenea, gutuile sunt de ajutor în afecţiunile pulmonare (viroze, bronşite) şi ale tubului digestiv (colite, infecţii intestinale, constipaţie, diaree, hemoroizi).

Au rol în anemie, prin stimularea producţiei de eritrocite în organele „tezaur“ (plămâni, ficat, splină, pancreas, rinichi, inimă). Este de preferat ca fructul să se folosească sub formă de suc, sirop, nectar, iar frunzele şi florile au efect maxim sub formă de tinctură.“, explică dr. Codruț Țuțu, specialist în acupunctură, apifitoterapie și nutriție.

Funcții hepatice stimulate

Leacurile din gutui sunt ideale pentru cei cu boli de ficat şi ale pancreasului. Uşoara aciditate a fructelor, dar şi substanţele cu efect antioxidant pe care acestea le conţine stimulează funcţiile hepatice şi imunitatea.

Speli bine 2-3 gutui (pentru îndepărtarea pufului de pe coajă), tai mărunt şi mănânci de 2-3 ori pe zi. Dacă ai şi episoade de vărsături, poţi mânca piureul de la 2 gutui fierte, curăţate, în prealabil, de coajă şi de seminţe.

Poţi prepara şi un decoct din fructe. Fierbi o gutuie necurăţată de coajă, dar tăiată felii într-un litru de apă, până ce volumul acestuia va scădea la jumătate. Presezi şi strecori şi, eventual, adaugi 50 g de zahăr. Consumi cel puţin o dată pe zi, pe toată perioada lunilor de toamnă.

Te poate ajuta să scapide kilogramele în plus

Fructele de gutui conţin foarte puţine calorii şi sodiu, dar sunt bogate în fibre. 100 g de gutuie crudă conţin numai 57 de calorii. Toate acestea fac din gutuie o alegere excelentă într-o dietă pentru pierderea în greutate şi pentru menţinerea stării de sănătate.

Poţi bea şi o infuzie din frunze pe care o prepari astfel: fierbi 50 de g de frunze de gutui într-un litru de apă. Filtrezi şi bei de 2-3 ori pe zi, timp de 3 luni.

Întăreşte imunitatea

Graţie pectinei, taninului, dar şi a vitaminelor A, B1, B2, B6, C, E şi a mineralelor (fier, calciu, sodiu, potasiu, magneziu şi fosfor), gutuile întăresc sistemul imunitar şi tratează anemia.

În convalescenţă, poţi consuma câteva zile la rând jumătate de fruct proaspăt pe zi. De asemenea, poţi face şi un suc din care să bei zilnic câte un pahar, înainte de masă, timp de o lună.

Seminţele, ideale pentru mai multe afecţiuni

În bronşite, tuse şi expectoraţie cu sânge, astm, diaree sau hemoragii uterine, seminţele de gutuie sunt ideale. Fierbi 100 g de seminţe în 300 ml de apă, până când lichidul scade la jumătate, apoi strecori şi iei de 3-4 ori pe zi, câte 2-3 linguri din acest decoct, timp de o lună.

Poţi face şi aşa: dai o gutuie pe răzătoare, acoperi cu 200 ml de apă clocotită şi laşi la infuzat. Bei infuzia sau faci gargară, după o oră.
Şi în cazul colitelor, seminţele de gutuie aduc alinarea.

Fierbi 20 g din ele în 200 ml de apă, la foc mic, până ce lichidul scade la jumătate. Când s-a răcit, strecori decoctul printr-un tifon şi bei în două reprize.

8 Motive pentru care să consumăm semințe de in în loc de ulei de pește

Surse de OMEGA -3

Omega 3 se găsește ca supliment sub diferite forme (tablete, capsule, pastile, uleiuri), cea mai buna fiind cea în care consumăm alimentul integral. În natură, Omega – 3 se găsește în cantități importante în pește și în semințele de in.

Am stat de vorbă cu renumitul Doctor în Farmacie Ovidiu Bojor, membru al Academiei de Științe medicale, patriarhul fitoterapiei române care spunea : „ nu alege din piață cele mai arătoase legume, morcovi enormi, cartofi supradimensionați, sau fructe perfecte, ca prezentare, fără nici o urmă de vierme în întreg lotul. Toată această speranță lucitoare, nu e decât semnul unor culturi chimizate și comerciale”.

Din comoditate sau din necunoaștere folosim din ce în ce mai puține produse naturale, contra celor procesate.

Domnul Doctor Ovidiu Bojor spune că: „peștele este o sursă bună de acizi grași esențiali, uleiul de pește fiind recomandat pentru suplimentarea cu Omega -3 , dar este mai puțin cunoscut faptul că semințele de in au un conținut de Omega -3, de 18 -24%, față de numai 2% al peștelui”.

Avantajele consumului semințelor de in în locul peștelui

Acizii grași Omega -3 sunt cărămizile care ajută la îndeplinirea multor funcții în organism, printre care și cea de EPA ( acid eicosapentanoic). Uleiul de pește, practic nu furnizează Omega -3, el furnizează direct EPA, ceea ce limitează opțiunile corpului de a face ce are nevoie din Omega -3.
Omega -3 din semințele de in, reduce colesterolul din sânge cu 25% și trigliceridele cu 65%.
Încă un avantaj pe care îl are inul în fața peștelui este că uleiul extras din această plantă nu conține colesterol. În schimb, 100 de mililitri de ulei de cod conține 570 de miligrame de colesterol, cam aceeași cantitate aflată în gălbenușul a două ouă!
Peștele este extrem de contaminat cu substanțe toxice (mercur) din cauza poluării masive a apelor. Consumul de in nu prezintă nici un risc în acest sens.
O altă mare diferență o face fibra conținută în semințele de in. Peștele nu conține nici un fel de fibre și este de asemenea o formă de hrană concentrată, nesănătoasă. Semințele de in conțin o formă de fibră numita lignină pe care corpul nostru o transformă într-un antioxidant ce ajută sistemul imunitar și are proprietăți anivirale si anticancerigene.Cei care au o dieta în care predomină lignina, reduc considerabil cancerul de colon sau de sân.
Uleiul de in și uleiul de pește conțin cantități mari din vitaminele A și D. Aceste vitamine, dacă sunt de proveniență animală, sunt toxice pentru organismul uman. Vitaminele din in, precum provitamina caroten, care este convertită de corp în vitamina A, nu pot deveni toxice în organism, indiferent de cantitatea de semințe ingerate.
Folosirea inului în locul uleiului de pește are și o componentă morală și etică.
Inul este ieftin și disponibil, ușor de păstrat și de manevrat.

Cum consumăm semințele de in

Un consum zilnic adecvat de semințe de in ar fi de 3 lingurițe. Cei care preferă uleiul de semințe de in, acesta trebuie luat câte o linguriță pe zi, pentru a ne menține. În scop terapeutic, doza se mărește la 5 lingurițe pe zi și 2 lingurițe pe zi în funcție de necesități.

Semințele se pun la înmuiat de seara pentru dimineața, acest procedeu favorizând dezactivarea enzimelor inhibitoare.Se pot consuma împreună cu diverse fructe mixate în blender (după ce au fost înmuiate), fiind mai ușor asimilabile. Se mai pot consuma și măcinate, adăugate la salate, într-o băutură sau ca atare.

Aportul de semințe de in în dietă e la fel de important pentru vegetarieni, ca și pentru cei care consumă doar hrană vie sau pentru non-vegetarieni. Sunt ieftine și ușor de găsit (în magazinele naturiste sau pe site-urile de profil, pe internet). Tot ce trebuie să facem este să le adăugăm în dieta noastră și să ne facem un obicei din asta.

Beneficii ale consumului de semințe de in

îmbunătățesc sistemul imunitar,
protecție împotriva bolilor de inimă (scade tensiunea arterială),
activitate anticancerigenă împotriva tumorilor,
beneficii împotriva bolilor inflamatorii,
normalizează zahărul în sânge,
protecție împotriva diabetului,
cresc vitalitatea și asigură o piele moale și un păr strălucitor,
îmbunătățesc vederea,
beneficii împotriva alergiilor,
beneficii împotriva retenției de apă,
beneficii pentru o piele uscată, dură,
crește rezistența la frig,
previne și tratează artrita,
ajută funcțiile renale
ajută la formarea spermei
ajută la dezvoltarea creierului fătului și al adulților,
tratează astmul și protejează plămânii,
tratează problemele digestive.

Aveți nevoie de 3-6 luni de la adăugarea surselor de Omega -3 în dietă pentru a observa rezultatele.