Arhive sedentarism - Sanatate 7

Factori care dăunează sistemului imunitar

O dietă săracă în nutrimente, somnul insuficient ori stresul sunt numai câțiva factori care dăunează sistemului nostru imunitar. Iar pentru păstrarea stării generale de sănătate, este esențial să avem un sistem imunitar de fier. Iar pentru asta este foarte important să știm ce schimbări trebuie să facem în alimentație și stilul de viață.

Alimentația nesănătoasă

Alimentația este unul dintre cei mai importanți factori care pot influența imunitatea. Mâncarea de tip fast-food, dulciurile rafinate, mâncarea cu multe grăsimi,mezelurile, afumăturile și produsele de patiserie sunt numai câteva produse care pot afecta imunitatea.

Medicii recomandă înlocuirea lor cu produse bogate în vitamina C (citrice), vitamina E (fructe oleaginoase), zinc (carne, ouă), vitamina A (lapte) , nutrimente care contribuie la dezvoltarea anticorpilor, armele importante alesistemului imunitar. De asemenea, consumul de alcool, fumatul și deshidratrea (bacteriile se dezvoltă foarte bine pe mucoasele uscate) dăunează imunității.

Somnul insuficient

Insomniile sau somnul insuficient (mai puțin de 6-7 ore pe noapte) pot duce la creșterea concentrației de hormoni ai stresului care slăbesc capacitatea de apărare a organismului. În timpul somnului, elementele sistemului imunitar se refac. Printre acestea se numără și globulele albe. Studii recente au demonstrat că imunitatea poate fi afectată foarte seriosă chiar și de o noapte nedormită.

Stresul

Cortizolul, hormonul eliberat de organism în condiții de stres, poate influența sistemul imunitar. Astfel, poate determina o sensibilitate mai mare în fața infecțiilor, a bolilor autoimune, dar și a unor tipuri de cancer.

Imunitatea este afectate prin mai multe tipuri de mecanisme, atunci când vorbim de stres și stări tensionate. Unul dintre acestea este inhibarea citokinelor, molecule proteice care ajută la cooperarea celulelor stistemului imunitar. Stresul poate încetini și răspunsul antiinflamator al organismului împotriva factorilor care duc la îmbolnăviri.

Sedentarismul

Lipsa activității fizice poate afecta sistemul imunitar prin scăderea rezistenței la infecții. În schimb, mișcarea în aer liber, la un nivel moderat, induce starea de bine, iar lumina naturală dezvoltă formarea celulelor T, care influențează imunitatea celulară și sunt implicate în apărarea organismului în fața virusurilor.

Este foarte important să știm că atunci când facem mișcare circulația sangvină se intensifică, iar anticorpii și celelalte celule imunitare ajung în tot organismul.

Anumite tratamente

Tratamentele cu antibiotice nu sunt bune prietene cu imunitatea. Mai exact, acestea pot distruge, pe lângă bacteriile rele, și pe cele bune, afectând astfel flora intestinală, și deci și imunitatea.

Asta nu înseamnă că trebuie să renunțați la tratamentele cu antibiotice. Pentru a preveni și elimina efectele negative ale acestora putem lua probiotice sau alimente care le conțin (iaurt și produse lactate fermentate). Astfel, flora intestinală își va reface echilibrul.

Factorii care obosesc bila. Sfaturile specialistului

Se întâmplă deseori ca stilul de viață să-ți pună amprenta asupra sănătății noastre. Iar printre cele mai afectate organe se află, evident, ficatul și bila, sistemul digestiv fiind astfel serios afectat.

„Bila este un lichid de culoare galben-verzui, secretat de ficat. În timpul digestiei, bila este evacuată în duoden, unde contribuie la digerarea lipidelor, fiind formată din apă, săruri biliare, acizi biliari și colesterol. Atunci când cantitatea de bilă este insuficientă, apar greața și vărsăturile“, explică dr. Cristian Leonte, medic specialist chirurgie generală. El spune că printre complicațiile cauzate de îngreunarea activității vezicii biliare se numărăr inflamația și tumefacția acesteia. „Pot apărea și calculi biliari, calea biliară se poate bloca, sau chiar a coledocului (ambele sunt canale care fac legătura între ficat și intestin)“, spune medicul.

Alimente bogate în grăsimi

Pentru că sistemul digestiv este suprasolicitat atuncu când trebuie să digere mâncărurile bogate în grăsimi, bila se poate bloca. Astfel, grăsimile trec mai greu prin tubul digestiv și intră într-un proces de fermentație.

„Gazele eliminate sunt însoțite de contracții ale intestinului, ceea ce provoacă balonare și dureri abdominale. Astfel de situații pot apărea și în cazul consumului excesiv de alimente bogate în proteine. Când alimentația este bogată în proteine, efortul depus de ficat este mai mare“, explică specialistul.

Sedenetarismul

„Una dintre cauzele funcționării necorespunzătoare a bilei poate fi sedentarismul. În lipsa unor exerciții fizice regulate, bila se poate cristaliza și forma pietre, ceea ce crește riscul apariției icterului mecanic.“, spune medicul. El adagă pe lista factorilor și stresul, și asta pentru că, în situații stresante, organismul poate elibera mai mult cortizol, hormon care favorizează acumularea de grăsimi în ficat. Implicit, ficatul nu va mai fi capabil să secrete cantitatea necesară de bilă pentru digestie. În momentele stresante, vezica biliară nu se mai contractă pentru a elibera bila în intestinul subțire.

Alcoolul

„În cazul persoanelor care consumă alcool în mod frecvent, fierea este supusă la grele încercări. Substanțele din bilă au rolul de a metaboliza alcoolul, dar când acesta este în cantități mari, afectează ficatul. Efectul produs este cel de reducere a cantității de bilă eliberate“, conchide medicul Cristian Leonte.

O jumătate de oră de exerciții fizice matinale pot reduce tensiunea arterială

Este nevoie de doar 30 de minute de exerciţii fizice efectuate în fiecare dimineaţă pentru a fi la fel de eficace precum medicamentele pentru scăderea tensiunii arteriale, sugerează un studiu realizat în Australia, citat de Press Association și Agerpres.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că un scurt set de exerciţii – în acest caz mers pe bandă la intensitate moderată – a prezentat efecte benefice de lungă durată, augmentate de sesiuni ulterioare de plimbare de câte trei minute efectuate pe parcursul zilei.

Specialiştii au examinat date prelevate de la persoane supraponderale şi obeze, de sex masculin şi feminin, cu vârste cuprinse între 55 şi 80 de ani.

35 de femei şi 32 de bărbaţi au fost înrolaţi în trei planuri zilnice diferite, în ordine aleatorie, puse în aplicare la o distanţă de cel puţin şase zile.

Planul

Primul plan consta într-o perioadă sedentară neîntreruptă de opt ore, iar al doilea includea o oră sedentară, urmată de 30 de minute de mers pe bandă la intensitate moderată şi de alte 6,5 ore sedentare. Cel de-al treilea plan consta în o oră petrecută în mod sedentar, 30 de minute de mers pe bandă şi 6,5 ore sedentare, întrerupte însă la fiecare 30 de minute de sesiuni de câte trei minute de mers la intensitate uşoară.

Cercetarea a fost efectuată într-un laborator pentru ca rezultatele să poată fi standardizate.

Subiecţii au consumat aceleaşi alimente în seara precedentă şi pe parcursul zilei în care a fost realizat studiul.

Experţii au controlat tensiunea arterială şi ritmul inimii şi au prelevat mostre de sânge pentru evaluarea nivelurilor de adrenalină în cadrul fiecărui plan.

Conform rezultatelor publicate în jurnalul Hypertension al BHF, bărbaţii şi femeile care au participat la planurile active au prezentat o tensiune arterială mai mică – în special cea sistolică – în comparaţie cu valorile înregistrate în cadrul planului sedentar.

Femeile au prezentat beneficii suplimentare în cazul în care au adăugat sesiunile de câte trei minute de mers pe parcursul zilei.

Valorile presiunii sistolice – presiunea exercitată de sânge asupra pereţilor arterelor în timpul bătăilor inimii – constituie un indicator important al problemelor cardiace în comparaţie cu cea diastolică, ce măsoară presiunea în artere între contracţiile inimii.

Concluzia

”Atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei, magnitudinea reducerii presiunii arteriale sistolice medii în urma exerciţiilor fizice şi a întreruperii perioadelor sedentare s-a apropiat de ceea ce ar fi fost de aşteptat în urma administrării medicamentelor antihipertensive la această populaţie pentru diminuarea riscului de deces în urma bolilor cardiovasculare şi a accidentului vascular cerebral”, a explicat Michael Wheeler de la Universitatea din Perth, autor principal în cadrul studiului.

”Această reducere a fost însă mai evidentă în cazul femeilor”, a precizat cercetătorul.

Oamenii de ştiinţă au notat că nu cunosc motivul acestei diferenţe de gen, încă suspectează că ea ar putea fi determinată de un cumul de factori, precum răspunsurile diferite la secreţia de adrenalină în urma exerciţiilor fizice sau faptul că toate femeile incluse în studiu se aflau în perioada de postmenopauză, având astfel un risc mai mare de afecţiuni cardiovasculare.

Fundaţia Britanică a Inimii (BHF) a salutat studiul adăugând că 30 de minute de exerciţii efectuate în fiecare dimineaţă prezintă totodată beneficii pentru sănătatea mintală.