Sănătate în fiecare zi

Arăt: 1 - 3 din 3 REZULTATE

Moduri prin care yoga ne poate influența organismul. Explicațiile specialistului

Instructorul de yoga, Mărgărita Filimon ne explică modul în care yoga ne influențează organismul și care sunt beneficiile acesteia.

„Aproape 70-80% din toxinele din organismul nostru sunt eliminate prin expirație. Respirația meditativă face asta pentru noi, adică ne curăță de toxine.

Creierul nostru este un organ care îți formează obiceiuri. Grupuri mari de neuroni s-au legat între ele în timpul experiențelor dureroase din primii noștri ani de viață.Meditația ajută aceste conexiuni neuronale dependente să se detașeze unele de altele, ceea ce înseamnă că te eliberezi de vechile obiceiuri emoționale.

Ca ființe umane, avem ciudatul obicei de a converti presiunea externă în stres intern. Creșterea stresului înseamnă mai mult decât doze sănătoase de cortizol prin organismul nostru. Meditația calmează goana adrenalinei, a cortizolului și altor substanțe chimice legate de stres din corpul nostru.

Meditația ne influențează din punct de vedere fizic, chimic, neurologic și emoțional. Aș putea să ofer motive nenumărate pentru care ar trebui să medităm.

Meditația este o știință veche. În timp ce oamenii pot face meditație din nenumărate motive, pentru mine este o cale de a ne îndepărta de starea de stres a minții, îndreptându-ne către o stare frumoasă de a fi.

Stilul de meditație pe care eu îl predau este ușor și puternic, științific, yoga și universal. Pentru a înțelege cu adevărat cum funcționează meditația, trebuie să înțelegi „triada transformării“ – Respirație – Minte – Conștiință. Pentru a avea o privire din interior în natura și conexiunea celor trei elemente ale triadei transformării trebuie să ai o stare de calm, limpezime și conectare. Cele mai multe stiluri de meditație folosesc una sau două din cele trei elemente. Eu folosesc un stil care să le includă pe toate cele trei. Fiecare dintre ele poate acționa ca o unealtă pentru a schimba celelalte două elemente.

Să zicem că ai gânduri furioase și nu te poți elibera singur prin puterea minții. Folosind modalitatea respirației ai putea reuși. Respirația poate avea un impact asupra minții. Așa că poți începe cu exerciții axate pe respirație.

Să zicem că ai stări de anxietate, și respirația îți devine scurtă, sacadată. Și cu cât respiri mai haotic, cu atât ți se accentuează starea de anxietate. Pe măsură ce treci la starea de observare meditativă a anxietății, vei observa că respirația va deveni mai ușoară, mai ritmată și egală. Întregul corp renunță la stres prin relaxare profundă. Astfel mintea influențează respirația și corpul. Poți începe cu exerciții axate pe observație.

Când conștiința ți se transformă și treci printr-o stare frumoasă de conectare cu natura, cu scopul tău, cu cei dragi sau cu cei din jur, furia, teama sau tristețea se diminuează. Astfel conștiința are un impact asupra minții.

Iată ce aș vrea să nu uiți:

  • relaxează-ți corpul prin meditație – vindecă
  • observă-ți mintea în meditație – calmează
  • trezește-te într-o experiență de conectare dincolo de sine, în conștiință – te eliberezi.“

5 moduri prin care ar trebui să-ți schimbi dieta pe măsură ce înaintezi în vârstă

Nu este niciun secret pentru nimeni: la 50-60 de ani nu mai ești aceeași persoană de la 20. Nu numai pentru că ai devenit mai înțelept, dar și organismul se schimbă în permanență, ceea ce înseamnă că și dieta ta are nevoie să evolueze pentru a rămâne sănătos și puternic.

Am găsit în revista Prevention un articol interesant despre acest subiect, realizat cu ajutorul unor specialiști, așa că îți proprunem să citești în continuare ce schimbări ar trebui aduse dietei pe măsură ce înaintezi în vârstă.

Mărește doza zilnică de proteine

foto: Deryn Macey

Pe măsură ce îmbătrânim, pierdem din masa musculară, dar cercetările arată că un plus de proteine în farfurie poate ajuta la păstrarea a masei pe care o avem sau la dezvoltarea acesteia. Descoperirie sugerează că un adult cu vârsta peste 65 de ani are nevoie de 1,2 grame de proteine per kilogram greutate. Tinerii au nevoie de 0,8 grame pe kilogram greutate.

Pentru proteine nu trebuie să ne limităm numai la carne sau fructe de mare. Proteine se găsesc și în nuci, năut,fasole, linte. „Putem găsi proteine și în ouă, lactate, leguminoase“, spune Josh Axe, nutriționist, fondatorul Ancient Nutrition.

Redu cantitatea de calorii

foto: Christopher Flower

Cantitatea de masă musculară pe care o avem în mod natural scade odată cu înaintarea în vârstă, ceea ce înseamnă că metabolismul încetinește. Asta înseamnă că nu mai ai nevoie de aceeași cantitate de calorii ca până atunci.

„După vârsta de 40 de ani, nevoile calorice ale unei persoane normale trebuie să scadă cu 10% o dată la 10 ani. Așa că, o persoană care are nevoie de 2.000 de calorii la 40 de ani va avea nevoie cam de 1.400 la 70“, spune Julie Cunningham, dietetician.

Adaugă alimente bogate în vitamina B12

foto: Yvonne Lee Harijanto

Odată cu înaintarea în vârstă, anumiți nutrimenți devin mai greu de absorbit în organism. Printre acestea se numără și vitamina B12, care este cel mai greu de absorbit în organism. Este un nutriment esențial care este responsabil de funcționarea corectă a nervilor, de metabolismul celular și de formarea celulelor roșii. Potrivit specialiștilor este nevoie de 2,4 micrograme pe zi.

Dr. Axe sugerează introducerea în dietă a cărnii de vită, de pește, pui, ouă și lactate. O poți găsi și în drojdia nutrișională și anumite tipuri de băuturi din cereale.

Mai mult calciu și vitamina D

Calciul și vitamina D sunt alți doi nutrimenți care devin vitali pe măsură ce îmbătrânim. Ambii joacă un rol important în sănătatea oaselor și previn împotriva apariției osteoporozei și a fracturilor osoase. Femeile de 50 de ani și mai tinere au nevoie de 1.000 de miligrame de calciu și de 600 de micrograme de vitamina D. Cele mai învârstă au nevoie de o doză zilnică de 1.200 miligrame.

Pentru păstrarea oaselor puternice, consumă alimente bogate în calciu cum este laptele de vacă și peștele, somon și ton, care sunt surse de vitamina D.

Hidratează-te, hidratează-te, hidratează-te

Hidratarea ajută la menținerea funcționării corecte a fiecărui sistem din organism. Luptă cu oboseala și te ferește de dureri de cap.

Deshidratarea poate fi mai accentuată odată cu înaintarea în vârstă pentru că rinichii reușesc mai greu să conserveze apa, potrivit unei cercetări a Clinicii Mayo. Medicamentele pentru boli cardiace și hipertensiune pot avea un impact asupra abilității organismului de a reține apă.

Ar fi bine să bem cam 2 litri de apă pe zi, potrivit specialiștilor. Poți pune felii de lămâie, portocale și grepfrut în paharul cu apă.

De ce sunt considerate grăsimile trans un pericol pentru sănătate. Explicațiile medicului

Se vorbește foarte mult despre grăsimile trans în ultima perioadă. Nutriționiștii le numesc „otrava“ din farfurie, pentru că sunt asociate cu diverse boli. Adoptă un regim alimentar care pune accentul pe fructe, legume, cereale integrale, produse lactate cu puține grăsimi, carne de pasăre, pește și nuci. De asemenea, limitează consumul de carne roșie, produse cu mult zahăr și băuturi.

Ce sunt grăsimile trans

„Grăsimile trans rezultă în urma hidrogenării acizilor grași mono- și poli- nesaturați pe cale chimică, în prezența hidrogenului, a unor condiții de temperatură și presiune și a unui catalizator. Acestea sunt grăsimi artificiale“, explică dr. Cristina Spiroiu, medic primar endocrinologie, diabet zaharat, la Spitalul Militar Central „Carol Davila“, din București.

În hrana noastră naturală se găsesc cantități mici și nedăunătoare de grăsimi trans. Acestea se produc în intestinul unor animale și se pot găsi în carnea de vacă și cea de oaie, derivatele de lapte – unt, smântână, lactate integrale și brânzeturi.

Costul de producție este foarte mic

Grăsimile trans sunt ușor de utilizat, costul lor de producție este ieftin, măresc valabilitatea produsului și pot fi folosite timp îndelungat. În plus, dau alimentelor gustul și textura dorită.

Multe restaurante folosesc grăsimi trans la prăjirea alimentelor, deoarece uleiurile cu astfel de grăsimi pot fi folosite de mai multe ori în friteuzele comerciale. Danemarca, Elveția, precum și Canada au redus sau limitat utilizarea de grăsimi trans în restaurante.

Unde se găsesc

Grăsimile trans se găsesc în multe alimente – inclusiv în cele prăjite (cartofii prăjiți, șnițelele, gogoșile) și în produsele de patiserie (prăjituri, bomboane, plăcintă, biscuiți, prafurile pentru prepararea cremelor, budinci, clătite, unele înghețate), dar și în margarina tartinabilă, în popcornul preparat la microunde și în pizza congelată.

„Prototipul grăsimilor trans este margarina – așa cum se obținea ea atunci când a fost inventată. Grăsimile hidrogenate – ca margarina – se obțin pornind de la uleiuri vegetale, cel mai adesea de soia sau floarea-soarelui. Acizii grași polinesaturați din uleiuri sunt necesari organismului și sunt de ales față de cei saturați pentru a menține sănătatea sistemului cardiovcascular; prin hidrogenare dispare acest avantaj,“ explică medicul Cristina Spiroiu.

Cum afectează organismul

„Grăsimile trans duc la creșterea colesterolului, în special a celui rău (LDL), care determină ateroscleroza, și scade colesterolul bun (HDL), care protejează vasele.

În plus, grăsimile trans favorizează inflamația – care este și ea implicată în ateroscleroză – și cresc riscul de diabet zaharat. Consecința? Deteriorarea vaselor de sânge, cu creșterea riscului de boala coronariană – cardiopatie ischemică, infarct miocardic, arterită sau acident vascular cerebral.

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în lumea civilizată. Efectele de creștere a riscului cardiovascular au dus la interzicerea utilizării în alimentație a acestor grăsimi și la obligația de a se menționa pe eticheta produselor procesate conținutul de acizi grași trans. Grăsimile trans se ascund și sub numele de grăsimi parțial hidrogenate.“, explică medicul.

Studii recente indică faptul că acizii grași trans pot crește și riscul de diabet zaharat. Cercetătorii de la Școala de Sănătate Publică de la Universitatea Harvard din Boston sugerează că înlocuirea grăsimilor trans în dietă cu grăsimi polinesaturate (cum sunt uleiurile vegetale, somonul etc.) poate reduce riscul de diabet zaharat cu până la 40%.

Citește etichetele produselor

Verifică dacă pe lista ingredientelor se regăsesc grăsimi trans ori grăsimi parțial hidrogenate și nu uita că valorile inscripționate se referă la o singură porție.

Alimentele procesate trebuie să conțină maximum 0.5% grăsimi trans per porție și consumul de astfel de grăsimi nu trebuie să depășească 2 g pe zi. Cei care au risc cardiovascular trebuie să conțină mai puțin de 2 g pe zi.