Se vorbește foarte mult despre grăsimile trans în ultima perioadă. Nutriționiștii le numesc „otrava“ din farfurie, pentru că sunt asociate cu diverse boli. Adoptă un regim alimentar care pune accentul pe fructe, legume, cereale integrale, produse lactate cu puține grăsimi, carne de pasăre, pește și nuci. De asemenea, limitează consumul de carne roșie, produse cu mult zahăr și băuturi.
Ce sunt grăsimile trans
„Grăsimile trans rezultă în urma hidrogenării acizilor grași mono- și poli- nesaturați pe cale chimică, în prezența hidrogenului, a unor condiții de temperatură și presiune și a unui catalizator. Acestea sunt grăsimi artificiale“, explică dr. Cristina Spiroiu, medic primar endocrinologie, diabet zaharat, la Spitalul Militar Central „Carol Davila“, din București.
În hrana noastră naturală se găsesc cantități mici și nedăunătoare de grăsimi trans. Acestea se produc în intestinul unor animale și se pot găsi în carnea de vacă și cea de oaie, derivatele de lapte – unt, smântână, lactate integrale și brânzeturi.
Costul de producție este foarte mic
Grăsimile trans sunt ușor de utilizat, costul lor de producție este ieftin, măresc valabilitatea produsului și pot fi folosite timp îndelungat. În plus, dau alimentelor gustul și textura dorită.
Multe restaurante folosesc grăsimi trans la prăjirea alimentelor, deoarece uleiurile cu astfel de grăsimi pot fi folosite de mai multe ori în friteuzele comerciale. Danemarca, Elveția, precum și Canada au redus sau limitat utilizarea de grăsimi trans în restaurante.
Unde se găsesc
Grăsimile trans se găsesc în multe alimente – inclusiv în cele prăjite (cartofii prăjiți, șnițelele, gogoșile) și în produsele de patiserie (prăjituri, bomboane, plăcintă, biscuiți, prafurile pentru prepararea cremelor, budinci, clătite, unele înghețate), dar și în margarina tartinabilă, în popcornul preparat la microunde și în pizza congelată.
„Prototipul grăsimilor trans este margarina – așa cum se obținea ea atunci când a fost inventată. Grăsimile hidrogenate – ca margarina – se obțin pornind de la uleiuri vegetale, cel mai adesea de soia sau floarea-soarelui. Acizii grași polinesaturați din uleiuri sunt necesari organismului și sunt de ales față de cei saturați pentru a menține sănătatea sistemului cardiovcascular; prin hidrogenare dispare acest avantaj,“ explică medicul Cristina Spiroiu.
Cum afectează organismul
„Grăsimile trans duc la creșterea colesterolului, în special a celui rău (LDL), care determină ateroscleroza, și scade colesterolul bun (HDL), care protejează vasele.
În plus, grăsimile trans favorizează inflamația – care este și ea implicată în ateroscleroză – și cresc riscul de diabet zaharat. Consecința? Deteriorarea vaselor de sânge, cu creșterea riscului de boala coronariană – cardiopatie ischemică, infarct miocardic, arterită sau acident vascular cerebral.
Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în lumea civilizată. Efectele de creștere a riscului cardiovascular au dus la interzicerea utilizării în alimentație a acestor grăsimi și la obligația de a se menționa pe eticheta produselor procesate conținutul de acizi grași trans. Grăsimile trans se ascund și sub numele de grăsimi parțial hidrogenate.“, explică medicul.
Studii recente indică faptul că acizii grași trans pot crește și riscul de diabet zaharat. Cercetătorii de la Școala de Sănătate Publică de la Universitatea Harvard din Boston sugerează că înlocuirea grăsimilor trans în dietă cu grăsimi polinesaturate (cum sunt uleiurile vegetale, somonul etc.) poate reduce riscul de diabet zaharat cu până la 40%.
Citește etichetele produselor
Verifică dacă pe lista ingredientelor se regăsesc grăsimi trans ori grăsimi parțial hidrogenate și nu uita că valorile inscripționate se referă la o singură porție.
Alimentele procesate trebuie să conțină maximum 0.5% grăsimi trans per porție și consumul de astfel de grăsimi nu trebuie să depășească 2 g pe zi. Cei care au risc cardiovascular trebuie să conțină mai puțin de 2 g pe zi.