Sănătate în fiecare zi

Arăt: 1 - 7 din 7 REZULTATE

Cum scădem nivelul crescut al trigliceridelor

Trigliceridele sunt grăsimi prezente în sânge și sunt esențiale pentru organism, fiind o sursă importantă de energie. În exces, însă, ele sunt dăunătoare sănătății.

Nivelul crecut al trigliceridelor este asociat cu obezitatea, unele boli endocrine și renale, cât și cu anumite medicamente (diuretice, corticosteroizi, interferon, betablocante).

Principalii factori ai hipertrigliceridemiei sunt stresul, fumatul, dieta bogată în grăsimi și consumul excesiv de alcool. Nivelul acestor grăsimi poate fi scăzut prin adoptarea unui stil de viață sănătos, înaintea oricărui tratament medicamentos.

Care sunt valorile normale ale trigliceridelor

Nivelul trigliceridelor se măsoară prin analize de sânge. Acestea se fac pe stomacul gol, după un repaus alimentar de 12 ore.

  • Valori normale: <150mg/dl
  • Valori crescute la limită: 150-199 mg/dl
  • Valori crescute: 200-499 mg/dl
  • Creștere severă: >500 mg/dl

Fă mișcare

foto: Gesina Kunkel

Pe lângă o dietă echilibrată, importantă este și mișcarea, la sală sau în aer liber. Specialiștii recomandă cel puțin 30 de minute de exerciții de intensitate moderată pe zi. Mai multe studii demonstrează că sportul, practicat cu regularitate, duce la scăderea nivelului de trigliceride cu până la 22% și a nivelului de colesterol cu până la 12%. O altă măsură care se impune este renunțarea la fumat.

Evită zahărul

foto: Sharon McCutcheon

Trebuie evitate alimente precum bomboanele, prăjiturile, produsele de patiserie, siropurile, băuturile carbogazoase pentru că acestea cresc nivelul trigliceridelor. Poți înlocui zahărul din ceai, cafea și prăjituri cu îndulcitor natural, cum este stevia.

Și băuturile alcoolice sunt de vină pentru creșterea trigliceridelor, de aceea, ai grijă să nu le consumi în exces. În cazul femeilor, se recomandă jumătate de pahar de vin pe zi, iar în cel al bărbaților, un pahar.

Consumă fibre

Legumele și fructele sunt sursă importantă de fibre, care previn depunerile de grăsimi pe vasele de sânge și contribuie la echilibrarea trigliceridelor. Așa că, trebuie consumate legume și fructe precum morcovii, dovleceii, fasole, mere, pere, portocale, prune, toate fiind surse importante de fibre.

Alimente care conțin acizi grași Omega-3

Grăsimile animale, care se găsesc în carnea grasă, mezeluri, lactate grase, duc și ele la hipertrigliceridemie. Le poți înlocui cu grăsimi sănătoase, precum acizii grași Omega-3, care se găsesc în peștele gras (sardine, hering, macrou, ton) și fructe oleaginoase (maximum 30 grame pe zi). Nutriționiștii recomandă 3-4 porții de pește gras pe săptămână.

Orezul și pastele din făină albă cresc nivelul trigliceridelor, acestea fiind de evitat. În locul lor poți consuma orez brun și paste din cereale integrale.

7 alimente care ne hidratează. Sfaturile medicului nutriționist

Știai că aproape 20% din aportul nostru zilnic de apă provine din alimente solide? În special fructele și legumele nu trebuie să ne lipsească din dietă. Pe lângă vitamine și minerale, ele ne asigură un plus de hidratare.

Nutriționiștii ne sfătuiesc săp profităm de fructele și legumele de sezon. „Cele mai bune alimente pentru hidratarea organismului sunt, bineînțeles, legumele și fructele, în această ordine. Dintre legume: dovlecelul, castravetele, spanacul, broccoli, ardeiul, vinetele, avocado, morcovii au un conținut ridicat de apă, între 80 și 90%. Pepenele, cireșele, ananasul, căpșunile, zmeura, caisele, kiwi, portocalele și lămâile conferă și ele o hidratare mare organismului“, spune dr. Iulian Amariei, medic nutriționist.

El mai spune că pentru o hidratare optimă, trebuei să „gândim verde“. „Adică să avem de 3 ori pe zi, la mesele principale, legume proaspete asezonate inteligent, în așa fel încât să putem beneficia de potențialul lor. Pe post de gustări sunt indicate fructele proaspete, coapte – cel mult 200 de grame, dacă vorbim de căpșuni, zmeură, afine și alte fructe de pădure“, recomandă medicul nutriționist.

Castravetele

foto: Jonathan Pielmayer

Această legumă, care are un conținut ridicat de apă (97%), este perfectă în salate. Dacă vrei să profiți de puterea sa pentru a te hidrata, prepară-ți o supă rece de castraveți, amestecând feliile cu iaurt degresat (și el hidratează) cu mentă și cuburi de gheață.

Roșiile

foto: marc Mueller

Feliate sau tăiate cubulețe, roșiile sunt întotdeauna un ingredient de seamă în salate, sosuri și sandvișuri. Roșiile cherry – dulci și suculente – pot fi o excelentă gustare și, în plus, te mențin hidratat (conțin 94,5% apă).

Ardeiul gras

Fie că este galben, roșu sau verde, ardeiul gras are un conținut ridicat de apă (între 92 și 94%). Însă are și alte beneficii: este o sursă excelentă de vitaminele A și C, potasiu, acid folic și fibre alimentare. Ardeii grași roșii conțin de aproape 11 ori mai mult betacaroten comparativ cu cei verzi.

Broccoli

Acest aliat benefic este o sursă importantă de sulforafan, un compus care accelerează enzimele protectoare ale corpului. În plus, contribuie la hidratarea organismului, deoarece conține 91% apă. Este bogat în vitamina C, fibre, calciu și are puține calorii.

Spanacul

Include frunzele crude de spanac în salatele și sandvișurile tașe, deoarece te ajută să te hidratezi (spanacul conține 91,4% apă). În plus, este bogat în luteină, potasiu, fibre și acid folic, iar o cană cu frunze de spanc conține 15% din necesarul zilnic de vitamina E.

Fructele de pădure

foto: Cecilia Par

Toate fructele de pădure sunt variante excelente pentru hidratarea organismului. Dacă vrei să te bucuri de beneficiile lor, adaugă afine, căpșuni, zmeură și mure în smoothie-uri sau amestecă-le cu un iaurt simplu, degresat. De ce sunt atât de speciale? Deoarece conțin antioxidanți, care ajută la protejarea celulelor.

Pepenele verde

foto: Roman Kraft

Acest fruct suculent se numără printre cele mai bogate surse de licopen, un antioxidant care luptă împotriva cancerului. Are un conținut mare de apă (91,5%) și te menține hidratat.

pe lângă procentul mare de apă, pepenele conține și multe fibre, iar astfel te ajută să previi constipația, contribuind la reglarea tranzitului intestinal.

5 fructe care te pot ajuta să slăbești

Sursă naturală de vitamine și elemente nutritive, fructele nu trebuie să lipsească din dieta ta zilnică. Fă sport în mod regulat și consumă aceste fructe și poți obține silueta dorită.

Toate fructele sunt sănătoase și trebuie consumate, dar unele au un aport caloric mai mare și atunci ar trebui evitate de cei care vor să slăbească. Cele care au în compoziția lor mai multă apă pot fi consumate fără probleme de cei care doresc să scape de kilogramele în plus.

„Modul în care sunt consumate fructele este important. Efectele dunt diferite la consumul de fructe proaspete, uscate, fresh-uri, compoturi. Fructele uscate sunt foarte dense din punct de vedere al caloriilor, la compoturi contează aportul de zahăr, iar la sucuri este important tipul de fruct. Fresh-urile din fructe pot periclita dieta dacă meniul nu este adaptat la acest aport mare și concentrat de calorii și de aceea majoritatea specialiștilor recomandă evitarea lor.“, explică dr. Mihai Corneanu, medic specialist nutriționist-diabetolog.

Specialiștii spun că pentru persoanele cu probleme de greutate cel mai bun moment să consume fructe este între mese pentru a furniza o cantitate de energie moderată, fără a afecta major apetitul. După o masă principală, așteaptă 3 ore pentru a le consuma.

Portocalele

Portocala este gustarea ideală între mese. Ea hidratează, iar acidul din sucul ei taie pofta de mâncare. Îți oferă întreaga doză zilnică de vitamina C și antioxidanți care protejează celulele de efectul nociv al radicalilor liberi. Un fruct are aproximativ 80 de calorii.

Ananasul

foto: Brooke Lark

Consumat proaspăt, ananasul este un fruct ideal în dietele pentru slăbit, care ajută la eliminarea execesului de apă din organism. Pulpa de ananas conține fibre solubile, vitaminele C, K și B. Acest fruct oferă o senzație de sațietate de lungă durată. În același timp, ține sub control pofta de dulciuri sau de carbohidrați. Două felii de ananas au aproape 70 de calorii.

Merele

foto: Roberta Sorge

Un măr are aproximativ 80 de calorii. Dar jumătate sunt negative, adică stimulează organismul să aibă arderi mai intense, pentru ca în final numărul de calorii pierdute să fie mai mare decât cele consumate. Sunt bogate în fibre și facilitează eliminarea toxinelor.

Perele

foto: Shumilov Ludmila

Când simți nevoia să ronțăi ceva între mese, poți alege 2-3 felii de pară. Au indice glicemic scăzut, din acest motiv zahărul din ele fiind absorbit mai lent de organism. Asta înseamnă că nu vei mai pofti la fel de des la alte dulciuri sau la gustări nesănătoase cum sunt biscuiții sau covrigeii. O pară de mărime medie are aproximativ 100 de calorii.

Căpșunile

Căpșunile sunt alcătuite în proproție de aproape 70% diun apă și abundă în substanțe nutritive care revitalizează organismul. 150 de grame de căpșuni au doar 50 de calorii, dar și multă vitamina C, care intensifică metabolismul pentru a arde cât mai repede grăsimile.

Salatele te ajută să slăbești

Vara putem prepara multe salate în diverse combinații de fructe sau legume. Avem de unde alege. În plus, consumul salatelor ne poate ajuta să slăbim. Trebuie doar să incluzi multe legume şi alte ingrediente sănătoase pentru organism, dar şi cu efecte benefice asupra siluetei. Alege ingrediente proaspete şi hrănitoare pentru o dietă cât mai echilibrată.

Mai puţine calorii

Ca să te împrieteneşti mai bine cu cântarul şi să ai o siluetă de invidiat trebuie să consumi cât mai puţine calorii, iar salatele îţi pot fi de ajutor.

Pentru a scăpa de senzaţia de foame şi pentru a diminua aportul de calorii, cercetătorii americani de la Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor recomandă alimentele sărace în calorii, aşa cum sunt legumele, bogate în fibre: salatele cu frunze verzi cum este spanacul (o cană de spanac conţine 7 calorii şi 0,7 g fibre) sau salata verde (o cană de frunze de salată conţine 8 calorii şi 1 g de fibre). Alte legume crude, cum sunt morcovii, roşiile, germeni de diverse feluri, castraveţii, transformă salata într-una săţioasă şi săracă în calorii.

Un plus de proteine

Adaugă în salatele mâncate zilnic şi o sursă bună de proteine pentru a fi mai săţioasă şi pentru a nu ţi se mai face foame atât de repede. Alege o carne slabă, de preferat de peşte sau de pasăre (care are mai puţine calorii).

Poţi adăuga astfel macrou, piept de pui la grătar, sau, de ce nu, boabe de soia sau brânză săracă în grăsimi într-o salată în care ai legume. O altă variantă ar putea fi chiar o salată cu fructe cu un iaurt degresat.

Ai grijă la sosuri!

Sosurile pentru salată care conţin grăsimi înseamnă mai multe calorii şi nu te vor ajuta să pierzi în greutate. Ba din contră! Foloseşte o marinată din ulei şi puţin oţet şi, eventual, nişte frunze proaspete de busuioc. Fereşte-te de maioneză sau de salate cu ou, paste, ton din conservă cu ulei ori cartofi, pentru că ele sunt bogate în calorii.

O cană de salată de ton conţine 383 de calorii. Fă-ţi singură o salată cu iaurt degresat în loc de maioneză. Iar dacă vrei să prepari o salată cu ou, pune doar albuşul. Ingrediente precum muştarul, piperul, ţelina şi ardeiul gras adaugă savoare şi aromă salatelor tale sărace în calorii.

Pui cu verdeţuri

Carnea de pui fără pieliţe este un plus sănătos adus salatelor preparate de tine pentru că nu conţine grăsimi saturate care nu sunt sănătoase pentru organism.

Pune în bolul de salată mai multe verdeţuri, cum ar fi frunze de spanac sau de salată, care sunt sărace în calorii, dar bogate în substanţe nutritive, inclusiv vitamina A şi fier. Adaugă felii de pui, subţire tăiate, ceapă roşie tocată şi 1 linguriţă de ulei de măsline, pentru a obţine o salată săţioasă, dar şi „prietenă“ cu silueta.

Fereşte-te de…

…brânzeturi şi carne bogate în grăsimi, cum este brânza de oaie, kaizerul sau baconul. Ele nu sunt indicate pentru salatele recomandate în dietele de slăbit. Dacă mănânci salată de fructe, nu adăuga frişcă sau toppinguri, zahăr sau fulgi de nucă de cocos, deoarece conţin foarte multe calorii.

Este foarte posibil ca ele să aibă o cantitate mai mare de calorii decât întregul bol de fructe sau de legume. De exemplu, 3 căni de spanac conţin numai 20 de calorii şi mai puţin de 0,5 g de grăsimi, dar 2 linguri de sos pot avea 125 de calorii şi mai mult de 13 g de grăsimi.


dieta

Cât de important este micul dejun

Ce facem când kilogramele în plus se tot adună, iar organismul nostru este tot mai apăsat? Când mâncarea ne-a devenit singura plăcere? Căutam rapid, cu un singur click, o dietă pe internet său apelăm la un nutriţionist?

Ce este mit şi ce este realitate în problema nutriţiei, într-o lume sufocată de diete şi cure de slăbire ţinute după ureche? Care sunt alimentele care ne redau tonusul şi o stare emoţională bună şi care sunt cei mai mari duşmani alimentari ai organismului nostru? Cum tratăm însă nu doar boala, ci şi cauzele ei? Care este alimentaţia ideală pentru copii, dar şi pentru viitoarele mămici? Ce facem când, după ce am ţinut o dietă, acumulăm şi mai multe kilograme? Renunţăm sau cerem ajutorul potrivit, omului potrivit? Cât de important este micul dejun în viața unui om?

Nutriționistul Alina Stoica a răspuns acestor dileme cu care ne contruntăm nu de puţine ori. 

”Micul dejun… o masă importantă sau nu? Ne place să mâncam mic dejun sau  ne bucurăm de merdenelele de la colț de stradă?

În mod frecvent avem imaginea unor tineri alergând cu un covrig în mână, bucuroși ca au bifat și acest mic dejun, în fuga către nicaieri. Dar este o imagine a unor oameni care au nevoie de resurse pentru a susține activitatea desfăsurata in prima parte a zilei, pana la masa de pranz care va fi luata tot in viteza, caci nu este timp alocat relaxarii, iar mancarea este adesea o component periferica a calcularorului, a telefonului.

Performanța trebuie sustinuta de o alimentatie echilibrata, variata, care sa sustina tipul de activitate desfășurată. Dacă am merge la antrenamente zilnic cate 8 ore cu siguranta am fi interesati de ceea ce ar trebui sa mancam pentru a dezvolta masa musculara, dar ce mancam zilnic pentru a sustine activitatea creierului?

În cazul in care micul dejun nu este structurat sa sustina activitatea fiecaruia dintre noi, organismal acceseaza rezervele proprii, dar consumul in mod constant al acestora presupune instalarea sindromului de oboseala cronica.

Așadar ai grijă ce oferi creierului tău zi de zi!”, este sfatul Alinei Stoica.

Propuneri de mic dejun:

8 oua de prepelita sau 2 oua de gaina – scrambled/ fierte/ omleta,

castravete, rosii, ardei gras

Iaurt, 2 lingurite de seminte de canepa, 2 lingurite seminte de chia

Sardine, lamaie, ardei gras, castravete

Porridge de ovaz, lapte de migdale, scortisoara, stafide

Bruschete cu rosii, busuioc, avocado, 1-2 felii paine integrala

Chefir de capra, 2 lingurite seminte de canepa, 2 lingurite seminte de susan

Tartine cu somon, ardei gras, castravete, rosii

Budinca de chia cu lapte de migdale, scortisoara, afine

Iaurt, 2 lingurite seminte de susan, 2 lingurite seminte de in

Branza de capra, rosii, ardei gras, castravete

Ficat de cod, lamaie, ardei gras, castravete

Mozzarella, rosii, ardei gras, castravete

fructe proaspete, oleaginoase ( nuci, caju, migdale, alune de padure)

Smoothie:

* afine, zmeura, mure, 1 lingurita seminte de chia

* piersici, caise, mango

* pepene galben, seminte de canepa

* avocado, zmeura, afine, 1 lingurite seminte de canepa

*banana, para, 1 lingurita seminte de canepa, 2 lingurite goji

* sfecla rosie, telina, apio, patrunjel verde, morcov

*morcov, pastarnac, radacina de patrunjel, lime

* afine, capsuni, mure, zmeura – la alegere

* capsuni, mango, ananas

* pepene galben, piersici, mango

* afine, zmeura, banana, mango

* banana, lapte de cocos, stafide, curmale

* smochine, lapte de orez/ quinoa, banana

* piersici, kiwi, mango

Beneficiile cojilor de fructe. Ce nu trebuie să aruncăm

De câte ori ai mâncat o banană sau o portocală şi apoi ai aruncat coaja? Uscate sau crude, în ceaiuri sau creme, cojile de la diferite fructe sunt folositoare pentru organism. Noi îţi arătăm de ce ar trebui să te dezveţi de obiceiul de le arunca la gunoi si care sunt beneficiile cojilor de fructe.

Care sunt beneficiile cojilor de portocală

Cea mai importantă substanţă activă este hesperidina, cu rol în reducerea tensiunii arteriale, a colesterolului „rău“dar care are şi proprietăţi antiinflamatorii. Conţine vitaminele A şi C, ambele antioxidanţi naturali, foarte buni pentru sănătatea pielii tale.

O poţi usca şi folosi apoi sub formă de ceai. De asemenea, coaja de portocală conţine şi d-limonină, un „scut“ împotriva razelor UV, prevenind astfel cancerul de piele. Pentru asta ar trebui să freci coaja de portocală direct pe piele sau să o adaugi uleiurilor şi loţiunilor de îngrijire.

Care sunt beneficiile cojilor de ananas

Ananansul aduce o mulţime de beneficii sănătăţii tale. Fructul conţine multă vitamina C şi bromelaină, care ajută la tratarea tusei şi a răcelilor. Iar interiorul cărnos din coaja de ananas, rămasă după ce ai curăţat fructul, poate fi folosit pentru a masa pielea după duş. Ajută la catifelarea pielii de pe coate, genunchi și călcâi.

Care sunt beneficiile cojilor de banană

Benefică pentru îngrijirea pielii, coaja de banană conţine potasiu şi antioxidanţi, care menţin pielea suplă şi catifelată, ajutând în acelaşi timp şi la regenerarea ei.

Ştiai că dacă pui o coajă de banană peste vânătăi acestea se vor vindeca mai repede? De asemenea, pusă pe piele, ea ajută la calmarea mâncărimilor în cazul înţepăturilor de insecte. Cercetătorii din Taiwan au descoperit că extractul din coajă de banană poate aameliora simptomele depresiei, fiind bogat în serotonină (cunoscut drept hormonul fericirii).

Un alt efecte benefic îl are şi în tratarea afecţiunilor oculare, mai ales că are în componenţa sa luteină, un antioxidant care are rolul de a proteja celulele ochilor.

Trucuri: freacă o coajă de banană pe porţiunea de piele afectată de psoriazis. Pielea se poate înroşi la început, dar vei observa o îmbunătăţire în câteva zile. Rezultatele unor studii recente au arătat că ea poate fi la fel de eficientă şi în cazul acneei.

Coaja de grepfrut

Conţine pectină , substanţă care ajută la diminuarea colesterolului „rău“. Datorită conţinutului de uleiuri esenţiale, coaja de grepfrut este considerată un antibacterian natural.

Ajută la menţinerea sănătăţii gingiilor, dar şi la prevenirea bolilor tubului digestiv, a constipaţiei şi a acidităţii gastrice. Efecte similare are când vinr vorba de scăderea glicemiei. O poţi usca şi folosi apoi în ceaiuri, în salate, dar şi ca adaos în unele uleiuri.

Coaja de rodie

O poţi folosi ca remediu pentru probleme digestive şi cele ale tractului intestinal. Nu trebuie decât să fierbi coaja de rodie împreună cu un baton de scorţişoară şi să bei lichidul după ce s-a răcit. Fă asta de 3 ori pe zi, până când dispar neplăcerile digestive.

Coaja de kiwi

Conţine de trei ori mai mulţi antioxidanţi decât pulpa fructului, ceea ce îi conferă importante proprietăţi anticancerigene, antiinflamatorii şi antialergice.

Dieta care ar putea împiedica răspândirea cancerului

Dacă ești una din femeile diagnosticate cu cancer la sân, ar trebui să ții cont și de ceea ce mănânci, așa cum spun experții.

Cercetările arată că dieta nu ajută numai la prevenirea bolii, dar ar putea ajuta să se răspândească ori să recidiveze. Iată la ce concluzii au ajuns specialiștii:

Dieta contează

Într-un studiu din 2002, oamenii de știință au descoperit că aproximativ o treime din toate decesele cauzate de cancer în SUA pot fi atribuite dietei. „O dietă bună poate reduce incidența cancerului de sân și a riscului acestuia de a avansa sau de a recidiva“, scria Natalie Ledesma în Women s Health Matters, o publicație al Universității California din San Francisco. Cercetarea publicată în Nutrition Reviews a scos la iveală faptul că alimentele pe care le mănânci, și mai ales cele pe care le eviți, pot reduce în mod dramatic riscul de recidivă a cancerului.

În acest studiu asupra dietei și recidivei cancerului, cercetătorii au descoperit că, în general, o dietă sănătoasă ar putea micșora riscul de cancer în viitor cu aproape 25%. O dietă plină de zahăr ori de grăsimi dublează riscul de recidivă. Și alcoolul contribuie la asta.

Nu te concentra pe nutrienți

Nu uita că studierea nutriției este păcălitoare, așa că specialiștii avertizează că nu se știe sigur, deocamdată, care sunt acei nutrienți sau alimente care se implică în lupta cu cancerul. „Trebuie privită dieta în ansamblu, decât să ne concentrăm pe un anumit nutrient“, spune Mia Gaudet, medic și director științific pentru cercetare epidemiologică la Societaea Americană pentru Cancer.

Fructele și legumele sunt vitale

S-ar putea să știi faptul că aceste carotenoide sunt compușii care dau culoarea morcovilor și altor alimente portocalii. De asemenea, sunt antioxidanți care au puternice proprietăți antiancerigene. Le vei găsi în multe fructe și egume (cartofi dulci, pepene galben, piersici, dovleac), ceea ce explică faptul că dietele bazate pe fructe și legume tind să micșoreze riscul de cancer. „În studii, oamenii care mănâncă multe legume au un risc mai mic de cancer care are legătură cu estrogenul“, spune Susan Brown, director de educație suport al pacienților. Observați că stuiile sugează că legumele au un efect mai puternic decât fructele, așa că pune cât mai multe legume portocalii și galbene în meniurile tale.

Cerealele integrale pot ajuta

Popularitatea dietelor cu puțini carbohidrați și bogate în proteine au transformat cerealele într-un pericol în dietele americanilor. Teama legată de gluten nu a ajutat nici ea. Dar cerealele integrale sunt o importantă sursă de nutrienți care luptă cu cancerul, dar și o sursă de fibre.
„Există o serie de dovezi că fibrele luptă cu cancerul“, spune dr. Robert Segal, fondaorul Medical Offices of Manhattan. „La populațiile care au diete bogate în fibre, cancerele de colon, stomac și mamar sunt rar înâlnite“. Și acestea pot recidiva mai greu, dacă dietele sunt bogate în cereale.

S-ar putea să aibă legtură cu modul în care fibrele alterează efectele hormonilor, precum estrogenul, care au legătură cu anumite tipuri de cancer. Fibrele pot elimina din organism compușii carcinogenici. Cantitatea recomandată de cereale pe zi este de 40 de grame. Ovăzul, orezul brun și quinoa sunt printre cele mai recomandate cereale.

Și fasolea face bine

Boabele sunt o altă sursă imporantă de fibre, ca să numai vorbim de cât de bogate sunt în antioxidanți și proteine, ceea ce le transformă într-o variantă sănătoasă, săracă în grăsimi, la carne. Cercetările au descoperit c oaenii cae mănâncă multă carne au un risc mai mare de a face cancer. Riscul poate să scadă dacă sursa ta de proteine e în principal din boabe de păstăi. Un studiu din 2005 a scosla iveală faptul că femeile ale căror diete au inclus fasole, mazăre și linte, cel puțin de două ori pe săptămână, au avut un risc cu 24 de procente mai mic de a face cancer mamar decât cele care au mâncat astfel de alimente mai puțin de o dată pe lună.

Uleiul de măsline – o grăsime sănătoasă

Consumul de prea multă grăsime poate crește cantitatea de hormoni care cresc riscul anumitor tipuri de cancer, cum ar fi cel mamar, avertizează dr. Segal. Dar o cercetare recentă sugerează că tipui de grăsimi sănătoase, cum ar fi cele mononesaturate din uleul de măsline, ar putea avea un efect de protecție împotriva mai multor tipuri de cancer. u este un secret că măslinele sunt o amprentă a bucătăriei mediteraneene, ceea ce ar putea să însemne că acesta este motivul pentru care numărul de cazuri de cancer în aceste țări este semnificativ mai mic decât altele din Europa și America.

Care-i faza cu soia?

Există mai mlte discuții legate de rolul pecare îl are soia în cazul prevenirii cancerului și a recidivei acestuia.Și asta pentru că soa conșine fitoestrogeni, care mimează hormonii umani care au legătură cu creșterea riscului. Cei de la Mayo Clinic spun că pericolul cel mai mare legat de alimentația cu soia este în concentrate proteice de soia (suplimente) sau în produsele procesate care o transformă în junk food. Însă, consumul de boabe soia, de tofu, sau de lapte de soia ar putea avea un efect protector, mai ales în caz de cancer.