Sănătate în fiecare zi

Arăt: 1 - 3 din 3 REZULTATE

Reguli pentru prevenirea infarctului. Sfaturile specialistului

40 de români mor zilnic de infarct miocardic, principala cauză de deces din țara noastră. Cel mai recent raport al Societății Europene de Cardiologie arată că această cauză de deces se află pe primele două locuri în mai multe țări europene, România nefăcând excepție.

Specialiștii cardiologi spun că afecțiunile cardiovasculare, cum este infarctul, pot fi prevenite dacă se iau anumite măsuri. „Medicina bazată pe dovezi a arătat că bolile cardiovasculare pot fi prevenite în totalitate. Se poate face printr-un stil de viață sănătos. Așa că este bine să adoptăm o alimentație sănătoasă, bogată în uleiuri vegetale, fructe și legume. Tensiunea arterială trebuie menținută sub 140/90 mm Hg, nivelul de colesterol din sânge trebuie ținut sub observație (colesterol total sub 200 mg/dl și LDL – colesterol sub 115 mg/dl) și la fel și glicemia (sub 100 mg/dl). Iar greutatea corporală trebie menținută în limite normale“, explică dr. Rodica Moise, medic specialist cardiologie.

Factorii de risc

Cel mai important factor de risc asociat infarctului este fumatul. Urmează apoi, nivelul crescut al colesterolul „rău“ LDL, hipertensiunea, diabetul, obezitatea, sedentarismul și stresul. Periodic trebuie efectuate mai multe analize și investigații pentru identificarea acestor factori. În cazul în care medicul descoperă prezența unor anumiți factori de risc, vă va recomanda și schimbări ale stilului de viață la care va trebui să vă adaptați.

Simptomele infarctului

Infarctul miocardic poate debuta brusc și intens, dar se poate manifesta și prin durere și presiune în piept, în timpul mersului, în special când e frig sau foarte cald, ori în timpul nopții. „Aceste dureri, sub forma unor senzații de strângere, de arsuri, uneori de strivire) sunt resimțite în spatele sternului și pot iradia în brațul stâng, spre falcă, uneori în spate. De obicei, dispar în 3-4 minute. Infarctul se poate manifesta și prin respirație dificilă, transpirație, vărsături, bătăi de inimă rapide sau neregulate“, spune medicul specialist.

Măsuri de prevenire a infarctului

Cele mai simple reguli de prevenire se referă la alimentație și la stilul de viață.

  1. Consumați alimente bogate în fibre pentru că ele scad tensiunea arterială și țin bolile de inimă la distanță. Consumați fructe , legume și produse din cereale integrale, surse bogate de fibre. Înlocuiește pâinea albă cu pâine din făină integrală, de preferat din secară.
  2. Mâncați pește de trei ori pe săptămână deoarece acesta este bogat în acizi grași Omega-3. Puteți lua și suplimente pe bază de ulei de pește, deoarece scad tensiunea arterială și colesterolul. Iar lactatele pe care le consumați nu ar trebui să aibă grăsime mai mult de 1,5%.
  3. Diminuați cantitatea de carne de porc și de miel pe care o soncumați. Este bogată în grăsimi „rele“ care se depun pe artere, încetinind funcțiile cardiace. Mâncați fără sare, deoarece surplusul de sodiu reține apa în organism. Evitați produsele de tip fast-food, cartofii prăjiți, prăjiturile, gogoșile, covrigii și biscuiții și reduceți sonsumul de cafea.
  4. Testați-vă anual colesterolul și luați măsuri dacă valorile acestuia sunt mari. Persoanele cu un nivel ridicat de colesterol „rău“ sunt expuse unui risc semnificativ mai mare de a face boli cardiovasculare.
  5. Renunțați la fumat. Nicotina îngustează arterele.
  6. Faceți mișcare. Alergatul, deplasarea cu bicicleta, gimnastica aerobică, plimbările, urcarea scprilor și vâslirea îmbunătățesc funcționarea inimii, a plămânilor și circulația sangvină.

De ce sunt considerate grăsimile trans un pericol pentru sănătate. Explicațiile medicului

Se vorbește foarte mult despre grăsimile trans în ultima perioadă. Nutriționiștii le numesc „otrava“ din farfurie, pentru că sunt asociate cu diverse boli. Adoptă un regim alimentar care pune accentul pe fructe, legume, cereale integrale, produse lactate cu puține grăsimi, carne de pasăre, pește și nuci. De asemenea, limitează consumul de carne roșie, produse cu mult zahăr și băuturi.

Ce sunt grăsimile trans

„Grăsimile trans rezultă în urma hidrogenării acizilor grași mono- și poli- nesaturați pe cale chimică, în prezența hidrogenului, a unor condiții de temperatură și presiune și a unui catalizator. Acestea sunt grăsimi artificiale“, explică dr. Cristina Spiroiu, medic primar endocrinologie, diabet zaharat, la Spitalul Militar Central „Carol Davila“, din București.

În hrana noastră naturală se găsesc cantități mici și nedăunătoare de grăsimi trans. Acestea se produc în intestinul unor animale și se pot găsi în carnea de vacă și cea de oaie, derivatele de lapte – unt, smântână, lactate integrale și brânzeturi.

Costul de producție este foarte mic

Grăsimile trans sunt ușor de utilizat, costul lor de producție este ieftin, măresc valabilitatea produsului și pot fi folosite timp îndelungat. În plus, dau alimentelor gustul și textura dorită.

Multe restaurante folosesc grăsimi trans la prăjirea alimentelor, deoarece uleiurile cu astfel de grăsimi pot fi folosite de mai multe ori în friteuzele comerciale. Danemarca, Elveția, precum și Canada au redus sau limitat utilizarea de grăsimi trans în restaurante.

Unde se găsesc

Grăsimile trans se găsesc în multe alimente – inclusiv în cele prăjite (cartofii prăjiți, șnițelele, gogoșile) și în produsele de patiserie (prăjituri, bomboane, plăcintă, biscuiți, prafurile pentru prepararea cremelor, budinci, clătite, unele înghețate), dar și în margarina tartinabilă, în popcornul preparat la microunde și în pizza congelată.

„Prototipul grăsimilor trans este margarina – așa cum se obținea ea atunci când a fost inventată. Grăsimile hidrogenate – ca margarina – se obțin pornind de la uleiuri vegetale, cel mai adesea de soia sau floarea-soarelui. Acizii grași polinesaturați din uleiuri sunt necesari organismului și sunt de ales față de cei saturați pentru a menține sănătatea sistemului cardiovcascular; prin hidrogenare dispare acest avantaj,“ explică medicul Cristina Spiroiu.

Cum afectează organismul

„Grăsimile trans duc la creșterea colesterolului, în special a celui rău (LDL), care determină ateroscleroza, și scade colesterolul bun (HDL), care protejează vasele.

În plus, grăsimile trans favorizează inflamația – care este și ea implicată în ateroscleroză – și cresc riscul de diabet zaharat. Consecința? Deteriorarea vaselor de sânge, cu creșterea riscului de boala coronariană – cardiopatie ischemică, infarct miocardic, arterită sau acident vascular cerebral.

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în lumea civilizată. Efectele de creștere a riscului cardiovascular au dus la interzicerea utilizării în alimentație a acestor grăsimi și la obligația de a se menționa pe eticheta produselor procesate conținutul de acizi grași trans. Grăsimile trans se ascund și sub numele de grăsimi parțial hidrogenate.“, explică medicul.

Studii recente indică faptul că acizii grași trans pot crește și riscul de diabet zaharat. Cercetătorii de la Școala de Sănătate Publică de la Universitatea Harvard din Boston sugerează că înlocuirea grăsimilor trans în dietă cu grăsimi polinesaturate (cum sunt uleiurile vegetale, somonul etc.) poate reduce riscul de diabet zaharat cu până la 40%.

Citește etichetele produselor

Verifică dacă pe lista ingredientelor se regăsesc grăsimi trans ori grăsimi parțial hidrogenate și nu uita că valorile inscripționate se referă la o singură porție.

Alimentele procesate trebuie să conțină maximum 0.5% grăsimi trans per porție și consumul de astfel de grăsimi nu trebuie să depășească 2 g pe zi. Cei care au risc cardiovascular trebuie să conțină mai puțin de 2 g pe zi.

Cardiologii americani lansează un avertisment umitor. „Uleiul de cocos este la fel de rău pentru inimă precum grăsimea animală”

Uleiul de cocos este la fel de nesănătos precum slănina sau untul pentru că grăsimile saturate pe care le conține pot să ridice nivelul colesterolului rău, avertizează Asociația Americană pentru Inimă (American Heart Association – AHA).

Vândut de o grămadă de companii drept aliment-minune, uleiul de cocos este ridicat în slăvi pentru proprietățile sale multiple, fiind recomandat atât intern (aliment, energizant, imunostimulator, adjuvant în diferite tratament etc), cât și extern (ten, păr ).

AHA admite însă că nu s-au făcut suficiente studii care să confirme acestă teorie, dar cele deja existente duc către o asemenea concluzie.

Pe de altă parte, sfaturile cu privire la consumul de grăsimi pot fi extrem de derutante.

Cele animale, precum untura, sunt considerate rele iar grăsimile vegetale precum uleiul de măsline sunt recomandate drept o alternativă alimentară mai sănătoasă.

Această teorie se bazează, în special, pe tipul de grăsime – saturate/nesaturate – conținut de produsele respective.

Dar nici în punctul ăsta, lucrurile nu sunt foarte clare pentru că există specialiști care consideră unele „saturate” mai bune decât altele (cele animale sunt rele pentru că produc creșterea colesterolului rău, dar cele vegetale pe care le găsim în nuci, pește, avocado sunt bune pentru că reduc nivelul de colesterol și echilibrează nivelul insulinei).

Cum înlocuim grăsimile saturate cu unele nesaturate

Toată comunitatea științifică este însă de acord cu privire la faptul că o alimentație bogată în grăsimi saturate care determină creșterea colesterolului pune în pericol sănătatea, crescând semnificativ riscul de boli cardio-vasculare și accidente vasculare cerebrale.

Potrivit AHA, uleiul de cocos conține conține 82% grăsimi saturate. Mai mult deci decât untul (63%), grăsimea de pe carne (50%) sau untura de porc (39%). Și, ca toate celelalte grăsimi saturate, mai spune AHA, citând o serie de studii recente, poate provoca o creștere a colesterolului rău.

Apărătorii beneficiilor uleiului de cocos spun că amestecul de grăsimi conținut de acesta ar face din el o opțiune alimentară sănătoasă, dar AHA atrage atenția că nu există suficiente dovezi în acest sens.

Cardiologii americani mai spun că, pentru scăderea colesterolului, este esențială înlocuirea grăsimilor saturate cu unele nesaturate (cum ar fi uleiul de măsline). Această schimbare în dieta zilnică poate fi la fel de eficientă precum medicamentele care ajută la menținerea colesterolului la cote nepericuloase.

Toate studiile științifice temeinic realizate susțin, fără drept de apel, limitarea grăsimilor saturate în dieta cotidiană în scopul prevenirii bolilor de inimă și de circulație a sângelui”, spune dr Frank Sacks, conducătorul echipei AHA care a lansat avertismentul de mai sus.

„Să mâncăm sănătos pentru inima noastră nu înseamnă să reducem anumite grăsimi, ci să le și înlocuim cu ceva benefic – cum ar fi grâul integral și grăsimile nesaturate – și în niciun caz cu zaharuri sau carbohidrați rafinați.

Schimbările în dietă trebuie să fie privite într-un context mai amplu și să încercăm o apropiere cât mai mare de tradiționala dietă mediteraneană care ajută la reducerea semnificativă a factorilor de risc pentru inimă, nu doar o scădere a nivelului de colesterol.

Recomandăm, așadar, înlocuirea grăsimilor saturate cu unele nesaturate, să folosim uleiuri în loc de unt, să optăm pentru avocado, pește, nuci și semințe în loc de prăjituri, biscuiți, ciocolată și carne grasă”, spune și Victoria Taylor, din cadrul Fundației Britanice pentru Inimă.

Câteva trucuri în gătirea alimentelor pentru o inimă mai sănătoasă:

  • În loc s-o prăjiți profund, ideal ar fi să faceți carnea pe grătar, s-o fierbeți sau s-o coaceți.
  • Tăiați grăsimea și îndepărtați pielițele înainte de preparare.
  • Scurgeți uleiurile și grăsimile din fripturi sau alte mâncăruri pe care nu le-ați preparat cu mâna voastră.
  • Faceți voi înșivă sandvișurile încercând să lăsați deoparte untul sau cremele de brânză.

Sursa: BBC