Arhive cardiovasculare

Aromele din țigările electronice ar putea crește riscul de boli cardiovasculare

Lichide aromatice pentru ţigările electronice pot provoca disfuncţii la nivel celular şi ca urmare creşte riscul de apariţie a unor boli de inimă. La această concluzie au ajuns cercetătorii de la Universitatea Stanford din Statele Unite, în urma efectuării unui studiu.

Acesta a fost publicat în Journal of the American College of Cardiology a demonstrat că expunerea celulelor endoteliale, care căptuşesc interiorul vaselor de sânge, la lichide pentru ţigări electronice a crescut în mod semnificativ nivelul de molecule implicate în deteriorarea ADN şi moartea celulară.

Totodată, aceste celule devin mai puţin capabile să contribuie la formarea noilor tuburi vasculare şi să participe la vindecarea rănilor, se mai arată în studiu.

Cele de scorțișoară și mentol, cele mai periculoase

Conform cercetătorilor, cel puţin şase tipuri de arome cunoscute, cu sau fără nicotină, au un efect toxic, iar cele de scorţişoară şi mentol s-au dovedit a fi în mod deosebit dăunătoare.

”Acest studiu demonstrează în mod clar că ţigările electronice nu reprezintă o alternativă sigură la cele tradiţionale. Când am expus celulele la şase lichide aromatice diferite pentru ţigări electronice, cu diverse niveluri de nicotină, am observat daune semnificative”, a declarat Joseph Wu, profesor de medicină cardiovasculară şi radiologie la Stanford, citat într-un comunicat al universităţii.

Oamenii de ştiinţă au analizat celule endoteliale generate în laborator din celule stem pluripotente induse (iPS), care au potenţialul de a se specializa în orice tip de celulă şi oferă astfel ocazia de a studia celule dificil de izolat direct de la un pacient.

În Statele Unite, bolile cardiovasculare sunt responsabile de circa o treime dintre decesele asociate fumatului.

Semnale de alarmă

Ţigările electronice pot contribui la reducerea riscului de cancer, însă efectele utilizării lor asupra sănătăţii cardiovasculare au fost incerte.

În urma cercetării recente, oamenii de ştiinţă au descoperit că expunerea la lichide pentru ţigări electronice a crescut nivelurile relative de molecule ce pot provoca o degradare a ADN-lui, asociate cu moartea celulară.

Totodată, expunerea la lichide pentru ţigări electronice cu arome de scorţişoară şi mentol a perturbat în mod semnificativ capacitatea celulelor cultivate în laborator să formeze structuri tubulare similare capilarelor, asociate cu dezvoltarea unor noi vase de sânge, se mai arată în studiu.

De asemenea, cercetătorii au observat că unele efecte ale expunerii la diverse tipuri de lichide aromatice pentru ţigări electronice variau în funcţie de concentraţia de nicotină, însă altele, precum migraţia celulelor şi scăderea viabilităţii celulare, erau independente de nivelul de nicotină.

Oamenii de ştiinţă au atras totodată atenţia asupra faptului că, spre deosebire de ţigările tradiţionale, în cazul cărora fumătorii pot şti câte au fumat, ţigările electronice pot fi înşelătoare deoarece utilizatorii riscă să se expună unui nivel ridicat de lichide aromatice într-o scurtă perioadă de timp.

Dr. Geanina Munteanu: Cele mai importante afecțiuni întâlnite în practica medicală de zi cu zi sunt cele cardiovasculare

Dr. Geanina Munteanu este medic specialist medicina de familie cu competenta in medicina de intreprindere si activeaza in cadrul companiei Alexis de peste 15 ani.

„Particip impreuna cu echipa formata de medic medicina muncii, asistent si psiholog la monitorizarea starii de sanatate angajatilor, colaboratorilor nostri prin efectuarea controalelor medicale de angajare , periodic , de adaptare si de reluarea activitatii. Intocmim raportul de evaluare pentru protectia maternitatii , conform legislatiei in vigoare, concediile de risc maternal.

Colaboram in permanenta cu medicii de familie ai persoanelor angajate si ii informam asupra starii de sanatate si solicitam investigatii paraclinice suplimentare la nevoie. Acordam cursuri de prim ajutor, instruim personalul in vederea cunoasterii masurilor de baza in ca de electrocutare, traumatisme, arsuri.

Intocmim raportul medical final cerut si de si de inspectoratul teritorial de munca. Organizam si gestionam baza de date cuprinzand fisele de aptitudini, dosarele medicale si situatia examenelor medicale efectuate. Acordam consulatatii de specialitatii , in probleme legislative privind medicina muncii.

Cele mai importante afectiuni intalnite in practica medicala de zi cu zi sunt cele cardiovasculare, hipertensiunea arteriala, angina pectorala, tulburari de ritm si de conducere, diabet zaharat, afectiuni reumatologice si neurologice, respiratorii si dermatologice,

Pentru a imbunatati starea de sanatate a populatiei ar trebui sa acordam un rol important preventiei primare si secundare prin schimbari comportamentale necesare implementarii unui stil de viata sanatos.“

Cât de benefici sunt cu adevărat cei 10.000 de pași zilnici

Mersul pe jos în mod regulat aduce multe beneficii sănătății,inclusiv reducerea riscului de a face boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și depresie. Și în plus, e gratis, se poate practica oriunde, și pentru mulți dintre noi este ușor de a-l introduce în rutina zilnica.

Deseori auzim că 10.000 este numărul de aur al pașilor pe care trebuie să-i facem într-o zi. Dar chiar este nevoie să facem atâția pași?

Nu neapărat. Acest număr a fost inițial o campanie de marketing foarte populară și a fost subiect de controversă. Dar dacă te face să mergi mai mult pe jos, de ce să nu ți cont de ea?

De unde a apărut ideea celor 10.000 de pași?

Conceptul original de 10.000 de pași a apărut în Japonia înainte de Olimpiada de la Tokyo din 1964. Nu exista nicio dovadă care să suțină această teorie. Ba mai mult, a fost o campanie de marketing pentru a vinde mai multe steppere, potrivit sciencealert.com.

Era un interes foarte mic pentru această idee până în 2001, când conceptul a fost scos din nou la lumină de cercetătorii australieni care încurajau oamenii să fie mai activi.

Bazându-se pe mai multe dovezi, mai multe ghiduri de activitate fizică din întreaga lume recomandă un minimum de 150 de minute de activitate fizică moderată într-o săptămână. Asta ar însemna cam 30 de minute pe zi. O jumătate de oră de activitate corespunde cu aproape 3.000 – 4.000 de pași la un ritm moderat.

În Australia, de exemplu, un adult acumulează cam 7.400 de pași într-o zi în medie. Astfel, ar mai fi nevoie de 3.000-4.000 de pași în plus la mersul pe jos obișnuit, așa cum ni se spune.

Un ritm care nu se potrivește oricui

Sigur că unii oameni acumulează mai puțini pași într-o zi – cum ar fi, de exemplu, oamenii în vârstă, cei cu boli cronice și cei care lucrează la birou. Alții fac mai mulți: copiii, alergătorii, sau cei angajați în munci fizice. Așa dar ținta de 10.000 de pași nu se potrivește oricui. Stabilirea unui număr mai mic de pași este OK, atât timp cât faceți mișcare jumătate de oră pe zi.

Studiile care examinează care este numărul de pași care influențează starea de sănătate sunt multidisciplinare. Ele spun un fapt dar nu analizează și cum schimbările numărului de pași afectează starea de sănătate în timp. Este posibil, astfel, ca mai degrabă decât mai mulți pași să ducă la mai multe beneficii asupra sănătații, să fii sănătos să ducă la executarea mai multor pași.

Câteva studii au arătat efecte bune asupra sănătății chiar și la particpanții care fac mai puțin de 10.000 de pași. Un studiu australian, de exemplu, a descoperit că oamenii care fac mai mult de 5.000 de pași pe zi au un risc mai mic de a face boli cardiovasculare și infarct decât cei care fac mai puțin de 5.000 de pași.

Un alt studiu a descoperit că femeile care au făcut 5.000 de pași zilnic au un risc mai mic de a se îngrășa sau de a avea hipertensiune, decât cele care nu-i fac.

Cu cât mai mult cu atât mai bine

Multe studii demonstrează totuși că cu cât este mai mare numărul de pași cu atât mai bine pentru sănătate.

Un studiu american din 2010 a descoperit o scădere cu 10% a problemelor de metabolism (mai multe boli printre care diabet, boli de inimă, infarct) pentru fiecare creștere cu 1.000 de pași pe zi.

Un studiu australian din 2015 demonstrează că o creștere cu 1.000 de pași pe zi reduce riscul de deces prematur din orice cauză cu până la 6%. În concluzie, cei care fac 10.000 de pași sau mai mult au un risc cu 46% mai scăzut de a muri prematur . Un studiu australian din 2017 arată că oamenii cu un număr ridiat de pași pe zi petrec mai puțin timp în spital. Așa că, cu cât mai mulți pași, cu atât mai bine.

Chiar dacă 10.000 de pași nu este o țintă potrivită pentru tine, important este să fii activ cât de mult poți. 10.000 de pași este doar o modalitate de a face asta.

De ce sunt considerate grăsimile trans un pericol pentru sănătate. Explicațiile medicului

Se vorbește foarte mult despre grăsimile trans în ultima perioadă. Nutriționiștii le numesc „otrava“ din farfurie, pentru că sunt asociate cu diverse boli. Adoptă un regim alimentar care pune accentul pe fructe, legume, cereale integrale, produse lactate cu puține grăsimi, carne de pasăre, pește și nuci. De asemenea, limitează consumul de carne roșie, produse cu mult zahăr și băuturi.

Ce sunt grăsimile trans

„Grăsimile trans rezultă în urma hidrogenării acizilor grași mono- și poli- nesaturați pe cale chimică, în prezența hidrogenului, a unor condiții de temperatură și presiune și a unui catalizator. Acestea sunt grăsimi artificiale“, explică dr. Cristina Spiroiu, medic primar endocrinologie, diabet zaharat, la Spitalul Militar Central „Carol Davila“, din București.

În hrana noastră naturală se găsesc cantități mici și nedăunătoare de grăsimi trans. Acestea se produc în intestinul unor animale și se pot găsi în carnea de vacă și cea de oaie, derivatele de lapte – unt, smântână, lactate integrale și brânzeturi.

Costul de producție este foarte mic

Grăsimile trans sunt ușor de utilizat, costul lor de producție este ieftin, măresc valabilitatea produsului și pot fi folosite timp îndelungat. În plus, dau alimentelor gustul și textura dorită.

Multe restaurante folosesc grăsimi trans la prăjirea alimentelor, deoarece uleiurile cu astfel de grăsimi pot fi folosite de mai multe ori în friteuzele comerciale. Danemarca, Elveția, precum și Canada au redus sau limitat utilizarea de grăsimi trans în restaurante.

Unde se găsesc

Grăsimile trans se găsesc în multe alimente – inclusiv în cele prăjite (cartofii prăjiți, șnițelele, gogoșile) și în produsele de patiserie (prăjituri, bomboane, plăcintă, biscuiți, prafurile pentru prepararea cremelor, budinci, clătite, unele înghețate), dar și în margarina tartinabilă, în popcornul preparat la microunde și în pizza congelată.

„Prototipul grăsimilor trans este margarina – așa cum se obținea ea atunci când a fost inventată. Grăsimile hidrogenate – ca margarina – se obțin pornind de la uleiuri vegetale, cel mai adesea de soia sau floarea-soarelui. Acizii grași polinesaturați din uleiuri sunt necesari organismului și sunt de ales față de cei saturați pentru a menține sănătatea sistemului cardiovcascular; prin hidrogenare dispare acest avantaj,“ explică medicul Cristina Spiroiu.

Cum afectează organismul

„Grăsimile trans duc la creșterea colesterolului, în special a celui rău (LDL), care determină ateroscleroza, și scade colesterolul bun (HDL), care protejează vasele.

În plus, grăsimile trans favorizează inflamația – care este și ea implicată în ateroscleroză – și cresc riscul de diabet zaharat. Consecința? Deteriorarea vaselor de sânge, cu creșterea riscului de boala coronariană – cardiopatie ischemică, infarct miocardic, arterită sau acident vascular cerebral.

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în lumea civilizată. Efectele de creștere a riscului cardiovascular au dus la interzicerea utilizării în alimentație a acestor grăsimi și la obligația de a se menționa pe eticheta produselor procesate conținutul de acizi grași trans. Grăsimile trans se ascund și sub numele de grăsimi parțial hidrogenate.“, explică medicul.

Studii recente indică faptul că acizii grași trans pot crește și riscul de diabet zaharat. Cercetătorii de la Școala de Sănătate Publică de la Universitatea Harvard din Boston sugerează că înlocuirea grăsimilor trans în dietă cu grăsimi polinesaturate (cum sunt uleiurile vegetale, somonul etc.) poate reduce riscul de diabet zaharat cu până la 40%.

Citește etichetele produselor

Verifică dacă pe lista ingredientelor se regăsesc grăsimi trans ori grăsimi parțial hidrogenate și nu uita că valorile inscripționate se referă la o singură porție.

Alimentele procesate trebuie să conțină maximum 0.5% grăsimi trans per porție și consumul de astfel de grăsimi nu trebuie să depășească 2 g pe zi. Cei care au risc cardiovascular trebuie să conțină mai puțin de 2 g pe zi.