Arhive alimentatie - Sanatate 7

Ce poți face pentru îmbunătățirea sistemului imunitar

Stilul de viață, alimentația și suplimentele de imunitate sunt cei mai importanți factori care contribuie la formarea unei imunități de fier care va ține răceala și gripa departe.

Somn suficient

Pentru menținerea sănătății este foarte important să dormi suficient, inclusiv pentru susținerea sistemului imunitar. Potrivit unor studii recente, persoanele care nu dorm suficient sunt mai vulnerabile în fața infecțiilor. În lipsa somnului, celulelel produc mai puțini anticorpi.

Mai mult, insomnia cronică poate perturba funcționarea celulelor. Așadar, pentru ca sistemul imunitar să ne protejeze eficient, este important să dormim 7-8 ore pe noapte.

Probiotice în meniu

Probioticele sunt foarte importante pentru imunitate întrucât echilibrează nivelul de bacterii benefice din flora intestinală. Ele ajută procesul de digestie, contribuie la absorbția nutrimentelor și susțin buna funcționare a sistemului imunitar. Iaurtul și chefirul conțin bacterii lactice și bifidobacterii, fiind o sursă importantă de probiotice.

Aici putem adăuga pe lista aliaților alimentari pentru o imunitate de fier și vitamina C (citrice, kiwi, varză, ardei roșii), vitamina D (lactate, sardine, ton), zincul (carne de vită, nuci, alune, semințe de dovleac) și magneziu (migdale, banane, lactate).

Cât mai multă mișcare

Efortul fizic moderat are rol imunostimulator. Astfel, medicii recomandă mers rapid, ciclism, volei sau înot practicat, câte 30-60 de minute, cel puțin cinci zile pe săptămână. Mișcarea poate reduce și riscul de a face infecții respiratorii cu până la 40%.

Sportul nu trebuie practicat în exces pentru că s-a observat o scăderea a nivelului limfocitelor, care au rol în secreția imunoglobulinelor (anticorpi).

Remedii naturale imunostimulatoare

„În această perioadă a anului se recomandă administrarea de vitamina C, coenzima Q10, suplimente cu seleniu și zinc. De asemenea, există pe piață o serie de produse din plante care sunt recomandate pentru îmbunătățirea sistemului imunitar. Scoarța de salcie sau aspirina naturală, cum i se mai spune, ajută la reglarea temperaturii corporale, fără efecte adverse, reducând inflamația“, explică dr. Mircea Ionescu, medic specialist imunologie clinică și alergologie.

Tot el spune că busuiocul este binecunoscut pentru capacitatea de a vindeca infecțiile respiratorii. „Are efecte antiseptice și expectorante, fiind recomandat în inhalații cu decoct sau sub formă de ceai, pentru revitalizarea rapidă a aorganismului și stoparea procesului gripal. Se vor consuma, la nevoie, 4-5 căni zilnic, îndulcite cu miere“, spune specialistul.

Numeroșii compuși ai echinaceei au o importantă acțiune imunostimulatoare. Cura cu remedii pe bază de echinacea se poate face atât preventiv, cât și pentru tratarea răcelii și gripei. Poate fi administrată sub formă de capsule, tinctură, ceai sau pulbere. Încă de la primele semne ale răcelii, poți lua tinctură de echinacea: o linguriță dizolvată în jumătate de pahar cu apă, de 4 ori pe zi, pe stomacul gol.

Studiile spun că ginsengul este eficient în stimularea sistemului imunitar. Poți bea 3 cîni de infuzie obținută dintr-o linguriță de plantă la o cană cu apă fiartă (se lasă 10 minute la infuzat).

Astragalusul este o plantă importată din medicina chineză. este un bun stimulator imunitar, fiind de ajutor pentru combaterea infecțiilor virale și nu numai. Se poate administra sub formă de pulbere sau capsule.

Infecțiile bacteriene și virale pot fi combătute și acu ajutorul propolisului. În scop preventiv, se poate face o cură cu tinctură de propolis: se pun 40 de picături de pâine sau în miere. Cura se ține 2 săptămâni pe lună.

Factori care dăunează sistemului imunitar

O dietă săracă în nutrimente, somnul insuficient ori stresul sunt numai câțiva factori care dăunează sistemului nostru imunitar. Iar pentru păstrarea stării generale de sănătate, este esențial să avem un sistem imunitar de fier. Iar pentru asta este foarte important să știm ce schimbări trebuie să facem în alimentație și stilul de viață.

Alimentația nesănătoasă

Alimentația este unul dintre cei mai importanți factori care pot influența imunitatea. Mâncarea de tip fast-food, dulciurile rafinate, mâncarea cu multe grăsimi,mezelurile, afumăturile și produsele de patiserie sunt numai câteva produse care pot afecta imunitatea.

Medicii recomandă înlocuirea lor cu produse bogate în vitamina C (citrice), vitamina E (fructe oleaginoase), zinc (carne, ouă), vitamina A (lapte) , nutrimente care contribuie la dezvoltarea anticorpilor, armele importante alesistemului imunitar. De asemenea, consumul de alcool, fumatul și deshidratrea (bacteriile se dezvoltă foarte bine pe mucoasele uscate) dăunează imunității.

Somnul insuficient

Insomniile sau somnul insuficient (mai puțin de 6-7 ore pe noapte) pot duce la creșterea concentrației de hormoni ai stresului care slăbesc capacitatea de apărare a organismului. În timpul somnului, elementele sistemului imunitar se refac. Printre acestea se numără și globulele albe. Studii recente au demonstrat că imunitatea poate fi afectată foarte seriosă chiar și de o noapte nedormită.

Stresul

Cortizolul, hormonul eliberat de organism în condiții de stres, poate influența sistemul imunitar. Astfel, poate determina o sensibilitate mai mare în fața infecțiilor, a bolilor autoimune, dar și a unor tipuri de cancer.

Imunitatea este afectate prin mai multe tipuri de mecanisme, atunci când vorbim de stres și stări tensionate. Unul dintre acestea este inhibarea citokinelor, molecule proteice care ajută la cooperarea celulelor stistemului imunitar. Stresul poate încetini și răspunsul antiinflamator al organismului împotriva factorilor care duc la îmbolnăviri.

Sedentarismul

Lipsa activității fizice poate afecta sistemul imunitar prin scăderea rezistenței la infecții. În schimb, mișcarea în aer liber, la un nivel moderat, induce starea de bine, iar lumina naturală dezvoltă formarea celulelor T, care influențează imunitatea celulară și sunt implicate în apărarea organismului în fața virusurilor.

Este foarte important să știm că atunci când facem mișcare circulația sangvină se intensifică, iar anticorpii și celelalte celule imunitare ajung în tot organismul.

Anumite tratamente

Tratamentele cu antibiotice nu sunt bune prietene cu imunitatea. Mai exact, acestea pot distruge, pe lângă bacteriile rele, și pe cele bune, afectând astfel flora intestinală, și deci și imunitatea.

Asta nu înseamnă că trebuie să renunțați la tratamentele cu antibiotice. Pentru a preveni și elimina efectele negative ale acestora putem lua probiotice sau alimente care le conțin (iaurt și produse lactate fermentate). Astfel, flora intestinală își va reface echilibrul.

5 lucruri pe care ar trebui să le faci pentru a-ți păstra inima sănătoasă

„Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces și la bărbați și la femei, aproape în întreaga lume“, spune dr. Jennifer Haythe, director al departamenului de cardiologie de la NYPH/Columbia, pentru wellandgood.com. „Cheia longevității este să avem grijă cu adevărat de inima noastră“.

Dr.Haythe explică faptul că inima este un mușchi și, prin urmare, ca și alți mușchi, are nevoie să fie în formă. „De asemenea, este conectată intim cu sistemul neurologic“, spune ea. „Așa că starea și nivelul de stres are un impact uriaș asupra modului în care se simte inima“.

Care sunt ponturile pentru sănătatea inimii pe care ni le poate da un cardiolog care le și respectă? Dr.Haythe ne spune.

Stabilește un set de exerciții

Lui dr. Haythe îi place să alerge și spune că stabilirea unor ținte, precum un semimaraton sau maraton, o ajută să se țină de un program regulat de exerciții. „Făcând cel puțin 45 de minute de exerciții cardio de patru sau cinci ori pe săptămână este parte din viața mea“, spune ea.

Din fericire, nu trebuie să fii un alergător pentru a avea grijă de inima ta. Asociația Americană de Cardiologie recomandă adulților să facă cel puțin 150 de minute de activitate aerobică de intensitate medie (plimbări susținute, dans sau chiar grădinărit) sau 75 de minute pe săptămână de activitate aerobică intensă (alergare, ciclism sau înot). Le puteți combina chiar.

Adoptă dieta mediteraneeană

Cuvântul „restrictiv“ nu face parte din vocabularul dr. Haythe atunci când vine vorba de mâncare. Ea a adoptat o dietă bazată mai mult pe plante și pește, limitând consumul de carne roșie la o dată la două săptămâni. Dieta ei, care este de fapt cea mediteraneeană, se bazează în principal pe ulei de măsline, pește, pui, legume , fructe și nuci. „E OK să mănânci din când în când cartofi prăjiți și pizza, dar nu trebuie exagerat“, spune ea.

Acordă importanță obiceiurilor sănătoase de somn

Dr. Haythe spune că își propune să doarmă cam șapte ore pe noapte, „chiar dacă nu este mereu posibil“. Asta are sens, având în vedere un studiu recent publicat în Journal of the American College of Cardiology , arată că prea puțin – și prea mult – somn poate duce la un risc crescut de infarct la adulți. Potrivit studiului, oamenii care au dormit mai puțin de șase ore pe noapte au avut un risc de a face infarct cu 20% mai ridicat; pe de altă parte, oamenii care au stat în pat mai mult de nouă ore pe noapte au avut un risc cu 34% mai ridicat.

„Somnul este esențial pentru sănătatea inimii, iar ritmul bătăilor încetinește, iar tensiunea scade în somn“, spune dr. Haythe. De asemenea, ea citește înainte să meargă la culcare, ceea ce o ajută să adoarmă mai ușor.

Încearcă meditația

Dr. Haythe nu este un fan al meditației, dar spune că asta o calmează și are chiar o aplicație pe telefon, Calm pe care o folosește aproape zilnic câte 20 de minute ajutând-o să se concentreze pe relaxare. „Meditația scade ritmul cardiac și diminuează tensiunea, ceea ce e bine pentru inimă“, spune ea. Dacă nu te prinde statul pe o perniță sau un covoraș, există alte forme active de meditație pe care le poți încerca, precum gătitul, plimbarea sau o baie lungă.

Ai grijă de dinți

Când te gândești la sănătatea inimii, nu faci legătura cu periatul și curățarea dinților, dar dr. Haythe spune că ar trebui. „O igienă dentară precară poate duce la boli ale inimii, așa că mă duc de două ori pe an la stomatolog pentru control de rutină și pentru curățat“, spune ea. Într-adevăr, un studiu din 2018 efectuat pe 682 de persoane arată că aceia care se spală pe dinți mai puțin de două ori pe zi și mai puțin de două minute își triplează riscul de a face boli cardiovasculare, în comparație cu cei care au spus că se spală de cel puțin două ori pe zi pentru cel puțin două minute.

Cum putem ține glicemia sub control cu ajutorul alimentației

Persoanele care au glicemia crescută trebuie să fie atente la alimentație, pentru că „produsele alimentare pot afecta în mod direct procesele de sintetizare a nutrimenților. Modul în care se modifică nivelul glucozei din sânge este influențat de mai mulți factori, inclusiv de conținutul de carbohidrați, tipul de zahăr, natura amidonului și procesarea alimentelor“, spune Alina Miron, nutriționist-dietetician.

Specialistul recomandă ca persoanele care au probleme cu glicemia (zahărul din sânge) să consume vegetale sărace în amidon, cu indice glicemic (IG) mic. „Cu cât un aliment are un IG mai mare, cu atât capacitatea acestuia de modificarte a nivelului glucozei din sânge este mai mare. Respectând câteva reguli simple, putem face ca modificările glicemiei după fiecare masă să nu fie foarte abrupte, fapt ce ne va ajuta atât la reglarea apetitului pe termen lung, cât și la menținerea la un nivel optim al energiei pe parcursul întregii zile.“, explică Alina Miron.

Specialistul recomandă consumul de cereale integrale, în locul celor procesate și produse preparate din făină integrală în locul făinii albe. „De asemenea, trebuie evitate cerealele care au zahăr adăugat. Și fibrele pot fi de ajutor pentru un control mai bun al glicemiei. Includeți fibrele în dietă, sub formă de semințe de exemplu.“, spune Alina Miron.

Ea spune că trebuie precauție în consumul de alimente cu IG peste 50: griș, orez, paste, pizza, cartofi prăjiți, cartofi copți, pâine din făină de secară, mămăligă, covrigi, sfeclă gătită, pepene galben, pepene roșu, înghețată, fursecuri, biscuiți, lapte cu orez îndulcit.

Consumul de legume

Ideal ar fi să consumațși legume cu IG sub 35, cum este prazul, ceapa, castraveții, dovleceii, măslinele, broccoli, varza sau țelina. Acestea pot fi incluse în alimentație crude sau gătite, dar unele își pot schimba indicele glicemic atunci când sunt procesate. Un exemplu este morcovul. Crud, morcovul are IG mic (20), dar gătit are indice glicemic mediu (50).

Combinații recomandate

De exemplu, humus și ardei gras. Prin combonarea proteinelor și a grăsimilor sănătoase din humus cu carbohidrații de înaltă calitate din ardei, se obține o gustare hrănitoare perfectă pentru cei care vor să țină glicemia sub control. Ardeiul gras are IG mic – 15, iar humusul, 25.

Oleaginoase

Nucile, migdalele și fisticul sunt bogate în proteine, precum și în grăsimi mononesaturate sănătoase și grăsimi polinersaturate, care reduc nivelul de colesterol și scad riscul de complicații ale diabetului.

Reguli pentru prevenirea infarctului. Sfaturile specialistului

40 de români mor zilnic de infarct miocardic, principala cauză de deces din țara noastră. Cel mai recent raport al Societății Europene de Cardiologie arată că această cauză de deces se află pe primele două locuri în mai multe țări europene, România nefăcând excepție.

Specialiștii cardiologi spun că afecțiunile cardiovasculare, cum este infarctul, pot fi prevenite dacă se iau anumite măsuri. „Medicina bazată pe dovezi a arătat că bolile cardiovasculare pot fi prevenite în totalitate. Se poate face printr-un stil de viață sănătos. Așa că este bine să adoptăm o alimentație sănătoasă, bogată în uleiuri vegetale, fructe și legume. Tensiunea arterială trebuie menținută sub 140/90 mm Hg, nivelul de colesterol din sânge trebuie ținut sub observație (colesterol total sub 200 mg/dl și LDL – colesterol sub 115 mg/dl) și la fel și glicemia (sub 100 mg/dl). Iar greutatea corporală trebie menținută în limite normale“, explică dr. Rodica Moise, medic specialist cardiologie.

Factorii de risc

Cel mai important factor de risc asociat infarctului este fumatul. Urmează apoi, nivelul crescut al colesterolul „rău“ LDL, hipertensiunea, diabetul, obezitatea, sedentarismul și stresul. Periodic trebuie efectuate mai multe analize și investigații pentru identificarea acestor factori. În cazul în care medicul descoperă prezența unor anumiți factori de risc, vă va recomanda și schimbări ale stilului de viață la care va trebui să vă adaptați.

Simptomele infarctului

Infarctul miocardic poate debuta brusc și intens, dar se poate manifesta și prin durere și presiune în piept, în timpul mersului, în special când e frig sau foarte cald, ori în timpul nopții. „Aceste dureri, sub forma unor senzații de strângere, de arsuri, uneori de strivire) sunt resimțite în spatele sternului și pot iradia în brațul stâng, spre falcă, uneori în spate. De obicei, dispar în 3-4 minute. Infarctul se poate manifesta și prin respirație dificilă, transpirație, vărsături, bătăi de inimă rapide sau neregulate“, spune medicul specialist.

Măsuri de prevenire a infarctului

Cele mai simple reguli de prevenire se referă la alimentație și la stilul de viață.

Consumați alimente bogate în fibre pentru că ele scad tensiunea arterială și țin bolile de inimă la distanță. Consumați fructe , legume și produse din cereale integrale, surse bogate de fibre. Înlocuiește pâinea albă cu pâine din făină integrală, de preferat din secară.
Mâncați pește de trei ori pe săptămână deoarece acesta este bogat în acizi grași Omega-3. Puteți lua și suplimente pe bază de ulei de pește, deoarece scad tensiunea arterială și colesterolul. Iar lactatele pe care le consumați nu ar trebui să aibă grăsime mai mult de 1,5%.
Diminuați cantitatea de carne de porc și de miel pe care o soncumați. Este bogată în grăsimi „rele“ care se depun pe artere, încetinind funcțiile cardiace. Mâncați fără sare, deoarece surplusul de sodiu reține apa în organism. Evitați produsele de tip fast-food, cartofii prăjiți, prăjiturile, gogoșile, covrigii și biscuiții și reduceți sonsumul de cafea.
Testați-vă anual colesterolul și luați măsuri dacă valorile acestuia sunt mari. Persoanele cu un nivel ridicat de colesterol „rău“ sunt expuse unui risc semnificativ mai mare de a face boli cardiovasculare.
Renunțați la fumat. Nicotina îngustează arterele.
Faceți mișcare. Alergatul, deplasarea cu bicicleta, gimnastica aerobică, plimbările, urcarea scprilor și vâslirea îmbunătățesc funcționarea inimii, a plămânilor și circulația sangvină.

Unul din cinci decese este asociat alimentaţiei necorespunzătoare

Unul din cinci decese înregistrate la nivel mondial în 2017 – respectiv 11 milioane – a fost asociat alimentaţiei necorespunzătoare, în special a consumului excesiv de sare, zahăr sau carne şi a aportului insuficient de cereale integrale şi fructe, conform unui studiu publicat recent și citat de Agerpres.

Cvasitotalitatea deceselor a fost provocată de afecţiuni cardiovasculare, iar restul de cancere şi diabet de tipul 2, adesea asociate cu obezitatea şi stilul de viaţă (sedentarismul, alimentaţia dezechilibrată), potrivit studiului publicat în The Lancet.

În luna ianuarie, acelaşi jurnal medical a publicat un prim studiu realizat de aceiaşi oameni de ştiinţă. Acesta recomanda reducerea la jumătate a consumului mondial de carne roşie şi de zahăr şi dublarea aportului de fructe, legume şi nuci pentru o dietă sănătoasă şi protejarea mediului înconjurător.

Datele studiului

Studiul publicat a inclus date din 195 de ţări. Potrivit concluziilor, principalele deficienţe în alimentaţia la nivel mondial vizează nucile şi seminţele, laptele şi cerealele integrale. Pe de altă parte, băuturile îndulcite cu zahăr, carnea procesată şi sarea sunt consumate în cantităţi prea mari.

”Acest studiu demonstrează ceea ce mulţi dintre noi am bănuit ani în şir: nutriţia deficitară este responsabilă pentru un număr mai mare de decese decât orice alt factor de risc din lume”, a afirmat unul dintre autorii cercetării, Christopher Murray.

Murray este directorul Institutului de Metrologie şi Evaluare a Sănătăţii (IHME, Universitatea din Washington), organizaţie finanţată de Fundaţia Bill şi Melinda Gates.

Studiul evidenţiază disparităţi majore între state. Ţările cu cele mai mari rate de deces asociat alimentaţiei necorespunzătoare sunt Uzbekistanul şi Afganistanul. În schimb, statele în care acest procent este cel mai redus sunt Israel, Franţa, Spania şi Japonia.

Studiul intitulat ”The Global Burden of Disease” a monitorizat în perioada 1990 – 2017 tendinţele de consum a 15 factori alimentari.

Defalcând decesele asociate regimului alimentar, studiul a constatat că dintre cele 11 milioane de decese din 2017, aproape 10 milioane au fost provocate de boli cardiovasculare, în jur de 913.000 de cancere şi aproape 339.000 de diabetul de tip 2, notează Reuters.

Autorii recunosc totuşi că studiul lor are unele limitări. Printre acestea, faptul că asocierea între alimentaţie şi deces nu poate fi stabilită cu aceeaşi certitudine ca în cazul altor factori de risc, cum ar fi spre exemplu consumul de tutun.

Un nutriționist ne spune cum să ne hrănim corect în post

Valeria Dorian este nutriționist-dietetician și ne explică modul în care putem să ne hrănim corect în perioada postului.

„În post, deși nu mâncăm carne și produse de origine animală, putem avea parte de aminoacizii necesari organismului consumând quinoa, amarant sau soia. Quinoa și amarantul sunt pseudocereale aproape identice din punct de vedere nutrițional și conțin fibre, vitamine și antioxidanți.

În salate se pot adăuga semințe de tot felul sau ne putem delecta cu leguminoase delicioase ca lintea, mazărea, năutul și fasolea. De asemenea, tot în această perioadă sunt indicate frunzele de urzică, benefice în curățarea ficatului, spanacul, care are grijă de flora intestinală, și salata verde, pentru cine vrea să slăbească“, spune nutriționista.

Cât despre Ziua Internațională a Sănătății, Valria Dorian ne îndeamnă să avem grijă la ce mâncăm, la ce stil de viață ducem, pentru că mai mult de jumătate din starea noastră de sănătate este dată de un stil de viață echilibrat. „Și nu uitați: citiți cu atenție etichetele de pe fiecare produs pe care îl cumpărați. Pentru a evita tot felul de elemente care dăunează grav sănătății“.

Cum combatem astenia de primăvară

Stările de oboseală și de slăbiciune nu sunt ceva nou în acest anotimp pentru mulți dintre noi. Ne este greu să ne concentrăm, iar durerile de cap nu ne dau pace. Aceste simptome pot fi semne ale asteniei de primăvară, care potrivit statisticilor afectează peste 40% din femeile din România.

Specialiștii spun că astenia de primăvară este provocată de scăderea concentrației de endorfine din sânge, hormoni responsabili de starea noastră de bine, având acțiune calmantă. Când numărul acestora este mic, pot apărea tristețea și iritabilitatea.

Creșterea intensității luminii provoacă diferite schimbări în organism. Printre acestea se numără și o mai mare producție de melatonină (hormonul somnului), potrivit unor studii. Din această cauză apar senzațiile de slăbiciune și de oboseală, pe timpul zilei. Și tensiunea arterială poate fi influențată de schimbarea anotimpurilor. Se poate întâmpla să apară valori mai mici ale tensiunii. Astfel, persoanele afectate pot avea o stare de moleșeală și amețeli.

Astenia de primăvară este o afecțiune care afectează în general persoanele trecute de 35 de ani, femeile fiind de două ori mai predispuse. Dacă simptomele asteniei nu trec după 4-5 săptămâni, mergi la un consult la medicul de familie. Ar putea fi vorba de o altă problemă de sănătate.

Trebuie să fim atenți la alimentație

Pentru a depăși mai repede simptomele specifice asteniei de primăvară, trebuie să includem în alimentație cât mai multe fructe proaspete și legume de sezon. Verdețurile de primăvară, cum sunt spanacul, urzicile, ceapa verde, ștevia, leurda, salata verde și năsturașii sunt o alegere excelentă, căci ajută la refacerea depozitelor de vitamine și de minerale consumate de organism pe perioada iernii. Poți lua proteine din carne de pește, ouă, brânză, linte, năut și nu uita să te hidratezi suficient. Evită consumul de alimente bogate în grăsimi și în zahăr, pentru că pot accentua starea de slăbiciune.

Să respectăm orele de somn

Pentru a-ți recăpăta tonusul, este important să te odihnești suficient. Un adult are nevoie de aproape 8 ore de somn pe noapte. Avem nevoie și de plimbări în aer liber, mai ales în zilele însorite, pentru că soarele ajută la sintetizarea vitaminei D.

Astenia se poate manifesta și altfel. Este vorba de schimbprile bruște de dispoziție. Exercițiile fizice sunt o soluție eficientă în acest sens, căci stimulează secreția de endorfine, îmbunătățind starea psihică. Alege exerciții ușoare, care nu solicită organismul. Momentul cel mai indicat al zilei pentru mișcare este dimineața.

Cum se manifestă infarctul și cum îl recunoaștem. Sfaturile medicului specialist

Aproape jumătate din persoanele care fac infarct mor în primele două ore de la declanșarea atacului de cord. În acest interval de timp este important ca bolnavul sau cei din jur să recunoască simptomele, astfel încât pacientul să ajungă cât mai repede la spital. Astfel, viteza poate face diferența între viață și moarte.

Problema este însă că oamenii nu știu care sunt exact simptomele atacului de cord. Orice durere în piept care durează mai mult de 5-10 minute poate fi un potențial infarct și trebuie investigat și tratat ca atare.

„Durerea toracică, dar nu durerea în zona inimii, nu este chiar importantă. Ar putea fi infarct, dar nu este tipică. Dar, durerea în capul pieptului, deci exact cea din mijlocul pieptului, mai ales dacă merge până în gât, eventual în mandibulă, aia este în 99% din cazuri un atacde cord“, spune Sorin Pascu, medic primar cardiolog.

Dar acesta nu este singurul simptom care trebuie să ne îngrijoreze. „Orice simptom sever instalat, cumar fi respirație grea, importantă, instalată brusc, palpitații instalate brusc, o senzație de oboseală marcată, instalată brusc și inexplicabil, toate acestea trebuie să ne ducă cu gândul la un infarct de miocard.“, continuă medicul.

Cum se confirmă diagnosticul

Diagnosticul se confirmă în urma efectării unei electrocardiograme, și trebuie făcută foarte repede și o angioplastie coronariană. „Desfundarea arterei respective cu anumite dispoziții în așa fel încât să restabilească circuitul sângelui prin artera care a produs infarctul. Infarctul este, de fapt, obstrucția unei artere“.

În programul naţional de infarct de miocard sunt 17 centre unde se poate face această interventie. Dacă bolnavul nu are noroc să ajungă într-un astfel de spital, va primi medicaţie menită să distrugă cheagul de sânge care înfundă artera. Este înșă esențial să fie trimis apoi într-un centru în care se pot realiza intervenţii pe cord.

Peste 95.000 de români mor anual din cauza unui infarct sau a unui atac vascular cerebral, arată un raport de anul trecut al Eurostat. Iar bolile de inimă rămân cauza celor mai multe decese în întreaga lume. Potrivit unui studiu al cercetătorilor americani, decesele care survin în întreaga lume din cauze cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, înregistrează un vârf în luna ianuarie. Motivul nu este clar, dar medicii români au stabilit care sunt obiceiurile care fac rău inimii.

Factori de risc

Statul în fața televizorului vreme îndelungată crește riscul de a face infarct sau atac vascular cerebral, chiar dacă faci sport în mod regulat. „Exercițiile fizice nu pot compensa timpul în care stai degeaba. Și asta, pentru că lipsa mișcării poate afecta nivelurile de grăsimi și zahăr din sânge“. El ne sfătuiește să facem plimbări dese și să stăm în picioare și să ne mișcăm la serviciu, ori de câte ori avem ocazia.

Alimentația, elementul-cheie

Nu e niciun secret că, uneori, simțim nevoia să fim singuri și să nu avem de-a face cu nimeni altcineva, din diverse motive. Însă este foarte important să fii mereu în legătură cu cei din jurul tău și mai ales cu cei pe care îi placi. S-a stabilit, în urma unor studii, că oamenii care socializează, care se află în permanentă legătură cu familia, prietenii, au tendința de a trăi mai mult.

„Socializarea este foarte importantă, dar să nu uităm că uneori aceasta se confundă și cu cantități mai mari de alcool. Alcoolul în exces are legătură cu riscul de a avea tensiunea arterială ridicată, niveluri ridicate de grăsimi în sânge și insuficiență cardiacă. Dacă luăm în calcul și un număr mare de calorii care ne-ar putea îngrășa, s-a conturat deja o amenințare pentru sănătatea inimii. E bine să avem grijă ce mâncăm, să avem porții mici și să evităm băuturile carbogazoase și pe cele cu mult zahăr“, argumentează medicul.

El face referire și la carnea roșie. „Este bine să mâncăm mai rar carne roșie, pentru că este bogată în grăsimi saturate, și există studii care demonstrează că și carnea procesată, cum ar fi parizerul și crenvurștii, crește riscul de a face boli cardiovasculare și cancer colorectal. Oamenii trebuie să înțeleagă că 3-4 porții de carne roșie pe lună este suficient. Ideal ar fi ca doar 10% din meniul nostru zilnic să fie reprezentat de carne“, spune Popescu. Ca să avem o inimă sănătoasă, medicii recomandă o dietă bogată în fructe și legume, nuci, cereale, produse lactate degresate și evitarea unei alimentații de tip fast-food.

Grijă mare la sare!

Cu cât consumi mai multă sare, cu atât crește tensiunea, un factor important în producerea unui accident vascular cerebral, boli ale rinichilor și infarct. „Așa cum spuneam, trebuie evitată mâncarea de la fast-food, trebuie citite etichetele produselor pe care le cumpărăm pentru a vedea câtă sare conțin. Și ar trebui făcute și drumuri mai dese la raioanele de fructe și legume și oleaginoase (fără sare)“, afirmă medicul cardiolog. Cantitatea recomandată de sare este de 2300 mg pe zi la persoanele până în 50 de ani și la cei cu probleme de sănătate. Pentru cei care au depășit vârsta și sunt bolnavi, e suficientă o cantitate de 1.500 de mg.