„Lasă, că vorbește el când o vrea…” – sau poate că are nevoie de ajutor
De câte ori nu ai auzit fraza asta, spusă cu bună intenție, dar cu riscul de a întârzia un ajutor necesar? Tulburările de limbaj la copii nu sunt doar întârzieri pasagere. În spatele lor pot sta dificultăți reale de dezvoltare, care influențează nu doar modul în care copilul comunică, ci și încrederea în sine, performanțele școlare și relațiile cu ceilalți.
Partea bună? Cu cât sunt identificate mai devreme, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari. Iar părinții joacă un rol esențial.
Ce sunt tulburările de limbaj, mai exact?
Pe scurt, apar atunci când copilului îi este greu să înțeleagă ce i se spune sau să se exprime clar. Pot apărea:
- La nivelul limbajului expresiv – copilul nu găsește cuvintele, se încurcă sau nu formulează propoziții.
- La nivelul limbajului receptiv – nu pare să înțeleagă ce i se spune, chiar dacă aude.
- La nivelul pronunției – vorbește neclar sau folosește diminutive de „bebeluș” după vârsta de 3-4 ani.
E normal ca fiecare copil să aibă ritmul lui. Dar există și repere clare de dezvoltare, iar dacă acestea întârzie, e bine să ceri sfatul unui specialist.
Semnele care ar trebui să-ți dea de gândit
Până la 1 an: Nu reacționează la sunete, nu gângurește.
La 18 luni: Spune mai puțin de 10 cuvinte.
La 2 ani: Nu formează propoziții simple (de tipul „mami apă”).
La 3 ani: E greu de înțeles de persoane din afara familiei.
În orice moment: Pare că „nu aude”, evită interacțiunea sau își pierde ușor atenția.
Aceste semne nu înseamnă automat o problemă gravă, dar merită investigate. Uneori, tulburările de limbaj pot fi izolate. Alteori, fac parte din tablouri mai complexe precum tulburările de spectru autist sau ADHD.
De ce apar tulburările de limbaj?
Nu există o singură cauză, ci o combinație de factori:
✔️ Ereditatea – dacă unul dintre părinți a vorbit mai târziu, e posibil să existe o predispoziție.
✔️ Expunerea insuficientă la comunicare – prea mult timp în fața ecranelor, prea puține povești sau conversații reale.
✔️ Probleme auditive – otitele repetate pot afecta capacitatea copilului de a învăța sunetele corect.
✔️ Afecțiuni neurologice sau întârzieri cognitive.
✔️ Traumatisme sau stres emoțional în primii ani.
Important este să nu ne învinovățim ca părinți, ci să fim parte din soluție.
Ce faci dacă suspectezi o întârziere?
Cel mai important pas: nu aștepta să „treacă de la sine”. Intervenția timpurie face diferența. Cere sfatul:
Medicului pediatru – pentru o evaluare generală.
Logopedului – pentru teste specifice limbajului.
Psihologului specializat în dezvoltarea copilului, dacă e nevoie.
De obicei, se stabilește un plan personalizat de intervenție. Terapia prin joc este cea mai eficientă, iar exercițiile continuate și acasă cresc mult șansele de reușită.
Cum îl poți ajuta pe copilul tău, zi de zi
Citește-i zilnic, chiar și 10 minute – poveștile dezvoltă vocabularul și imaginația.
Vorbește-i clar, rar, cu intonație jucăușă. Copiii învață imitând.
Reformulează, nu critica – în loc de „nu se zice așa!”, spune: „Ai vrut să spui minge? Bravo!”
Redu timpul petrecut la ecrane – televizorul nu înlocuiește comunicarea reală.
Încurajează joaca liberă și conversațiile – joaca este limbajul preferat al copiilor.
Când e momentul potrivit pentru o evaluare?
Dacă ai orice îndoială legată de modul în care copilul comunică, mai bine mergi la o evaluare decât să aștepți. E mult mai ușor să previi decât să tratezi ulterior întârzieri mai complexe.
În concluzie: Limbajul este podul către lume. Ajută-l să-l construiască.
Fiecare copil merită șansa de a se exprima liber și de a fi înțeles. Dacă observi semne de întârziere, fii partenerul lui în această aventură. Cu răbdare, joc și sprijin profesionist, lucrurile se pot schimba în bine.
Tu cum susții dezvoltarea limbajului copilului tău? Povestește-ne în comentarii. Poate experiența ta îi va ajuta și pe alți părinți.
Citește și Cum îți dai seama dacă o aluniță este periculoasă? Semne de alarmă care pot salva vieți