Asertivitate înseamnă a găsi echilibrul potrivit între pasivitate (a nu fi suficient de asertiv, a „lăsa” de la tine) si agresivitate (comportament furios sau ostil).

Comportament asertiv, este definit ca “un comportament ce îi permite unei persoane să acționeze cât mai bine în interes propriu, să își apere punctul de vedere fără o anxietate exagerată, să-și exprime sentimentele în mod sincer si să se folosească de propriile drepturi fără a le nega pe ale celuilalt”. (Cottraux)

A fi asertiv este o abilitate de bază a comunicării.

Asertivitatea te poate ajuta să te exprimi eficient și să îți susții punctul de vedere, respectând în același timp drepturile și convingerile celorlalți. Este important sa facem diferența intre asertivitate, pasivitate, agresivitate, a fi pasiv înseamnă a-i lăsa pe alții să decidă pentru tine. A fi agresiv înseamnă a decide pentru alții. A fi asertiv înseamnă a decide singur.

Asertivitatea se bazează pe respect reciproc.

A fi asertiv arată că te respecți pentru ca ești dispus să-ți susții nevoile si să-ți exprimi sincer si direct gândurile si sentimentele. Înseamnă să ai un sentiment puternic despre cine ești și despre valoarea ta si să recunoști ca meriți să obții ceea ce îți dorești sau ai nevoie. Și înseamnă să îți aperi drepturile chiar și în cele mai provocatoare si dificile situații. De asemenea, a fi asertiv demonstrează că ești conștient de drepturile altora și că ești dispus să lucrezi pentru rezolvarea conflictelor. A fi asertiv nu înseamnă a-i domina sau a-i respinge pe ceilalți pentru a obține ceea ce îți dorești. A acționa în interesul tău fără a lua în considerare drepturile, sentimentele, dorințele sau nevoile altora este agresivitate.

Comportamentul asertiv este caracterizat de :

• să ai demnitate și respect de sine.

• să știi ce ți se potrivește si ce nu, fără a te simți vinovat.

• Să îți poți exprima sentimentele.

• Să poți să ceri direct ceea ce vrei sau ai nevoie.

• Să te simți bine cu tine însuți.

• Să ai dreptul să greșești.

• Să fii capabil să te răzgândești.

• Să poți negocia cu celălalt, astfel încât să ajungeți la un consens sau un compromis atunci când există conflicte.

Cercetări din domeniul psihologiei au dovedit că deprinderea asertivității se poate dovedi un factor activ important în combaterea dependenței de droguri și substanțe la tinerii studenți. Studiul s-a adresat unui grup de 70 studenți din campusul unei universități de științe medicale, despre care se cunoștea că sunt expuși abuzului de droguri și diverselor forme de tulburărilor de sănătate mintală din cauza diferitelor provocări și factori motivaționali. Programul de antrenament pentru asertivitate a fost implementat pentru opt sesiuni de 1 oră (o sesiune pe săptămână timp de 2 luni) pentru grupul de intervenție, în timp ce grupul de control nu a primit niciun program. Ambele grupuri de studiu au completat chestionarul privind tendința de droguri, scala de depresie, anxietate și stres și chestionarul de calitate a vieții în pretest, posttest și urmărire de 2 luni. Scorurile medii ale tendinței de consum de droguri (P = 0,26), stres (P = 0,31), anxietate (P = 0,29), depresie (P = 0,43) și calitatea vieții (P = 0,33) nu au arătat nicio diferență semnificativă statistic între grupurile de intervenție și control în pretest, dar scorurile-în posttest și după 2 luni ale tendinței de consum de droguri, stres, anxietate și depresie au fost statistic mai mici, iar scorul calității vieții a fost statistic mai mare decât cel al grupului de control.

Concluziile studiului au arătat că formarea abilităților de asertivitate ca program preventiv poate reduce tendința studenților la dependență și poate îmbunătăți sănătatea mintală și calitatea vieții si poate reprezintă un instrument util pentru reducerea tendinței tinerilor de a apela la droguri.

Asertivitatea poate fi utilă la:

• să nu îi lași pe ceilalți sa te trateze precum o victimă

• să îți câștigi încredere în tine și stima de sine;

• să îți înțelegi și să îți recunoști sentimentele;

• să câștigi respectul celorlalți;

• să îți îmbunătățești modul de a comunica;

• să creezi situații în care să aibă de câștigat ambele părți implicate (eng. win-win);

• să îți îmbunătățești abilitățile de luare a deciziilor;

• să creezi relații sincere.

Așadar, exersează-ți noile abilități asertive în situații cu risc scăzut – încearcă-ți asertivitatea cu partenerul de cuplu mai întâi, sau cu un prieten bun unde te simți în siguranță, apoi aplică la nivel macro la locul de muncă, calitatea vieții tale va creste și mulțumirea de sine!

Psiholog clinician specialist Claudia Nicoleta Vîja

Despre autor:

Claudia Nicoleta Vîja este psiholog clinician specialist, licențiată în psihologie la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București, precum și două mastere în domeniul psihologiei sănătății și al psihologiei organizaționale și managementul resurselor umane, obținute la aceeași universitate. În prezent, lucrează ca psiholog clinician într-o secție de obstetrică-ginecologie într-un spital din București, aplicându-și cunoștințele în domeniul sănătății mentale și al psihologiei pentru a sprijini pacienții.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.