În contextul actual, în care activitatea profesională se desfășoară tot mai frecvent la birou sau în fața unui ecran, sedentarismul a devenit un factor de risc important pentru sănătatea cardiovasculară. Un obicei aparent inofensiv – statul pe scaun timp îndelungat – este asociat cu un risc semnificativ crescut de boli de inimă.
Un studiu publicat în JAMA Cardiology, realizat pe un eșantion larg de populație, a evidențiat că persoanele care petrec peste 8 ore pe zi în poziție șezândă prezintă un risc cuprins între 17% și 50% mai mare de a dezvolta afecțiuni cardiovasculare, comparativ cu persoanele mai active fizic. Acest risc este independent de alți factori precum vârsta, greutatea sau fumatul.
Mecanismele implicate
Statul îndelungat pe scaun determină o reducere a activității musculare și a circulației sangvine, favorizând acumularea de grăsimi în sânge, creșterea glicemiei și instalarea inflamației cronice de grad redus. Toate acestea contribuie, în timp, la dezvoltarea aterosclerozei, hipertensiunii arteriale și altor condiții asociate cu riscul cardiovascular crescut.
Ce soluții avem?
Pentru persoanele care au un loc de muncă sedentar, singura metodă eficientă de a contracara efectele negative ale statului prelungit este creșterea nivelului de activitate fizică zilnică. Recomandările actuale sugerează minimum 30 de minute de mișcare moderată sau intensă în fiecare zi – mers rapid, ciclism, alergare sau exerciții aerobice.
În plus, sunt utile și schimbări simple în rutina zilnică:
- Pauze active la fiecare 30-60 de minute de lucru, chiar și pentru 2-3 minute;
- Utilizarea scărilor în locul liftului;
- Mersul pe jos pentru deplasări scurte;
- Utilizarea birourilor reglabile pentru alternarea între statul jos și în picioare.
Concluzii
Statul prelungit pe scaun este un factor de risc cardiovascular real, dar modificabil. Integrarea activității fizice în rutina zilnică poate reduce semnificativ acest risc și poate contribui la menținerea sănătății inimii pe termen lung. Într-o societate în care sedentarismul devine tot mai frecvent, conștientizarea și prevenția rămân esențiale.
Un articol redactat de dr. Alex Covaciu, medic cardiolog
Sursa photo: newmedical.ro
