Tulburările neurologice, cum ar fi boala Parkinson și demența, au un impact semnificativ asupra stării fizice și mentale a pacienților, iar gestionarea simptomelor acestora necesită o abordare complexă și personalizată. Tratamentele medicamentoase și intervențiile chirurgicale pot juca un rol esențial în controlul simptomelor motorii și emoționale, însă suportul psihologic și strategiile de adaptare sunt la fel de importante pentru a ajuta pacienții să facă față schimbărilor impuse de boală. În acest articol, sunt prezentate cele mai noi metode de tratament pentru boala Parkinson și impactul acestora asupra stării mentale a pacienților, dar și opțiunile disponibile pentru gestionarea tulburărilor de dispoziție în contextul afecțiunilor neurologice.
Având în vedere că în domeniul afecțiunilor neurodegenerative este esențială informarea corectă și de încredere, am apelat la expertiza unui specialist pentru a oferi o perspectivă detaliată asupra acestora, astfel, am luat legătura cu doamna doctor neurolog Camelia Lențoiu.
Sănătate7: În ce măsură pot fi gestionate simptomele bolii Parkinson prin tratamente medicamentoase sau intervenții chirurgicale și care sunt cele mai noi metode de tratament?
Dr. Camelia Lențoiu: Simptomele bolii Parkinson pot fi gestionate prin tratamente medicamentoase care ajută la restabilirea nivelurilor de dopamină din creier. Levodopa rămâne standardul de aur în terapia medicamentoasă. Agoniștii dopaminergici, inhibitorii de monoaminoxidază B și inhibitorii de catecol-O-metiltransferază sunt alte clase de medicamente utilizate pentru a îmbunătăți controlul motor și a întârzia necesitatea unor doze mari de levodopa. În stadiile avansate ale bolii, administrarea continuă a levodopei prin intermediul unei pompe intestinale poate ajuta la reducerea fluctuațiilor motorii și la menținerea unui nivel constant de dopamină în organism. Pentru pacienții la care tratamentul medicamentos nu mai oferă un control optim al simptomelor, intervențiile chirurgicale, precum stimularea cerebrală profundă (DBS), reprezintă o opțiune eficientă. Această metodă presupune implantarea unor electrozi în anumite zone ale creierului, care reglează activitatea neuronală și reduc tremorul, rigiditatea și fluctuațiile motorii.
Sănătate7: Cum influențează tulburările neurologice, cum ar fi demența sau boala Parkinson, starea mentală a pacientului și ce strategii sunt folosite pentru a ajuta pacienții să facă față acestor schimbări?
Dr. Camelia Lențoiu: Tulburările neurologice, cum ar fi demența sau boala Parkinson, au impact asupra stării mentale a pacientului, determinând anxietate, depresie, modificări ale dispoziției sau episoade psihotice. Pe măsură ce boala progresează, pacienții pot resimți frustrare din cauza pierderii independenței, iar dificultățile de memorie și de comunicare pot accentua izolarea socială. În cazul bolii Parkinson, simptomele non-motorii, cum ar fi apatia și tulburările de somn, contribuie suplimentar la deteriorarea stării emoționale. Pentru a ajuta pacienții să facă față acestor schimbări, utilizăm tratamentul medicamentos, terapia psihologică și suportul social. Antidepresivele și anxioliticele pot fi prescrise pentru gestionarea simptomelor emoționale. Terapia cognitiv-comportamentală ajută pacienții să dezvolte mecanisme de adaptare. Intervențiile non-farmacologice, precum terapia ocupațională și exercițiile fizice adaptate, contribuie la menținerea funcțiilor cognitive și la îmbunătățirea stării de spirit.
Sănătate7: Ce tratamente sunt disponibile pentru pacienții care suferă de tulburări de dispoziție sau depresie asociate cu afecțiuni neurologice, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau leziunile cerebrale traumatice?
Dr. Camelia Lențoiu: Pacienții care suferă de tulburări de dispoziție sau depresie asociate cu afecțiuni neurologice pot beneficia de o combinație de tratamente medicamentoase și terapie psihologică. Antidepresivele, în special inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei și inhibitorii recaptării serotoninei și norepinefrinei, sunt frecvent utilizate pentru ameliorarea simptomelor depresive. Terapia cognitiv-comportamentală și consilierea psihologică joacă un rol esențial în ajutarea pacienților să își înțeleagă și să își gestioneze emoțiile. Exercițiile fizice regulate, terapia ocupațională și activitățile care stimulează neuroplasticitatea pot avea un impact pozitiv asupra dispoziției și recuperării neurologice. Un management în echipă multidisciplinară, care implică neurologi, psihiatri, terapeuți și familia pacientului, este esențial pentru îmbunătățirea calității vieții și pentru facilitarea recuperării emoționale și cognitive.
În concluzie, gestionarea simptomelor tulburărilor neurologice, precum boala Parkinson și demența, necesită un plan de tratament complex, care combină intervenții medicamentoase, intervenții chirurgicale și suport psihologic. Tratamentele recente, inclusiv stimularea cerebrală profundă și administrarea continuă de levodopa, au demonstrat eficiență în controlul simptomelor motorii, în timp ce strategiile de adaptare psihologică și suportul social sunt cruciale pentru menținerea unei bune stări mentale a pacienților. De asemenea, abordările terapeutice pentru tulburările de dispoziție și depresia asociate cu afecțiuni neurologice oferă un sprijin esențial în procesul de recuperare, punând accent pe tratamente personalizate și un management multidisciplinar. Astfel, printr-o combinație adecvată de tratamente și suport, pacienții pot experimenta o îmbunătățire semnificativă a calității vieții lor.
Camelia Lențoiu este absolventă a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, cu rezidențiatul încheiat în cadrul Spitalului Universitar de Urgență București, având stagii de pregătire în Franța și Italia în epileptologie. Din septembrie 2024 este medic neurolog cu supraspecializare în epileptologie în cadrul Spitalului Monza.
