Arhive regim - Sanatate 7

Viața de coșmar a unei adolescente: orice mânca îi provoca dureri

Viața Andreei (16 ani) și a familiei ei a luat brusc o turnură dramatică atunci când medicii i-au dat tinerei diagnosticul de rectocolită ulcero-hemoragică. Aceasta este o boală care constă în inflamația cronică a intestinului și a colonului.

Până să primească acest diagnostic, Andreea nu a mai fost niciodată bolnavă. De altfel, nu fusese o fire bolnăvicioasă, și era foarte enrgică și veselă. Dar, când au apărut simptome precum diaree severă, crampe abdominale și senzația permanentă de balonare viața ei nu a mai una normală, precum cea a oricărui adolescent.

Ajutor de specialitate

„Am avut un eveniment nefericit în viața personală, am avut un deces în familie care mi-a provocat un șoc emoțional, și de atunci durerile nu au mai încetat să apară. Starea mea de sănătate se agrava pe zi ce trecea. Am ținut regim, dar fără folos. Orice mâncam îmi provoca dureri“, povestește Andreea.

Inițial, nici ea și nici familia nu și-au dorit ca tânăra să ajungă pe patul de spital. Dar fără ajutorul medicilor nu se mai putea. Primul medic la care a ajuns a preferat să rămână rezervat în privința diagnosticului. A ajuns apoi la un al doilea specialist pentru investigații mai amănunțite. „Simțeam nevoia să merg la WC chiar și atunci când eram pe stradă, oriunde. Asta nu era o viață normală“.

Regim strict

Primul dagnostic pe care Andreea l-a primit în urma unei colonoscopii amănunțite a fost de colită nespecifică. A primit un tratament puternic, dar acesta nu a dat niciun rezultat. Abia al treilea medic i-a pus diagnosticul final, și cel corect de rectocolită ulcero-hemoragică, o boală intestinală inflamatoare.

„Mi-au prescris și cortizon la tratamentul inițial, în urma căruia m-am îngrășat foarte mult. Medicii au decis, apoi, să treacă la următoarea etapă. Mi-au administrat un imunosupresor, care însă m-a distrus de tot. Tot timpul mă îmbolnăveam de ceva pentru că sistemul meu imunitar era distrus. În prezent, sunt zile în care mă simt mai bine și încerc să țin boala sub control“, povestește Andreea.

După experiența prin care a trecut, Andreea ține un regim alimentar strict, bazat mai mult pe orez, carne fiartă sau la grătar. Stă departe de fructe și legume, pe cât posibil, pentru că acestea îi provoacă fermentații severe.„Am foarte mare grijă ce mănânc. Iau antiinflamatoare și tratamente naturiste pe bază de argilă și afine. Sper ca într-o zi coșmarul ăsta să se termine și să mă vindec, să pot mânca și eu ce-mi place“, conchide Andreea.

Este dieta nordică un mod sănătos de a mânca?

Imediat ce vrei să te apuci de o dietă, un alt stil de alimentație sănătoasă își face loc. Hai să aruncăm o privire numai la anul trecut: diata ketogenică, dieta grupelor de sânge sau dieta fără lectină. Toate au provocat controverse în lumea nutriționiștilor.

În prezent, o altă dietă și-a făcut loc: dieta nordică. De fapt, nu este chiar nouă. În 2004, unii dintre cei mai buni bucătari din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia și-au unit forțele și au creat un manifest al noii bucătării nordice. Misiunea era simplă și a stabilit o dietă diferită de celelalte: creează meniuri care scot în evidență alimentele de sezon, durabilitatea și etica, sănătatea și calitatea mâncării.

În comparație cu celelalte diete, cea nordică nu este despre tăierea caloriilor ori renunțarea la carbohidrați. Este un mod de a mânca în aceeași măsură ce este bun pentru tine, dar și pentru mediu, având în vedere că se concentrează pe plante și legume.

Organizația Mondială a Sănătății recunoaște că dieta nordică are clare beneficii asupra sănătății și ajută la prevenirea bolilor. Așa că, hai să vedem cum ai putea să-ți umpli farfuria precum vikingii. Iată ce trebuie să știi despre dieta nordică înainte de a o încerca.

Ce este dieta nordică?

Bazată pe piramida dietei de la Marea Baltică, dieta nordică este un plan de hrănire care se bazează pe plante, printre cele mai importante fiind rădăcinoasele, varza, ciupercile și alte produse care se cresc în țările nordice, dar și pe pește gras și cereale integrale, spune dr. Christy Brissette pentru revista Prevention.

„Dieta nordică, originară din Scandinavia, creată de bucătari scandinavi care aveau misiunea de a face farfurii delicioase, sănătoase și locale. Este la fel de mult despre efectul asupra mediului, ca și pentru efectele asupra sănătății“, explică Heather Carson, dietetician în Edmonton, SUA.

În multe feluri, se aseamănă cu dieta mediteraneeană, dar este o diferență-cheie: dieta mediteraneeană încurajează consumul uleiului de măsline și al unui pahar de vin roșu zilnic, în timp ce dieta nordică promovează uleiul de rapiță și permite alcoolul cu moderație.

8 alimente pe care le poți consuma în dieta nordică

Fructe de pădure, rădăcinoase, ciuperci și varză

Pește, cereale integrale, iaurt preparat în stil nordic și ulei de rapiță

Care sunt beneficiile dietei nordice pentru sănătate

Dieta noprdică abundă în importanți nutrienți care luptă cu bolile. Pentru că include pește gras și mici cantități de produse lactate (cum este iaurtul preparat în stil nordic), vei beneficia de o doză importantă de proteine (pentru mușchi), acizi grași Omega-3 (pentru inimă și creier) și vitamina D (pentru oase și sistemul imunitar).

Dieta nordică este săracă în grăsimi saturate, sare și zaharuri, spune Brissette, toate acestea legătura acestora cu boli ca obezitatea, cardiovasculare și diabet fiind demonstrată. De fapt, un studiu din 2011 a descoperit că dieta nordică a îmbunătățit lipidele din sânge, sensibilitatea la insulină și tensiunea arterială la oameni care aveau colesterolul mare. Un studiu similar din 2014 a ajuns la concluzia că această dietă ar putea reduce ar putea inhiba genele inflamatorii la obezi cu sindrom metabiolic.

Cum poți încerca dieta nordică

Dacă vrei să încerci dieta nordică, începe prin a renunța la junk food. Zahprul și alimentele procesate, cerealele, cola, produsele de patiserie și semipreparatele congelate nu au ce căuta în această dietă. Carnea roșie și alcoolul trebuie să fie în cantități mici. Iată cum ar trebui să arate o zi tipică cu o astfel de dietă.

Mic dejun: 1 cană cu ovăz, cu câteva felii de măr și 2 linguri de iaurt preparat în stil nordic

Prânz: Salată de ton (în loc de maioneză pune ulei de rapiță puțină zeamă de lămâie) cu o felie de pâine de secară și o salată din verdețuri

Gustări: Fructe de sezon (cum ar fi fructe de pădure vara), o bucățică de brânză de la un producător local și niște bicuiți din cereale integrale

Cina: 100 g de somon la grătar cu o salată din rădăcinoase.

Dieta nordică este un mod de a te hrăni sănătos, dar nu există dovezi că este mai bună decât cea mediteraneeană. Amândouă reprezintă alegeri bune, așa că adopt-o pe cea care ți se potrivește.

DASH – Dieta care scade tensiunea

Peste 1 miliard de oameni din întreaga lume suferă de hipertensiune, o afecţiune care provoacă boli ale inimii şi rinichilor. Organizația Mondială a Sănătății estimează că anual, peste 7 milioane de decese, la nivel global, sunt cauzate de hipertensiune. Dieta care scade tensiunea a apărut ca urmare a efortului de a găsi soluții pentru a reduce aceste cifre alarmante.

Dieta care scade tensiunea sau DASH a fost declarată anul acesta, pentru a șasea oară, cel mai bun și mai sănătos regim alimentar. Între 1992 și 1997, mai mulți cercetători din întreaga lume au testat 459 de femei și bărbați cu vârsta medie de 46 de ani și care aveau tensiunea arterială 16/8 mmHg.

Participanților li s-a cerut să urmeze una din 3 diete: prima era o dietă de control, cu conținut scăzut în fibre și minerale ca potasiu, calciu și magneziu, dar conținea grăsimi și proteine; a doua dietă, experimentală, era similară primei, dar includea fructe, legume și câteva dulciuri; a treia dietă era bogată în fructe, legume, lactate degresate, proteine ușoare, cereale integrale și fibre, și cu conținut scăzut de grăsimi, carne roșie și zahăr. Pentru că a dat rezultate uimitoare, a treia dietă a devenit ceea ce noi cunoaștem azi ca DASH.

Limitează consumul de sare

Pentru a urma dieta DASH nu trebuie să cumperi mâncăruri speciale sau să pregătești anumite rețete. Important este să reduci cantitatea de sare din alimentație, care nu trebuie să depășească 2.300 mg pe zi. Urmând această dietă, vei consuma aproximativ 2000 de calorii pe zi, care vor proveni din diferite alimente.

Dieta DASH:

· Este săracă în sare, grăsimi saturate, colesterol;

· Este bogată în fructe, legume și lactate slabe;

· Include în meniu cereale integrale, pește, pui și nuci ori fasole;

· Limitează cantitatea de carne roșie, dulciuri, zaharuri și sucuri cu zahăr;

· Este bogată în potasiu, magneziu și calciu, dar și în proteine și fibre.

Regim cu beneficii multiple

Cel mai important obiectiv al acestei diete este reducerea cantității de sare din alimentație. Aceasta se găsește de cele mai multe ori în diverse produse preparate ori procesate. Eliminându-le din dieta zilnică, automat scade și cantitatea de sare. Fructele, legumele și cerealele integrale recomandate furnizează substanțe sănătoase ca licopen, betacaroten și izoflavonoide, care te pot proteja împotriva cancerului, osteoporozei, diabetului ori infarctului. De asemenea, cantitatea de colesterol va scădea și, încet-încet, va scădea și tensiunea arterială.

Un alt avantaj al acestei diete este şi pierderea unor kilograme în plus. În primele două săptămâni, în etapa-şoc, vei putea pierde minimum 4 kilograme. În etapa următoare, vei putea pierde cam un kilogram pe săptămână, în funcţie de metabolismul fiecăruia.

Cum să-ți schimbi obiceiurile alimentare

Nu te descuraja dacă, la început, această dietă ți se va părea dificilă. Începe prin a-ți propune scopuri minore, pe care le poți atinge. Iată câteva idei, ca să-ți fie mai ușor:

· Urmărește-ți timp de 2-3 zile obiceiurile alimentare. Fă o listă cu tot ce mănânci, compară cu recomandările dietei DASH și vezi ce schimbări trebuie să faci.

· Efectuează câte o schimbare pe rând. De exemplu, începe prin a alege între versiuni scăzute în grăsimi ale mâncărurilor tale favorite și adăugarea cerealeleor integrale în meniu.

· Dacă o cantitate mai mare de fructe sau de legume îți provoacă balonare sau diaree, crește cantitatea treptat, până se obișnuiește organismul.

· Fă mult sport. Activitatea fizică ajută la scăderea tensiunii arteriale și te ajută și la slăbit.

· Folosește condimente și ierburi în loc de sare pentru a da gust mâncării.

· Renunță la mâncarea procesată și semipreparată, la conserve și mezeluri care conțin foarte multă sare.

· Ideal este ca mâncarea să fie preparată la aburi sau la cuptor.

· Când mănânci la restaurant, întreabă cum este preparată mâncarea. Comandă un fel de mâncare fără sare. Nu folosi ketchup, muștar, murături sau sosuri.

Alimente recomandate Cantitate/zi

cereale integrale 4-5 porţii (o porţie = 125 g)

legume şi fructe 4-5 porţii (o porţie = 1 fruct mediu, un pumn legume)

lactate degresate 2-3 porţii (o porţie = 1 iaurt)

peşte, carne slabă 1 porţie / zi (o porţie = 100 g)

nuci, seminţe 4-5 porţii (o porţie =125 g)

Dieta potrivită în caz de hipertensiune

Așa cum anumite alimente reglează tensiunea arterială, se poate întâmpla ca altele să agraveze situația. Din start vă spunem că esențial pentru o dietă în caz de hipertensiune este renunțarea la sare.

Regimul cu cât mai puțină sare este esențial în caz de hipertensiune arterială. Medicii spun că 2 g de sare pe zi este mai mult decât suficient pentru bolnavii care au hipertensiune. Poți condimenta mâncarea cu cimbru, busuioc, dafin, oregano, leuștean, tarhon și pătrunjel pentru a-i da gust. Medicii recomandă și renunțarea la afumături, covrigeii cu sare, la produsele marinate și la cele procesate.

Poți consuma pește nesărat, carne de pui, de curcan, vită, lapte degresat, iaurt, urdă dulce, caș, ciorbe și supe. În ceea ce privește dulciurile, specialiștii spun că trebuie mâncate cele preparate în casă, care nu au pra de copt ori bicarbonat de sodiu.

Cât de important sunt acizii grași Omega-3

Acizii grași Omega-3 sunt esențiali în dieta hipertensivilor. „Persoanelor cu tensiunea arterială crescută nu trebuie să le lipsească din alimentație macroul, heringul, sardinele, somonul, dar nici uleiul de soia, semințele de dovleac și nucile. De asemenea, esteimportant să nu existe deficiențe de potasiu. Așa că trebuie consumați cartofi, prune, banane, caise, morcovi, pere și portocale, pentru că acestea sunt pline cu acest mineral. Un pacient cu hipertensiune are nevoie de 5 g de potasiu pe zi“, explică Nicoleta Tomescu, medic de familie.

Și magneziul ține sub control tensiunea. Bogate în magneziu sunt legumele verzi, cerealele integrale, nucile, produsele lactate și peștele.

Regimul DASH, important pentru hipertensivi

Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) este recomandată de reprezentanții Institutului Național de Sănătate din SUA, pentru că previne și tratează hipertensiunea arterială.

Potrivit acestei diete, femeile care suferă de hipertensiune nu trebuie să depășească 2.000 de kcal, pe zi, în timp ce la bărbați necesarul este de 2.600 kcal.

Poți include în meniul zilnic fructe și legume proaspete, pâine din făină integrală, cereale, lactate sărace în grăsimi, carne slabă. Sunt permise cu moderație uleiurile de rapiță, de floarea-soarelui și de mac.

Ce alimente trebuie evitate

Lista poate fi considerată a fi una lungă, dar este esențial pentru cei cu hipertensiune să fie atenție la regim, la dietele pe care le consumă. Astfel, trebuie să evite sau să mănânce cu moderație carne grasă, mezeluri, grăsimi, produse de patiserie, condimente iuți,măsline, brânzeturi grase, conserve, supe la plic, pop-corn sau alimente de tip fas-food. Nici cafeaua sau alcool nu trebuie băute în exces. Nu sunt remandate mai mult de două pahare de vin în cazul bărbaților și un pahar în cazul femeilor.