Sănătate în fiecare zi

Arăt: 1 - 3 din 3 REZULTATE

O boală rară a făcut-o să vorbească ani de zile precum un robot

O femeie de 40 de ani din Ploiești a descoperit în urmă cu câțiva ani că suferă de o boală rară. Mirunei Postolache i s-a declanșat boala după ce aluat o pastilă antivărsături. Astfel, medicamentul i-a afectat vocea și capacitatea de a vorbi.

În ianuarie 2010, femeia se afla la București, la niște prieteni. „Am răcit și cred că am făcut o criză de rinichi care mă supăra foarte tare. Era chiar ziua în care trebuia să mă reîntorc la Pitești. Am ajuns la Spitalul de Urgență. Și pentru că vomasem și aveam în continuare stări de vomă, medicii mi-au dat un medicament banal pentru astfel de stări, metoclopramid.“, povestește femeia.

A doua zi, a luat două pastile din greșeală și una împotriva durerilor. „După jumătate de oră, am observat că merg înclinat într-o parte. Apoi, mi s-a încleșat maxilarul și totul s-a mutat pe partea stângă. Din cauza durerii, cumva am început să-mi scrâșnesc dinții. Și nu mai puteam vorbi normal“, spune Miruna.

Efect advers

Când a ajuns la spital i s-a spus că totul este un efect advers al medicamentului luat împotriva vomei. După administrarea unor pastile și a unei perfuzii, simptomele au dispărut dar din acel moment am început să vorbesc îngroșat și sacadat ca un robot.

Diagnostic: distonie laringiană

A urmat un lung șir de perinderă pe la medici cu diferite specializări: ORL, neurologi etc. În urma investigațiilor i s-a spus mereu același lucru: Miruna nu are nicio problemă la coardele vocale.

A făcut apoi, însă, un RMN cervical, care a descoperit și afecțiunea. Diagnosticul a fost de distonie laringiană, denumită și distonie smasmodică, din cauza spasmelor voluntare care apar la nivelul cordelor vocale sau „boala corpului care nu te mai ascultă“. Bolnavul începe să vorbească întrerupt, fiindu-i afectată calitatea vocii, și implicit calitatea vieții.

Soluția salvatoare

Tratamentul implică de obicei injecții cu toxina botulinică. Acest tratament trebuie făcut o dată la 3-4 luni, toată viața. Din păcate însă, în România nu există specialiști pentru o astfel de problemă. Ani de zile a fost la numeroși medici, de la profesori doctori eminenți până la medici primari. Însă, într-o zi, mergând la un control la un neurolog, acesta a insistat ca Bianca să ia un medicament prescris bolnavilor cu Parkinson.

„Treptat am început să am iar voce, să vorbesc normal. Este posibil ca acea criză de rinichi să fi declanșat o problemă genetică, tatăl meu suferind de Parkinson, acest tratament fiind dolosit pentru ambele afecțiuni. Distonia mi-a afectat viața și relația cu cei din jur. Oamenii nu înelegeau ce spun și se uitau la mine de parcă aș fi fost vreo ciudată. Făceau și glume pe seama mea și a modului în care vorbeam. Unii mă repezeau, alții vorbeau foarte tare crezând că nu aud. Unii empatizau cu mine și le se făcea milă. În timp însă, totul a intrat pe făgașul normal.“.

Miruna este o fire optimistă și crede că toate problemele se vor rezolva.

Un medicament pentru prostată ar putea încetini evoluția bolii Parkinson

Un medicament folosit pentru a trata prostat mărită ar putea un puternic medicament împotriva bolii Parkinson, potrivit unei echipe internaționale de oameni de știință.

Conform BBC, terazosin ajută în cazul hiperplziei prostatice benigne prin relaxarea mușchilor vezicii urinare și prostatei. Dar cercetătorii cred că are încă o acțiune benefică, asupra celulelor creierului afectate de Parkinson. Ei spun că medicamentul ar putea încetini evoluția bolii Parkinson – ceea ce în prezent nu este posibil.

Moartea celulelor

Ei au studiat mii de pacienți care sufereau și de hiperplazie prostatică benignă și de Parkinson. Descoperirile lor, publicate în Journal of Clinical Investigation, sugerează că medicamentul alfa-blocant protejează celulele creierului împotriva distrugerii.

Parkinson este o boală evolutivă care afectează creierul, împotriva căreia , în prezent, nu există niciun tratament. Tratamentele existente ajută la ameliorarea unor anumite simptome, dar nu pot încetini și nu pot da înapoi pierderea neuronilor care apare odată cu boala.

Terazosin poate ajuta prin activarea unei enzime numită PGK1 pentru a preveni noartea celulelor creierului, spun certcetătorii de Universitatea din Iowa (SUA) și de la Institutul pentru Tulburări ale Creierului din Beijing (China).

Teste clinice

Când au testat medicamentul pe șoareci s-a dovedit că acesta încetinește sau stopează pierderea celulelor nervoase. Pentru a începe evaluarea dacă medicamentul ar putea avea același efect asupra oamenilor, ei au căutat prin fișele medicale ale milioane de americani pentr a identifica acei bărbați care aveau și hiperplazie prostatică benignă și Parkinson.

Au studiat 2.880 de pacienți cu Parkinson care luazu terazosin sau medicamente similare care ținteau PGK1 și un grup de comparație de 15.409 de pacienți cu Parckinson care luau un tratament diferit pentru hiperplazie prostatică benignă și nu acționau asupra PGK1.

Pacienții cu medicamente care ținteau PGK1 păreau să se comporte bine în privința simptomelor bolii Parkinson și a evoluției acesteia, astfel că i-a făcut pe cercetători să spună că vor continua cu studiile clinice, pe care plănuiesc să le înceapă în acest an.

„O zonă captivantă“

Cercetătorul care a condus studiull, dr. Michael Welsh, spune că deși este prematur să vorbim despre un tratament, descoperirile au potenșialul de a schimba viețile celor care suferă de Parkinson. „În prezent, nu avem niciun tratament care schimbă progresiv cursul acestei boli neurodegenerative. Este o boală îngrozitoare, și se regăsește tot mai frecvent în rândul persoanelor în vârstă. Așa că este o zonă de cercetare foarte captivantă“, spune el.

„Modificarea bolii“

Având în vedere că terazosin și-a demonstrat efectul în tratarea hiperplaziei prostatice benigne, spune el, aprobarea lui și refolosirea ca medicament împotriva bolii Parkinson ar trebui să fie realizabile dacă tesle clinice merg bine.

Testele, care vor dura câțiva ani, vor compara medicamentul cu unul placebo pentru a se asigura că este sigur și eficient în boala Parkinson. Un alt cercetător, dr. Nandakumar Narayanan, care tratează pacienți cu Parkinson, spune: „Avem nevoie de aceste teste controlate pentru a demonstra că acest medicament modifică cu adevărat manifestarea bolii. Dacă așa este, va fi ceva extraordinar“.

Prof. David Dexter spune: „Aceste rezultate uimitoare arată că terazosin și-ar fi putut să aibă un potențial ascuns pentru încetinirea evoluției bolii, situație care i-ar putea ajuta pe bolnavi să trăiască mai mult. Deși este destul de devreme să ne pronunțăm, și studiile efectiate pe animale, dar și cele efectuate în urma analizării fișelor medicale ale oamenilor care deja iau medicamentul arată semne promițătoare care trebuie investigate în amănunțime“.

Bolnav de 10 ani înainte de diagnostic

În urmă cu 6 ani, viața lui Adrian, 52 de ani, a luat o întorsătură nefericită. Diagnosticat cu boala Parkinson, el luptă în fiecare zi să aibă un trai cât mai apropiat de cel al oamenilor sănătoși.

„Totul a început cu o durere în umăr. Apoi, au fost alte dureri în gambe, la șold, contracturi musculare, pe partea stângă, și șchiopătam când mergeam pe distanțe mai lungi. Dacă aveam stări de anxietate, mă simțeam foarte obosit și mă mișcam mai lent. Disconfortul era din ce în ce mai mare. Cei din jur și familia au început și ei să observe simptomele. Iar asta m-a îngrijorat foarte tare“, povestește Adrian.

Diagnostic: Parkinson

Imediat după ce a văzut că disconfortul este din ce în ce mai mare, Adrian a decis să meargă la medic să-și facă investigațiile necesare. A făcut un RMN și alte câteva teste, iar medicul neurolog i-a dat cumplita veste: avea Parkinson. Și-a dat seama că boala se instalase de aproape 10 ani, de când de fapt i-au apărut unele dintre primele simptome. Unul dintre ele a fost pierderea balansului pe brațul stâng, când se deplasa repede.

Cum a învățat să controleze boala

Pe lângă activitățile și obiceiurile pe care le are în fiecare zi, Adrian a făcut unele schimbări și în dietă. „Fără o dietă corespunzătoare, medicamentele nu-și fac efectul la fel de bine. Deciziile luate în legătură cu regimul alimentar le-am luat împreună cu medicul neurolog“, povestește bărbatul.

El trebuie să facă zilnic exerciții fizice de mobilitate, se odihnește cât mai mult și apelează și la unele terapii complementare, cum ar fi acupunctura, masajul și presopunctura.