Sănătate în fiecare zi

Arăt: 1 - 3 din 3 REZULTATE

Emoții, colecția de toamnă-iarnă

Venirea toamnei ne-a găsit cu bateriile încărcate și în formă optimă după o vară plină sau cel puțin așa vrem să credem. Dar astăzi vacanțele/concediile reprezintă noi surse de stres, cauze de frustrări, de decizii împovărătoare și de lipsă de satisfacție. Pare că am pierdut sensul ideii de relaxare autentică.

Așa cum știm toamna aduce după sine astenia de toamnă și schimbările de dispoziție care pe unii îi afectează mai mult, pe alții mai puțin dar face parte dintr-un proces de adaptare la anotimpul rece. E important felul în care ne facem “setările” respectiv cum ne pregătim emoțional pentru sezonul rece astfel încât să percepem venirea toamnei nu ca pe o pierdere a distracțiilor din timpul verii ci ca pe un nou început, timpul potrivit pentru planuri noi, ca pe un restart sau ca pe o trecere într-o etapă nouă a evoluției  noastre.

Nici nu apucă bine să treacă astenia de toamnă că deja se anunță din vreme depresia de sărbători în buna măsură favorizată de pregătirile de Crăciun mult prea timpurii pe care le observăm în jurul nostru. Astăzi, sărbătorile au devenit “comerciale”, sunt ocazii de câștig pentru foarte mulți, dar efectele asupra noastră nu sunt chiar atât de bune.

Apariția ornamentelor de brad și chiar a brazilor de Crăciun în magazine sau pe străzi, cu doua luni înainte de sărbătorile de iarnă tocesc emoția, o reduc dramatic și ajungem în prag de sărbători deja obosiți și plictisiți. Dar nu facem această analiză în plan conștient ci ne rezumăm la a constata că “nici Crăciunul nu mai e ce-a fost” și nici sărbătorile nu ne mai bucură”. Ba da, sărbătorile sunt ocazia perfectă pentru a ne bucura împreună cu familia, cu cei apropiați, un moment potrivit pentru iertare și pentru rezolvarea unor diferende în relațiile de familie sau de cuplu. Sărbătorile sunt despre iubire, despre ceea ce simțim, nu despre ceea ce avem.  Dar goana nebună printre brazii de noiembrie și steluțe colorate împrăștiate în tot orașul, ne conduce cu entuziasm către momentul sosirii lui Moș Nicolae dar deja triști și obosiți 3 săptămâni mai târziu, în întâmpinarea lui Moș Crăciun.

Pentru a ne bucura de emoțiile sărbătorilor de iarnă ar trebui sa fim echilibrați în așteptarea lor, să nu căutăm trăirea mai devreme a unui moment care încă nu a sosit și să ne facem planuri care ne vor aduce cu adevărat o emoție pozitivă, planuri de a primi și de a oferi bucurie.

Până miercurea viitoare, nu uitați să aveți grijă de sănătatea voastra fizică și mentală!

Psihoterapeut Lorena Diaconescu

Lorena Diaconescu este psiholog, lucrează în domeniul psihoterapiei dar alocă și foarte mult timp dezvoltării personale cu grupuri de copii și adolescenți. A urmat studiile Facultății de Psihologie a Universității București dar este licențiată și în științe juridice și științe economice. Consideră că instruirea în domenii diverse și formarea continuă sunt elemente importante în evoluția personală a oricărui om.

Articole anterioare:

“Sunt stresat(ă)” – o formulă tot mai uzitată

Comportamentul alimentar – factor de influență asupra sănătății fizice și psihice

Psiholog Lorena Diaconescu:Educația pentru sănătate, o necesitate de maximă importanță

Psiholog Lorena Diaconescu: Educația sexuală 2 – Riscurile necunoașterii

Psiholog Lorena Diaconescu: Educația sexuală – un subiect controversat

Psiholog Lorena Diaconescu: Dezvoltare personală pentru copii

Psiholog Lorena Diaconescu: Teatrul pentru copii – un instrument important în educația timpurie

Psiholog Lorena Diaconescu: Comunicarea online și dependența de gadgeturi – Partea II

Psiholog Lorena Diaconescu: Comunicarea online și dependența de gadgeturi – Partea I

Psiholog Lorena Diaconescu: Comunicarea cu adolescentul – misiune imposibilă?

Psiholog Lorena Diaconescu: Prietenie adevărată sau o relație toxică?

Psiholog Lorena Diaconescu: Relații sănătoase

Psiholog Lorena Diaconescu: Tulburările de comportament alimentar la copil și adolescent (Partea 2)

Psiholog Lorena Diaconescu: Tulburările de comportament alimentar la copil și adolescent (Partea 1)

Psiholog Lorena Diaconescu: Atenție! Anorexia poate ucide!

Psihoterapeut Lorena Diaconescu: Cum apare Bulimia și ce trebuie să facem.

Psihoterapeut Lorena Diaconescu despre tulburările de comportament alimentar

Psiholog Lorena Diaconescu: „ Mulți obișnuiesc să spună că au depresie atunci când sunt triști sau nefericiți”

Cinci emoții care ne-ar putea îmbolnăvi. Sfatului psihologului

În momentul în care emoţiile se acumulează în fiinţa noastră, din cauza unei atenţii sporite şi a timpului îndelungat de menţinere a agitaţiei mentale, acestea se defulează prin stări de anxietate, atacuri de panică sau prin depresie.

Aceste tulburări apar deoarece organismul nostru are nevoie, conform instinctului de supravieţuire, să găsească un mod, fie şi forţat, de a descărca ceea ce este periculos pentru sănătatea noastră.

În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru,  în cazul în care acumularea de emoţii depăşeşte pragul de suportabilitate, aceste descărcări emoţionale ajung până în planul fizic şi încep să se manifeste tot felul de afecţiuni ale corpului, de la cele mai uşoare până la boli foarte grave.

Gravitatea bolii este dată de natura emoţiei, intensitatea ei şi perioada de timp în care a fost înmagazinată, iar transpunerea bolii în plan fizic poate dura şi câţiva ani.

“Rostul bolilor fizice este acela de a conştientiza asupra suferinţei sufleteşti şi necesită vindecarea ei. De multe ori, nu dăm importanţă unei suferinţe sufleteşti, o ignorăm şi credem că aceasta nu se poate transforma într-o boala fizică.

Din contră, cu cât lăsăm mai multe o boala sufletească netratată, cu atât mai intens va fi procesul de somatizare. Boala sufletească se va transforma în boala fizică, nu imediat, dar în câteva luni sau ani.

Avem două posibilităţi de a trata suferinţele sufleteşti şi a le impedica să escaladeze în boli fizice:

1) prin tratament medicamentos, însă acesta nu descarcă emoţiile, ci doar le inhibă, iar la un moment dat există marele risc ca acestea să recidiveze sub o formă sporită. În timp, organismul va deveni imun la tratamentul medicamentos;

2) prin psihoterapie, cu ajutorul căreia putem identifica cauzele psihologice primare care au condus la această condiţie”, consideră psihologul.

În accepţiunea specialistului, există 5 emoţii principale, foarte dăunătoare pentru organismul nostru, care la un moment dat se pot transforma în boli fizice, astfel:

Frica – o îngrijorare simțită în legătură cu un pericol real sau imaginar

“Persoanele care simt frică sunt tensionate, lipsite de curaj, deoarece simt vulnerabilitate interioară, sunt focalizate mai degrabă pe așteptările celorlalți decât pe ale lor, simt că nu se pot baza aproape pe nimeni și nimic. Frica neprelucrată se manifestă la nivelul stomacului și al rinichilor, zona lombară, uneori și la nivelul gâtului dacă are legătură cu ceva ce vrem să spunem pentru că este important”, consideră psihologul Cojocaru.

Imposibilitate iertării  – apare ca o incapacitate de a merge mai departe, de a înțelege că oamenii sunt supuși ”greșelii”

“Persoanele care nu iartă pe cei care le-au făcut rău, au în minte faptul că, dacă îi iartă, este ca și cum le-ar accepta și încuraja comportamentul defectuos sau că răul produs nu se mai poate repara. Nu este vorba nici de acceptarea comportamentului, nici de încurajarea lui, ci de liniștea interioară personală, care decurge din eliberarea minții de imaginea ”răufăcătorului”, de atenția acordată propriei sănătăți și de direcționarea minții către căutarea de soluții. Uneori da, un rău produs nu se mai poate repara concret pentru că nu putem da timpul înapoi, dar putem învăța să ne bucurăm de viață în continuare făcând lucruri noi. Neiertarea slăbeşte sistemul imunitar şi aduce boala în general în întregul organism și în mod particular, partea afectată este inima”, afirmă specialistul.

Furia – o încărcare emoțională spontană izvorâtă adesea dintr-un sentiment de neputință de a mai schimba ceva sau de a accepta o situație de viață

„Persoana furioasă se simte invadată de ceva sau cineva, se opune la anumite constrângeri venite de la o persoană sau situație, uneori se agață cu disperare de propriile convingeri, gândurile se amestecă, devin confuze. Atunci când descărcarea emoțională este reprimată sau exagerată, furia se manifestă adesea în planul fizic la nivelul ficatului, în special dacă are legătură cu critica celorlalți, deoarece acest organ are rolul de a neutraliza. Se mai poate manifesta la nivelul capului, cefei și picioarelor dacă are legătură cu neacceptarea, la nivelul stomacului dacă are legătură cu neputința, la nivelul mijlocului (spate) dacă are legătură cu lipsa de flexibilitate sau poate declanșa chiar infecții în corp”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

Nesiguranța – apare atunci când ne lipsesc certitudinile (real sau imaginar) sau când ne pierdem încrederea în capacitățiile noastre

“Persoanele nesigure (cu încredere scăzută în sine), pun totul sub semnul întrebării, rămân în tipare vechi de comportament și gândire, pentru că au fost ”testate” de alții, au o capacitate scăzută de discernământ și caută confirmări de la ceilalți pentru fiecare pas pe care-l fac. Nesiguranța se manifestă în planul fizic la nivelul stomacului, genunchilor, gleznelor, coloanei vertebrale, umerilor, gâtului (daca este legată de credința că ar putea spune ”prostii”)”, consideră specialistul.

Rușinea – declanșată de credința legată că părerea celorlalți este decisivă pentru a fi validat ca om în toate aspectele vieții

“Cei care trăiesc sentimente de rușine simt că ceilalți îi judecă, că nu sunt suficient de buni, puternici, inteligenți, informați, etc. Prin această atitudine ei pun pur si simplu puterea lor interioară în mâinile celorlalți. Rușinea afectează pielea, stomacul, picioarele sau coloana vertebrală”, declară psihologul.

 Psihoterapeutul şi trainerul NLP crede că, atunci când boala decide să se manifeste în corpul nostru ca un avertisment pentru a schimba modul de gândire, cel mai sigur și util lucru pe termen lung este să mergem pe firul timpului pentru a schimba percepția și emoția din acel moment care a declanșat boala. Una dintre cele mai eficiente metode de a descărca emoţiile este lucrul cu linia timpului propus de neuro-programarea lingvistică (NLP), procedeu denumit Timeline therapy.

Plânsul, modalitate de vindecare a sufletului

Studiile au arătat că oamenii se simt mai bine după ce plâng. Este o modalitate puternică de a elibera tristețea și furia, durerile din trecut și rănile.

Lacrimile sunt supapa de eliberare a corpului pentru stres, tristete, durere, anxietate si frustrare. De asemenea, puteți avea lacrimi de bucurie, să zicem atunci când un copil se naște sau lacrimi de ușurare când o dificultate a trecut.

Când plângi, este răspunsul natural al corpului tău la orice emoție provocatoare care a apărut în spațiul tău interior. Plânsul este un act de detoxificare fizică și emoțională …

Gândiți-vă la fiecare lacrimă ca la o reprezentare fizică a tristeții și a stresului pe care acum îl abandonați. Dacă nu plângeți și nu folosiți altă tehnică pentru a elibera tristețea din interior, se poate să ajungeți până la un punct apropiat de depresie, care vă va copleși. (PM)

Atunci când suntem bebeluși, plângem; plângem când ne este foame, plângem când ne este sete, când ne este somn sau când ne doare ceva, când vrem să fim ținuți în brațe și să primim afecțiune, pentru că plânsul este singurul limbaj pe care-l cunoaștem pentru a ne manifesta nevoile și dorințele. Mai târziu, creştem şi plângem în continuare; atunci când suntem triști sau când suntem bucuroși, plângem pentru că în acel moment trăim o emoție intensă pe care simțim nevoia să o exprimăm.

La un anumit moment din viață, nu mai plângem sau, mai bine spus, nu mai plângem în fața altora. Asta se întâmplă pentru că reușim să ne abținem, deoarece, la un moment dat, cineva ne-a spus că e rușine să plângi, că denotă slăbiciune, lipsă de respect de sine etc.

“Într-un punct critic al vieții noastre, ajungem pe negândite să punem egal între eșec, neputință și plâns. Nimic mai neadevărat! A fi puternic nu înseamnă să te abții să plângi, nu înseamnă să te prefaci că nu ai sentimente, că ești doar un robot cu șuruburile perfect unse, că ești o persoană intangibilă și atotstiutoare.

Nu reușești cu atitudinea asta decât să devii o persoană caraghioasă. “Nu plâng ca să nu vadă ceilalți! Deci nu plâng pentru că mi-e frică! Deci sunt o persoană puternică?” Răspunsul este categoric NU!”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Adevărata putere ți-o manifești atunci când renunți la rușini inutile

În opinia specialistului, adevărată putere ți-o manifești în momentul în care-ți dai voie să trăiești așa cum simți, să renunți la frici (în special, frica de părerea celorlalți), să renunți la rușini inutile, să decizi că, în loc să cauți atât de multă confirmare de la ceilalți, e mai util să înveți să te apreciezi, să te iubești și să te accepți tu însuți așa cum ești.

“Adevarata putere interioară se manifestă atunci când spui și dezvălui adevărul despre tine, pentru că adevărul eliberează. Veți găsi probabil destule păreri care spun că plânsul este dăunător din varii motive, însă gândiți-vă la următorul aspect: Ce anume din funcționarea organismului nostru este lipsit de sens?

Dacă un organ, un os, un hormon, o emoție, o manifestare este acolo, cu siguranță are un rol! A descoperit cineva toate tainele creației și ale universului ca să poată afirma cu toată convingerea că orice din aceste lucruri care ne definesc trebuie scoase?”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

Plângeți! Lacrimile ne definesc ca fiinţe umane!

“Deci: plângeți pentru că emoțiile ne definesc ca ființe umane! Plângeți pentru că manifestarea emoțiilor este sănătoasă! Plângeți pentru că părerea celorlalți n-o să vă facă viața mai ușoară și mai frumoasă, părerea celorlalți nici nu vă ia, nici nu vă dă ceva, este doar o părere (alții habar n-au ce este bine/ce vi se potrivește cu adevărat).

Plângeți pentru că a plânge este o dovadă de putere! Plângeți pentru că plânsul este o modalitate de vindecare a sufletului!”, este recomandarea psihologului Laura Maria Cojocaru.

Beneficiile plânsului

– lacrimile sunt secreții sărate și alcaline produse de glandele lacrimale, având un scop biologic și homeostatic (prin absortia lor în organism la nivelul pielii foarte subţiri de sub ochi).

– lacrimile au scop protector, protejând împotriva factorilor iritanți precum nisip sau vânt, curenți de aer sau anumite impurități prezente în aer

– contribuie decisiv la eliberarea toxinelor din organism și la instalarea stării de bine

– este considerat a fi o metodă eficientă pentru a elibera hormonii stresului din organism

– este poate cea mai rapidă, cea mai la îndemână și firească, cea mai eficientă metodă de a înlătura durerea emoțională

– plânsul și lacrimile stimulează eliberarea endorfinelor, anumite substanțe produse de creier, ceea ce, în mod natural, duce la îmbunătățirea stării de spirit și la diminuarea intensității durerii psihice

– după o repriza de plâns, valorile tensiunii arteriale scad, iar oxigenul se absoarbe mai bine în globulele roșii.