Arhive complicatii - Sanatate 7

Ce trebuie să știm despre vaccinarea antigripală

Odată cu venirea sezonului rece, apar primele cazuri de gripă, o infecţie respiratorie care afectează întregul organism. Cea mai eficientă metodă de protecţie pe care o recomandă medicii este vaccinarea antigripală.

Simptomele pot fi durerile de cap, cele musculare şi de gât, febra, tusea şi oboseala accentuată Virusurile gripale pot da şi complicaţii, precum penumonia, sinuzita, bronşita şi otita medie.

Când se administrează vaccinul antigripa

Vaccinarea antigripală oferă o protecţie de minimum 6 luni, însă tulpina virusului se reproduce în fiecare an. Din acest motiv, vaccinul trebuie repetat anual, întrucât tulpina care declanşează gripa într-un sezon va fi diferită de cea din anul precedent.

Vaccinul are în compoziţie tulpini virale inactive, care, odată ajuns în organism, determină sistemul imunitar să producă anticorpi, cu rol de protecţie împotriva unei eventuale infecţii.

„ Pentru că experţii nu pot estima niciodată cu precizie când va fi exact sezonul gripei, indicat ar fi ca vaccinul antigripal să se administreze începând cu lunile august-septembrie, pentru a oferi protecţie împotriva întregului sezon, chiar dacă acesta poate persista până în luna martie. Vaccinul antigripal se administrează de către medic, intramuscular sau subcutanat şi poate fi făcut concomitent cu alte vaccinuri, dar în locuri diferite. La pacienţii cu imunodeficienţe şi la copiii sub 6 ani la prima vaccinare, se recomandă vaccinarea de 2 ori la interval de 4 săptămâni“, explică dr.Nicoleta Tomescu, medic de familie.

Există efecte adverse

Tulpina virusului este inactivă și în consecință nu poate declanşa gripa după vaccinare, însă unele persoane pot avea anumite reacţii adverse de scurtă durată în locul injectării, cum ar fi durere, eritem sau prurit.

Mai rar se declanşează febra, cefaleea, frisoanele sau vărsăturile, însă simptomele durează 1-2 zile. Vaccinul antigripal nu se administrează persoanelor care suferă de răceală sau de alte infecţii respiratorii şi celor care sunt alergice la substanţele componente ale vaccinului, în special la ouă.

Vaccinarea antigripală este recomandată și gravidelor

Deşi imunizarea este recomandată tuturor, sugarii, vârstnicii (peste 65 de ani), gravidele şi persoanele care suferă de afecţiuni cronice, cum ar fi astm sau boli de inimă, sunt cele mai predispuse la complicaţiile gripei. Vaccinul antigripal este recomandat şi femeilor însărcinate, deoarece ele sunt mai sensibile şi pot să se molipsească mai uşor. În acelaşi timp, dacă sunt vaccinate, vor fi imunizaţi şi copiii nenăscuţi pentru o perioadă de cel puţin 6 luni.

„Tratamentele m-au pus la pământ“

În urmă cu douăzeci de ani, Mariana (acum în vâstă de 56 de ani) a trăit un episod foarte dureros din viața sa. Poate cel mai dureros. O rană pe care o avea pe uter s-a agravat și a fost nevoită să urmeze diverse terapii.

„Ca o consecință a chiuretajelor efectuate după cele două sarcini, am rămas cu o rană pe uter. Oricât de mult am încercat să o țin sub control cu ajutorul medicamentelor, aceasta a evoluat, ducând, în timp, la alte probleme. Am făcut tratament cu ovule, spălături cu antibiotic, de la 23-24 de ani, de la ultima sarcină, până la 39 de ani, când am stat internată 3 luni la Spitalul „Elena Cuza“ din Iași“, povestește femeia.

Acolo, medicii i-au aplicat un tratament – puncții și infiltrații – cu hidrocortizon și ampicilină, diagnosticul fiind chist ovarian drept, cu diametrul 7/6 cm. Mariana spune că „după acest tratament traumatizant aplicat zilnic, nu am avut nicio revenire la starea normală, ba mai mult, din punct de vedere psihic, eram la pământ“. Ulterior, a reușit să ia legătura cu un alt medic, de la Spitalul „Filantropia“ din București, sub a cărui îndrumare i s-au făcut toate investigațiile necesare.

Au apărut complicațiile

„Medicul de la Filantropia mi-a spus că metoda aplicată la Iași nu se mai folosea de mai bine de 10 ani, aceasta provocând alte complicații, încazul meu mastoză chistică bilaterală. Mai mult, deși aveam ovarul drept bolnav, infiltrațiile mi-au fost făcute cu același ac la ambele ovare, ceea ce l-a afectat și pe cel stâng“, își amintește femeia. În urma acestor investigații, medicul a decis să-i facă amputație înaltă de col și să îi scoată ovarul drept. S-a evitat histerectomia totală, pe motiv că este prea tânără ca să fie supusă unei astfel de intervenții chirurgicale. Totuși, la 45 de ani, Mariana s-a întors pe patul de spital, unde același medic de la Filantropia i-a stabilit diagnosticul de fibrom uterin.

„Aveam foarte mari probleme, dureri îngrozitoare la menstruație, hemoragii care țineau și câte o săptămână“, subliniază ea. S-a internat la Insitutul Oncologic din București unde i s-a făcut excizia completă a uterului, incluziv a cervixului (colul uterin). De atunci, nu a mai avut probleme ginecologice, în afară de dereglarea hormonală produsă de histerectomie.

Ce este ciroza hepatică și care sunt simptomele bolii

Se cunoaște faptul că excesul de alcool și infecțiile cu virusurile hepatitice B sau C sunt printre cei mai mari inamici ai ficatului. După o perioadă mai lungă de timp acestea pot înlocui țesutul hepatic sănătos cu unul fibros, ajungându-se astfel la ciroză.

„Ciroza este o boală hepatitică progresivă. Ea evoluează pe o perioadă de 10-15 ani, când ajunge într-un stadiu ireversibil. Se caracterizează prin prezența unui țesut fibros care înconjoară celulele hepatice normale. Astfel, aspectul nodular al ficatului alterează funcțiile acestui organ“, explică dr. Sorina Micu, medic primar medicină de familie.

Cele mai frecvente cauze ale cirozei sunt abuzul de alcool și infecția cu un virus hepatitic (B sau C), în proporție de 90%. Afecțiunea mai poate fi cauzată și de hepatita autoimună (sistemul imunitar atacă propriile celule), acumularea de grăsimi în ficat (steatoza hepatică nonalcoolică), unele afecțiuni ereditare (boala Wilson), dar și expunerea la substanțe toxice.

Carențele pacienților cu ciroză

„Aproape 40% din pacienții cu ciroză hepatică non-lacoolică prezintă carențe ale vitaminelor liposolubile (A, E), 20% deficit de acid folic, iar 10% deficite ale complexului vitaminic B (acid nicotinic, tiamină, riboflavină, piridoxină, vitamina B12). Aceste carențe sunt mai frecvente și mai severe la pacienții cu ciroză alcoolică. Ele sunt cauzate de insuficiență hepatică, diminuarea rezervelor hepatice, restricțiile dietetice și de malabsorbție“, spune specialistul.

Semnele bolii

Din păcate, în fază incipientă, ciroza nu are simptome. Însă, pe măsură ce boala avansează ficatul se umflă și se întărește (implicit se mărește abdomenul), pacientul obosește des și este lipsit de energie, are o temperatură corporală ușor crescută, slăbește brusc, are edeme la membrele inferioare, i se înroșesc palmele din cauza dilatării vaselor de sânge. La bărbați se pot întâlni și alte simptome: atrofie testiculare, semne de feminizare (dezvoltarea exagerată a glandei mamare) și lipsa dorinței sexuale. La femei pot apărea tulburări menstruale.

„În stadii avansate poate apărea și icterul. Ca să depisteze ciroza, medicul trebuie să recomande analize de sânge, ecografii și o biopsie.“, spune dr. Sorina Micu.

Complicații

În cazul unei ciroze alcoolice, pot apărea diverse complicații, printre care ascita (acumularea de lichid în abdomen), encefalopatia hepatică (incapacitatea ficatului de a mai elimina toxinele), cele hematologice (anemia cauzată de carența de acid folic). Pot apărea și varice esofagiene, cu risc de hemoragie, iar riscul de cancer hepatic este foarte crescut.

Tratament

„Când vorbim despre pacienți cu ciroză hepatică, tratamentul înseamnă încetinirea evoluției bolii. În primul rând, pacienții nu ar trebui să mai consume alcool. Să aibă diete bogate în vitamine și minerașe, care ajută la regenerarea celulelor ficatului. Trebuie să consume alimente proaspete sau fierte, coapte sau pe grătar, fără conservanți și condimente. Bolnavii de ciroză trebuie să reducă aportul de sare, sp evite prăjelile, dulciurile și să renunțe la sucurile acidulate. Tratamentul prescris de medic este personalizat pentru fiecare pacient, iar în cele mai grave cazuri se poate ajunge chiar și la transplant“, conchide medicul.

Ce este gripa și cum ne ferim de ea

La ora redactării acestui articol, 34 de persoane muriseră în țara noastră din cauza gripei. Este boală care dă mari bătăi de cap vârstnicilor, bolnavilor cronic, celor cu imunitatea scăzută și copiilor. De aceea, medicii recomandă vaccinul antigripal ca fiind cea mai bună armă împotriva acestei boli.

Gripa este o infecție respiratorie provocată de virusul gripal, Myxovirus influenzae. Există 3 tipuri de virus gripal: cel de tip A (implicat în epidemii sau pandemii, și care a cauzat cele 34 de decese din țara noastră), cel de tip B (cel mai frecvent, și mai puțin periculos) și cel de tip C (provoacă simptome asemănătoare virozei).

Cum se transmite gripa?

Este o boală care se poate transmite foarte ușor, o persoană bolnavă putând îmbolnăvi alte trei. Din acest motiv, medicii recomandă purtarea unor măști chirurgicale, de protecție, și de cei bolnavi, dar și de cei neafectați încă de virus. Boala se transmite pe calea aerului (prin strănut sau tuse) sau prin obiecte contaminate cu secrețiile respiratorii ale bolnavului (pahare, tacâmuri, barele din autobuz, prosoape etc). Bolnavul este contagios chiar din prima zi când apar simptomele, putând transmite virusul în următoarele 5-10 zile.

Care sunt simptomele gripei?

De cele mai multe ori, gripa se poate confunda cu viroza respiratorie sau răceala, unele dintre simptome fiind comune. Răceala debutează în majoritatea cazurilor cu usturimi în gât și nas înfundat, și apoi cu secreții nazale. Foarte rar apare febra, iar evoluția este mai ușoară. „În cazul gripei, lucrurile stau altfel. Simptomele sunt mai puternice, apare febra puternică (38-40 grade Celsius) , amețeala încă de la debut, dureri de cap, dureri musculare în tot corpul, senzația de epuizare, de lipsă de vlagă, frisoanele. Uneori apare și starea de nas înfundat. În cazul gripei, tusea este foarte violentă și se poate ajunge chiar la vomă. Aceasta se poate menține și după ce dispar celelalte simptome. Stările gripale pot fi însoțite și de dureri la nivelul ochilor, stări de greață și lipsa poftei de mâncare“, explică Nicoleta Tomescu, medic de familie.

Când se poate agrava gripa?

Îmbolnăvirile grave cu gripă, urmate de complicații apar mai frecvent la anumite grupe de risc. „Vorbim aici de persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, cele cu probleme medicale cronice cum este diabetul, deficitul imunitar, boli cronice respiratorii sau cardiovasculare sau obezitate. Femeile gravide și copiii la vârste fragede fac și ei parte din grupele de risc“, spune medicul.

Pot apărea probleme fie pentru că bolnavul are o funcție respiratorie deficitară, fie în cazul infecțiilor bacteriene. În cazul celor bolnavi cronic, afectați de gripă, pot apărea pneumonii, insuficiență respiratorie, cardiacă sau renală. „Severitatea bolii se poate manifesta prin mai multe simptome, dar simptomatologia poate lipsi cu desăvârșire. Bolile cronice preexistente ale aparatului respirator și cardiovascular se pot decompensa și pot amenința viața pacientului“, explică medicul Nicoleta Tomescu.

Cum se poate trata gripa?

Medicii recomandă izolarea la domiciliu, repausul la pat și hidratarea. Febra trebuie tratată cu antitermice (cum este paracetamolul), cu repsectarea dozelor indicate pe prospect sau de către medic. Dacă este însă vorba despre o gripă severă, este nevoie de un consult medical, fiind nevoie poate chiar de spitalizare în care au apărut complicații. În primele 48 de ore de la debutul bolii, medicul poate prescrie și medicamente antivirale, care mai elimină din simptome și reduc riscul de cmplicații. Nu se administrează antibiotice decât în cazul în care gripa este însoțită de infecții bacteriene ale sinusurilor, urechilor sau gâtului. În forme simple de gripă, simptomele dispar în șapte zile de la debut.

Cum putem preveni gripa

Cea mai bună modalitate de a preveni această boală este vaccinul antigripal. Dar în legătură cu acesta au apărut o serie de mituri, astfel că numărul celor vaccinați rămâne mic, deși protecția oferită de vaccinul antigripal este de 90-95%.

Unul dintre mituri ar fi „are reacții secundare“. „Vaccinul antigripal poate determina apariția unor reacții locale, cum este roșeața, durerea, întărirea sau învinețirea zonei unde s-a făcut injecția. Dar aceste simptome dispar în câteva zile. Mai pot apărea febra și durerile de cap, dar astea dispar într-o zi -două. Trebuie să ne vaccinăm“, spune medicul.

Al doilea mit „poți face gripă chiar dacă te-ai vaccinat“. „Este ideal ca acest vaccin să fie făcut în septembrie-octombrie, înainte de debutul sezonului de gripă. Pentru că, pentru a fabrica anticorpi împotriva gripei, organismul are nevoie de două săptămâni de la vaccinare. În această perioadă este posibilă ca persoana respectivă să se îmbolnăvească de gripă. Plus că mai există și un procent de 5-10% de persoane care nu reacționează la vaccin și atunci se îmbolnăvesc. Dar boala nu are cum să fie cauzată de vaccin, pentru că virusurile care intră în componența lui nu sunt active, adică nu sunt vii“.