Sănătate în fiecare zi

Arăt: 1 - 5 din 5 REZULTATE

Permis și interzis la masa de Paște. Sfaturile nutriționistului

După ce te-ai abținut să mănânci carne în timpul Postului Paștelui, mesele festive sunt o adevărată provocare pentru sănătatea ta. Dacă respecți sfaturile nutriționistului, vei evita petrecerea sărbătorilor pascale la camera de urgență a spitalelor.

Trecerea de la alimentația de post la cea obișnuită trebuie făcută treptat, de-a lungul unei săptămâni sau poate chiar două. Meniurile de Paște, bogate în preparate din carne de miel și ouă, sunt foarte greu de digerat. Important este ca porțiile să fie mici și să nu lipsească salatele din legume și fructe. „Mielul are o carne grasă, cu acizi grași dăunători sănătății și cu colesterol. Este o carne deloc prietenoasă cu vasele de sânge și inima. Ouăle fierte au de asemenea colesterol, iar dacă le luăm în calcul și pe cele din cozonaci și pască deja sunt prea multe. Dacă mai punem și stufatul, drobul și sarmalele deja vorbim despre o bombă digestivă“, explică nutriționistul Daniel Moraru.

Maximum două ouă pe zi

În perioada de trecere de la post la alimentația obișnuită, este bine să începem cu lactate, în cantități reduse, ciorbe, în special de legume și verdețuri, sau carne slabă. În cele câteva zile de sărbătoare, consumul mâncărurilor tradiționale ar trebui eșalonat. . Nu trebuie amestecate, la o singură masă, ouăle fierte cu drobul, cu stufatul, pasca și cozonacul. Și asta chiar dacă masa durează mai multe ore. „De preferat să consumăm miel în cantități mici, bucăți slabe, iar numărul ouălor ar trebui limitat la unu sau două cel mult. Se poate renunța la ciorba de miel care este incredibil de grasă și să se pună accent pe salate de legume și spanac, care merg perfect lână ouăle fierte“, spune nutriționistul.

Miel în cantități mici, sau pește și curcan

Cea mai gravă problemă de sănătate, după un meniu copios de Paște, este pancreatita. De aceea, nutriționiștii recomandă un stufat mai de regim. Adică se poate alcătui un meniu pe bază de carne din pește sau curcan, care să înlocuiască mielul din ciorbă, stufat sau din drob. Pancreatita și indigestia pot fi evitate prin limitarea alimentelor bogate în grăsimi de origine animală, a sosurilor, dar și aprăjiturilor preparate cu mari cantități de ciocolată, cacao și ouă. Cozonacul trebuie consumat cu precauție. „La desert, să se aleagă unul singur. Ori cozonacul, ori pasca, ori altă prăjitură.“, spune Daniel Moraru.

Alcool cu moderație

Nutriționistul ne recomandă evitatea băuturilor alcoolice, „tăriile“ mai ales, înainte de masă. Prezența lor în meniul de Paște ytransformă tabloul completat de ouă, carne de miel, pască și cozonac într-unul total nesănătos.

Alcoolul, în combinație cu mâncărurile grase și cu cozonacul, poate cauza disconfort gastro-intestinal sau chiar pancreatită. Ar trebui să încercăm să nu bem nimic în timpul meselor, pentru că lichidele, mai ales cele acidulate, diluează sucurile gastrice, și astfel mâncarea nu mai este digerată bine.

De ce trebuie să fim atenți la produsele afumate

Că afumarea adaugă savoare cărnii și o conservă bine știe mai toată lumea. Dincolo de gustul plăcut, există însă controverse legate de pericolele consumului de produse afumate.

Asociate cu apariția cancerului

Oamenii de știință de la Institutul Național al Cancerului din SUA spun că persoanele care consump frecvent carne afumată sunt predispuse la cancer de prostată, colorectal sau pancreatic. De vină sunt hidrocarburile policiclice, substanțe chimice care se fomează în timpul procesului de afumare.

În 2007, dr. Susan E. Steck a scris în publicația „Epidemiologia“ din SUA despre legătura strânsă dintre cărnurile afumate și cancerul de sân. S-a observat că femeile la post-menopauză care au consumat carne afumată sau la grătar mai mult de o dată pe săptămână (pe întreaga perioadă a vieții) au avut un risc cu 47% mai mare de a face cancer la sân, față de femeile care au mâncat aceste produse mult mai rar. Însă același studiu exclude peștele afumat din lista alimentelor periculoase.

Pot cauza probleme gastrice

Infecțiile gastrointestinale pot, de asemenea, apărea ca rezultat al unei diete bazate în mare parte pe produse afumate. Cele mai întâlnite bacterii în aceste cazuri sunt Listeria și E.coli. Cei care au E.coli pot suferi de diaree (chiar și cu sânge), iar cei cu Listeria nu au poftă de mâncare, sunt letargici, au stări de vomă și probleme cu respirația. În cazul în care ai aceste simptome, mergi de urgență la medic.

Carnea afumată este interzisă copiilor sub 8 ani, deoarece stomacul lor digeră acest tip de produs mult mai greu decât cel al adulților.

Unul din cinci decese este asociat alimentaţiei necorespunzătoare

Unul din cinci decese înregistrate la nivel mondial în 2017 – respectiv 11 milioane – a fost asociat alimentaţiei necorespunzătoare, în special a consumului excesiv de sare, zahăr sau carne şi a aportului insuficient de cereale integrale şi fructe, conform unui studiu publicat recent și citat de Agerpres.

Cvasitotalitatea deceselor a fost provocată de afecţiuni cardiovasculare, iar restul de cancere şi diabet de tipul 2, adesea asociate cu obezitatea şi stilul de viaţă (sedentarismul, alimentaţia dezechilibrată), potrivit studiului publicat în The Lancet.

În luna ianuarie, acelaşi jurnal medical a publicat un prim studiu realizat de aceiaşi oameni de ştiinţă. Acesta recomanda reducerea la jumătate a consumului mondial de carne roşie şi de zahăr şi dublarea aportului de fructe, legume şi nuci pentru o dietă sănătoasă şi protejarea mediului înconjurător.

Datele studiului

Studiul publicat a inclus date din 195 de ţări. Potrivit concluziilor, principalele deficienţe în alimentaţia la nivel mondial vizează nucile şi seminţele, laptele şi cerealele integrale. Pe de altă parte, băuturile îndulcite cu zahăr, carnea procesată şi sarea sunt consumate în cantităţi prea mari.

”Acest studiu demonstrează ceea ce mulţi dintre noi am bănuit ani în şir: nutriţia deficitară este responsabilă pentru un număr mai mare de decese decât orice alt factor de risc din lume”, a afirmat unul dintre autorii cercetării, Christopher Murray.

Murray este directorul Institutului de Metrologie şi Evaluare a Sănătăţii (IHME, Universitatea din Washington), organizaţie finanţată de Fundaţia Bill şi Melinda Gates.

Studiul evidenţiază disparităţi majore între state. Ţările cu cele mai mari rate de deces asociat alimentaţiei necorespunzătoare sunt Uzbekistanul şi Afganistanul. În schimb, statele în care acest procent este cel mai redus sunt Israel, Franţa, Spania şi Japonia.

Studiul intitulat ”The Global Burden of Disease” a monitorizat în perioada 1990 – 2017 tendinţele de consum a 15 factori alimentari.

Defalcând decesele asociate regimului alimentar, studiul a constatat că dintre cele 11 milioane de decese din 2017, aproape 10 milioane au fost provocate de boli cardiovasculare, în jur de 913.000 de cancere şi aproape 339.000 de diabetul de tip 2, notează Reuters.

Autorii recunosc totuşi că studiul lor are unele limitări. Printre acestea, faptul că asocierea între alimentaţie şi deces nu poate fi stabilită cu aceeaşi certitudine ca în cazul altor factori de risc, cum ar fi spre exemplu consumul de tutun.

Alimente periculoase pentru inimă

Vrei să ai o inimă și un sistem cardiovascular sănătoase oentru mulți ani de acum înainte? Am întocmit cu ajutorul unor specialiști străini
o listă cu anumite alimente carenu ar avea ce căuta în frigiderul tău. Le poți mânca foarte rar, ori le poți înlocui cu variantele lor mai sănătoase.

Burgerii de la fast-food

Până acum știința nu ne-a prea lămurit dacă grăsimile saturate au sau nu legătură cu bolile de inimă. Consumate cu moderație, o carne cu grăsime de calitate ar putea avea chiar beneficii asupra sănătății, spune dr. Regina Druz, profesor de cardiologie la Universitatea Hofstra și șeful Departamentului de Cardiologie la St. John Episcopal Hospital din New York.  

Dar, în general, „grăsimile saturate de la animale, mai ales atunci când suntcombinate cu carbohidrați, par să aibă un efect devastator asupra sănătății“, spune Druz. Evitarea restaurantelor de tip fast-food, care folosesc ingrediente de o calitate mai slabă și metode de gătit nesănătoase, este o alegere inteligentă, spune medicul.

Carnea procesată

carne procesata, carnati, sunca

Carnea procesată cum este șunca, parizerul și cârnații, poate fi foarte bogată în grăsimi saturate. Dar și variantele sărace în grăsimi au multă sare. Șase felii subșiri de șuncă poate conșine jumătate din doza de sare recomandată într-o zi, spune specialiștii.

„Mulți oameni ar trebui să aibă diete sărace în sare pentru că aceasta cauzează hipertensiune“, spune dr. Laxmi Mehta, director al programului pentru Sănătatea Cardiovasculară a Femeilor de la Ohio State University Wexner Medical Center. Astfel, nu este neapărat nevoie de medicamente pentru a face schimbări. „Uneori, pacienții mei care au hipertensiune pot face îmbunătățiri majore în viața lor doar prin atenție la dietă“.

Alimente prăjite în ulei încins

pui prajit

Mai multe studii au scos la iveală că există o legătură între consumul de cartofi prăjiți, pui prăjit și alte alimente prăjite în ulei încins și un risc ridicat de a face boli cardiovasculare. Metodele convenționale de prăjire creează grăsimi trans, un fel de grăsimi care duc la creșterea colesterolului „rău“ și îl scad pe cel „bun“.

„Dacă prăjești niște legume acasă și o faci în ulei de măsline sau de cocos, cu siguranță nu e nimic rău în asta“, spune Druz. „Dar oamenii trebuie să înțeleagă să evite acele alimente prăjite la fast-food, pentru că sunt foarte periculoase“.

Bomboane

bomboane

Timp de mai mulți ani, grăsimea a fost catalogată ca fiind cea mai importantă cauză a bolilor de inimă. Dar un raport publicat anul trecut în 
JAMA Internal Medicine a scos la iveală că și industria zahăruluieste de vină pentru astfel de boli. Specialiștii spun că dietele bogate în zahăr pot fi o ameninșare la fel de mare, fiind responsabile de obezitate, inflamații, colesterol mare și diabet, toate acestea cu risc de boli cardiovasculare.

Sucuri și băuturi îndulcite

sucuri

Pentru mulțidintre noi, cea mai importantă sursă de zahăr nu provine din mâncare, ci din băuturi. Mai mult de 60% din copii și 50% din adulți beau cel puțin o cola sau un alt suc îndulcit pe zi.

Cereale cu zahăr

cereale

Chiar și alimentele care par să fie echilibrate din punct de vedere nutrițional, cum sunt cerealele la micul dejun, pot fi încărcate de zahăr. „Consumul de carbohidrați rafinați și zaharuri dimineața poate produce inflamații și pot crește nivelul de zahăr din sânge, apoi să scadă, ceea ce te va face să poftești la ceva dulce toată ziua“, spune Druz. În loc de astfel de cereale, ea recomnadă fructe, un ou fiert sau avocado cu o feliede pâine integrală prăjită.

Prăjituri și foietaje

croissant

Majoritatea produselor coapte – mai ales cele din comerț – conțin foarte mult zahăr și sunt făcute cu grăsimi saturate (cum este untul sau uleiul de palmier) sau grăsimi trans ( cum ar fi uleiul vegatl hidrogenat parțial). „Aceste două opțiuni sunt unele dintre cele mai nefericite din punct de vedere nutrițional“, spune Druz.

Margarina

margarina unt paine

S-ar putea să existe unele discuții aici despre riscurile de boli cardiovasculare asociate cu grăsimi saturate, cum este untul. Ceea ce este însă sigur este că dietele bogate în grăsimi trans cresc cu siguranță riscul unei persoanede aface o boală a inimii. 

Grăsimile trans se găsesc în margarină, care de multe ori este prezentată ca o variantă mai sănătoasă la unt. Specialiștii recomandă o margarină săracă în grăsimi, care nu conșine uleiuri parțial hidrogenate.

Pizza

Pizza pare să fie pe locul doi la conșinutul de sare. (Mai sunt și alte bombe cu sare: supele la plic, condimente sau sosurile pentru salate). Pizza nu are numai multă sare, dar are și grăsimi saturate. Încearcă să nu mănânci o pizza întreagă. Limitează-te la una sau două felii sau optează la o variantă de pizza fără carne , una vegetariană sau de post.

Băuturile cu 0 calorii

cola

S-ar putea să fie fără grăsimi și calorii, dar băuturile acidulate pentru dietă au și o parte întunecată.„Oamenii au senzația că sunt sănătoase, dar nu prea sunt“, spune Druz. Băuturile acidulate au în continuare legătură cu riscul de a face boli de inimă din cazau obezității și diabetului.

Unele studii arată că oamenii care beau astfel de băuturi au tendința de a supracompensa și de a consuma și mai multe calorii decît ar face-o altfel. Altele sugerează că substanțele chimice dintr-o băutură fără calorii pot altera bacterii gastrointestinale ceea ce ar determina o creștere în greutate.


Carnea procesată crește riscul de cancer mamar

Consumul regulat de alimente precum șuncă și cârnați poate crește riscul de cancer la sân, spun cercetătorii citați de BBC.

O trecere în revistă a mai multe studii a scos la iveală faptul că femeile careau mâncat regulat carne procesată au avut un risc de cancer mamar mai mare cu 9% decât cele care au consumat mai puțină. Studiul a analizat descoperiri anterioare ale Organizației Mondiale a Sănătății, care stabileau că alimentele procesate, și în special carnea, provoacă această boală.

Specialiștii recomandă prudență în interpretarea acestor descoperiri și spun că, de fapt, riscul actual pentru fiecare femeie este „foarte mic“.

Cât de serioase sunt descoperirile?

Această trecere în revistă, care a inclus datele a peste un milion de femei, arată olegătură între consumul de carne procesată și riscul de a face cancer mamar, dar nu este clar dacă într-adevăr mâncarea provoacă această boală. Ar mai trebui luate în calcul și alte chestiuni.

Cele 15 studii folosite în această analiză au avut diferite definiții referitoare la consumul în exces. De exemplu, unul dintre studii, realizat în Marea Britanie, a stabilit că un consum în exces înseamnă mai mult de 9 g pe zi – echivalentul a 2-3 felii pe săptămână – în timp ce în alte studii cantitatea era mai mare.

Oamenii de știință din majoritatea acestora studii au observat că spun oamenii că mănâncă și i-au urmărit pentru a vedea care dintre aceștia au făcut cancer la sân.  Dar problema este că oamenii care au mâncat cantități diferite cantități de carne procesată ar putea avea și alte comportamente care ar putea explica diferențele în ceea ce privesc riscul de cancer mamar. Cum ar fi, starea generală de sănătate: unii ar putea avea și alte afecțiuni, alții nu.

Care este riscul?

9.000 de noi cazuri de cancer la sân apar anual în țara noastră. 3.000 de femei nu mai au nicio șansă de a fi salvate, pentru că, din păcate, boala este depistată foarte târziu. Statul nu are nici acum un program de screening național care ar putea salva mii de vieți. Și asta, chiar dacă a primit 21 milioane euro ca să facă gratuit astfel de investigații. Dar programul a fost amânat pentru finalul anului 2018.

Specialiștii estimează că 8% din cazuri sunt cauzate de kilogramele în exces, iar alte 8% de alcool.  Autorii studiului citat mai sus, și care a fost publicat în International Journal of Cancer, spun că legătura pe care ei au descoperit-o se referă numai la carnea procesată, nu la carnea roșie.

Organizația Mondială a Sănătății a listat carnea procesată ca fiind cancerigenă, în primul rând din cauza dovezilor care au demonstrat legătura dintre ea și cancerul intestinal, în timp ce carnea roșie este lisată ca fiind „probabil cancerigenă“.

Ce este carnea procesată?

Carnea procesă a fost modificată astfelîncât și gustul este modificat, de obicei prin afumare, condimentare sau adăugare de sare și conservanți. Și aici este vorba despre șuncă, cârnați, hot dog, salam, carne de vită la conservă, pastramă de vită și slănină.

Există diverse teorii referitoare la cauzele care ar putea crește riscul de cancer, inclusiv condimentarea ar puea reacționa cu proteinele din carne care ar putea să o transforme într-un aliment cancerigen.

Renunțăm la carnea procesată?

Autorul studiului, dr. Maryam Farvid de la Harvard TH Chan School of Public Health, recomandă un consum mai mic de astfel de produse decât renunțarea la ele. În SUA, Ministerul Sănătății recomandă consumul de cel mult 70 de grame de carne roșie și carne procesată pe zi.

Dr.Gunter Kuhnle, profesor asociat în nutriție și sănătate la Universitatea Reading, care nu s-a implicat în acest studiu, spune că este discutabil dacă oamenii ar trebui să micșoreze cantitatea de carne roșie și procesată ca urmare a acestui studiu.

El spune că riscul actual legat de consumul de carne procesată este „foarte mic“ pentru fiecare individ în parte. Tituși, spune el, descoperirile acestui studiu ar trebui urmate de investigarea legăturilor între carnea procesată și cancer. El spune că ar trebui văzut dacă riscul asociat ar putea fi redus, având în vedere noile metode de producție a mâncării.