Boala ficatului gras non-alcoolic, ciroza hepatică și alte afecțiuni hepatice sunt tot mai frecvente, iar stilul de viață modern joacă un rol semnificativ în aceste perioade. Pierderea în greutate, exercițiile fizice și alimentația sănătoasă sunt esențiale în prevenirea și ameliorarea acestora, în timp ce obezitatea și bolile asociate, precum diabetul sau hipertensiunea, pot contribui la agravarea acestora. Alcoolul, fumatul și dieta nesănătoasă nu fac decât să accentueze riscurile pentru ficat, iar educarea populației rămâne un pas crucial în protejarea sănătății hepatice. În acest context, educația publicului despre riscurile acestor comportamente devine esențială, având în vedere că nu există o „limită sigură” pentru consumul de alcool.
Într-o discuție cu domnul doctor David Marica, specialist în gastroenterologie și hepatologie, am prezentat în detaliu cum obezitatea, dieta nesănătoasă și consumul de alcool contribuie la dezvoltarea acestor afecțiuni, dar și ce măsuri putem lua pentru a le preveni.
Sănătate7: Care sunt opțiunile de tratament pentru boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD)? Ce rol joacă obezitatea în această boală?
Dr. David Marica: Opțiunile de tratament pentru pacienții cu ficat gras non-alcoolic sunt reprezentate în special de pierderea în greutate, dacă pacienții sunt supraponderali sau obezi, și de exercițiu fizic. În al doilea rând, regimul trebuie să fie fără grăsimi, fără alcool, fără zaharuri, iar consumul de fructe și legume trebuie să fie crescut pentru ameliorarea acestuia. Nu există un tratament minune care să trateze ficatul gras non-alcoolic. Obezitatea, în special obezitatea viscerală, cât și alte condiții precum dislipidemia, adică creșterea colesterolului în sânge, hipertensiunea arterială sau alte boli precum diabetul zaharat, joacă și ele un rol important în patogeneza ficatului gras non-alcoolic. În general, tratamentul celorlalte boli asociate cu aceasta va determina și ameliorarea stadiului de steatoză hepatică.
Sănătate7: Cum poate un stil de viață nesănătos (dieta, alcoolul, fumatul) să contribuie la dezvoltarea bolilor hepatice și gastrointestinale, cum ar fi hepatita, ciroza sau boala inflamatorie intestinală?
Dr. David Marica: Consumul de alcool este asociat cu un risc crescut nu doar de ciroză, ci și cu un risc crescut de cancer hepatic sau de ceea ce se numește hepatită acută alcoolică. Pacienții fumători, de asemenea, au un risc mai mare de dezvoltare a bolilor inflamatorii intestinale, iar la pacienții la care deja s-a diagnosticat o boală inflamatorie intestinală, există un risc mai mare de apariție a complicațiilor acesteia dacă continuă fumatul.
Sănătate7: Ciroza hepatică este adesea considerată o afecțiune ireversibilă. Există cazuri în care, cu tratamente adecvate, ficatul își poate recăpăta funcționalitatea?
Dr. David Marica: Cirroza este o afecțiune ireversibilă. Atunci când s-a ajuns deja la stadiul de cirroză, ficatul nu mai are funcționalitate normală. Cirroza înseamnă o zonă de cicatrizare de fibroză, iar pe alocuri se numesc noduri de regenerare. Acei noduri de regenerare sunt zonele din ficat care încă au funcție normală, dar este o boală ireversibilă în absența transplantului hepatic.
Sănătate7: Boala de reflux gastroesofagian (GERD) este o problemă larg răspândită. Cum influențează alimentele procesate și stilul de viață sedentar agravarea acestei afecțiuni?
Dr. David Marica: Apariția acesteia ține foarte mult de stilul de viață. Se cunoaște faptul că la pacienții cu obezitate, de exemplu, boala este mai frecventă, iar la pacienții care consumă mese voluminoase în loc să consume mese mici și dese, astfel încât un stil de viață denumit „occidental” – cu un consum crescut de alimente procesate, zaharuri și grăsimi – este asociat mai frecvent cu boala de reflux gastroesofagian. De aceea, și prezența acesteia este mai mare în țările vestice, precum Statele Unite ale Americii sau vesturile Europei, comparativ cu țări precum Asia, unde tipul de mâncare este total diferit.
Sănătate7: Cum putem educa populația despre riscurile consumului excesiv de alcool și efectele pe termen lung asupra ficatului? Există o „limită sigură” de consum de alcool sau ar trebui să evităm complet alcoolul pentru o sănătate optimă a ficatului?
Dr. David Marica: Mitul conform căruia „un pahar de vin pe zi este sănătos” a fost demontat în multiple studii. Astfel, nu există o limită sigură de consum de alcool, nicio cantitate de alcool nu este sănătoasă.
În concluzie, sănătatea ficatului este direct influențată de stilul de viață, iar adoptarea unor obiceiuri sănătoase, precum pierderea în greutate, exercițiile fizice și alimentația echilibrată, joacă un rol esențial în prevenirea și gestionarea afecțiunilor hepatice. Obezitatea și bolile asociate, precum diabetul și hipertensiunea, pot agrava condițiile precum boala ficatului gras non-alcoolic și ciroza hepatică. De asemenea, consumul de alcool și fumatul nu fac decât să intensifice riscurile, iar educarea populației rămâne un pilon esențial pentru protejarea sănătății ficatului. Consumul excesiv de alcool este strâns legat de apariția cirozei hepatice, hepatitei și chiar cancerului hepatic. Contrar unui mit larg răspândit, nu există o „limită sigură” de consum de alcool, iar orice cantitate consumată poate afecta sănătatea ficatului pe termen lung. Fumatul, pe de altă parte, agravează nu doar bolile hepatice, dar și condițiile inflamatorii intestinale, crescând riscul de complicații. Astfel, evitarea acestor comportamente este crucială pentru menținerea sănătății ficatului și prevenirea unor afecțiuni grave, ce pot afecta calitatea vieții.
David Marica este doctor specialist în gastroenterologie și hepatologie. A terminat facultatea de medicină în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și rezidențiatul la Spitalul Clinic Colentina din București. În prezent, este coordonatorul departamentului de gastroenterologie la Spitalul Monza din București și medic la Clinica Milena, având la activ peste 800 de endoscopii și colonoscopii, atât diagnostice, cât și terapeutice.
