Mulți pacienți din România pleacă de la farmacie cu impresia că statul „compensează 50% din prețul afișat al medicamentului” susține dr. Ana Șestacova, medic de familie. De fapt, lucrurile sunt puțin mai complicate, iar această confuzie apare din cauza unui concept-cheie: prețul de referință. În acest articol Președintele Patronatului Medicilor de Familie Brașov explică ce înseamnă compensarea și ce reprezintă un preț de referință.
Ce înseamnă „compensare”?
Sistemul public de sănătate din România oferă compensarea parțială sau totală a anumitor medicamente pentru pacienții asigurați, în baza unei rețete eliberate de medicul de familie sau specialist. Compensarea poate fi de 100%, 90%, 50% sau 20% în funcție de categoria medicamentului și de afecțiunea tratată.
Ce este prețul de referință?
Prețul de referință NU este același lucru cu prețul de raft (cel afișat în farmacie). Este valoarea maximă pe care statul o decontează pentru un anumit tratament sau grup de medicamente care conțin aceeași substanță activă și au efect terapeutic similar.
Statul stabilește prețul de referință în funcție de cel mai ieftin medicament din grupa respectivă. Dacă un pacient alege un medicament mai scump, va plăti diferența dintre prețul de raft și prețul de referință, plus coplata corespunzătoare procentului de compensare.
Exemplu concret: Diosmina 500 mg
Să presupunem că ați primit o rețetă compensată 50% pentru Diosmină 500 mg, un medicament utilizat frecvent pentru insuficiență venoasă cronică și varice. Preț de raft al medicamentului A (brand cunoscut): 80 lei Prețul de referință stabilit de CNAS pentru acest tip de diosmină: 40 lei Compensare 50% din prețul de referință: 50% din 40 lei = 20 lei
Cât plătește pacientul?
Diferența între prețul de raft (80 lei) și prețul de referință (40 lei): 40 lei
Coplată (restul de 50% din cei 40 lei compensați): 20 lei
TOTAL PLĂTIT DE PACIENT: 40 + 20 = 60 lei
Cu alte cuvinte, deși „scrie pe rețetă” că se compensează 50%, pacientul plătește 60 lei din 80 lei, adică 75% din prețul afișat.
Cum puteți plăti mai puțin?
Pentru a plăti mai puțin, întrebați farmacistul dacă există o variantă mai ieftină (generică) a medicamentului, care se încadrează în prețul de referință. Dacă există un medicament care costă exact 40 lei (preț de referință), atunci pacientul plătește doar 20 lei – adică exact 50% din acel preț, cum s-ar aștepta.
Concluzie pentru pacienți:
Compensarea se face din prețul de referință, nu din prețul medicamentului ales.
Dacă medicamentul este mai scump decât prețul de referință, diferența o plătește pacientul.
Întotdeauna întrebați farmacistul ce variantă este compensată complet sau aproape complet, pentru a evita costuri neprevăzute.
Aceste informații vă pot ajuta să luați decizii mai bune și să evitați frustrările de la farmacie. Statul oferă sprijin, dar este esențial să înțelegem cum funcționează sistemul de compensare a mai transmis dr. Ana Șestacova.
