Puține sunt alimentele care pot fi considerate la fel de controversate precum margarina. Luată în calcul ca un înlocuitor al untului, margarina a fost criticată încă de la început din cauza conținutului ridicat de grăsimi trans, nocive pentru sănătate.
Margarina a fost inventată în 1869 de chimistul francez H. Mege-Mouries, care a amestecat grăsimi animale, în special cea de vită, cu uleiuri vegetale. La început, a fost fabricată numai în Olanda și SUA, dar pentru că era ieftină a început să fie consumată la nivel mondial. Între timp, compoziția margarinei s-a modificat, grăsimea animală fiind înlocuită cu grăsimi vegetale.
Controverse
Pentru a înțelege mai bine care sunt controversele legate de consumul de margarină, dr. Cornel Mironescu, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice ne explică: „Există două tipuri de grăsimi: cele nesaturate, de origine vegetală (și cărora li se mai zice și grăsimi „bune“) și cele saturate și trans (grăsimi „rele“). Noi recomandăm ca grăsimi trans să nu depășească o treime din cantitatea totală de grăsimi consumate într-o zi. Consumate în exces, grpsimile trans și saturate au efecte negative asupra organismului și, în mod special, asupra sănătății cardiovasculare. Avem nevoie însă de grăsimi nesaturate în alimentație și mai ales de cele esențiale, Omega-3 și Omega-6. Ele au rol esențial în menținerea colesterolului în limite normale și în păstrarea sănătății inimii. Alimentele preparate din uleiuri vegetale, precum margarina de nouă generație, conține și grăsimi esențiale“.
Cum se obține margarina
La început, procesul era mai complicat. Practic se obținea prin hodrogenarea uleiurilor vegetale lichide. Prin acest proces, grăsimile căpătau o sonsistență semisolidă, însă totodată acizii grași nesaturați, benefici pentru sănătate, își schimbau compoziția și deveneau saturați, intrând astfel în categoria grăsimilor contraindicate.
Tehnica de fabricare s-a modificat în timp. Procesul de hidrogenare a fost înlocuit cu cel de amestecare a grăsimilor vegetale. Margarina din ziua de azi are în compoziție uleiuri vegetale naturale, rafinate, precum: uleiul de floarea-soarelui, de rapiță, de măsline sau de in, dar și apă. Este îmbunătățită cu ulei de cocos sau de palmier pentru ca margarina să fie tartinabilă. Aceste uleiuri au consistență solidă la temeperatura camerei sau în frigider. Astfel scade și cantitatea de grăsimi trans, care sunt înlocuiți cu acizi grași nesaturați.
Conținutul de grăsimi
În cadrul procesului modern de fabricare, margarina este îmbogățită cu acizi grași Omega-3 și Omega-6. Organismul are nevoie de acești acizi grași nesaturați, ce previn bolile cardiovasculare. Astfel, uleiul de floarea-soarelui conține o cantitate mai mare de Omega-6, în timp ce uleiurile de rapiță și de in conțin o cantitate importantă de Omega-3. Însă nu toate tipurile de margarină din magazine sunt fabricate prin procedeul de amestecare a uleiurilor. De aceea, este bine ca înainte de a cumpăra să citești cu atenție textul de pe ambalaj.
